Page 10 - Calauza_2001_587

Să ptănn ân aii n de pendeTît^aflătîns luj bătut u ro r oamenii o ^ )

Epistole către semeni
Vine o vreme când firdle albe de păr dispar ADOLESCENŢII LA PUTERE ^
şi te vezi copilandrul, sau tânărul sfios privind de sub tâmpla dealului, care,
ascundea în pântecele sale, atâta piatră, cât nu puteai să-i dai dimensiunea
exactă. începi să înţelegi că acolo cândva a fost un loc pe care-l priveai SONDAJ: CUM
într-o stranie teamă, că oricând nedeia de sub frunzarul care adăpostea
bâte, putea să se transforme în clipe de duritate şi punerea pe fugă a celor S€ DISTREAZĂ
ce veniseră să petreacă o zi de sărbătoare. Locul care mi se părea lăsat
doar în seama vântului şi al păsărilor, azi, când îl privesc, îmi devine o TINERII DIN
pradă uşoară a ochiului mult mai versat şi mai atent decât atunci când mult ZIUR DE
mai puţine lucruri mă mirau. Sau, chiar dacă-mi dădeam seama, câteva
amănunte îmi scăpau fiindcă pe atunci, nu puteam să-mi înseninez ochii RSTflZI?
aşa cum o fac acum şi nici să citesc în palme atâtea amănunte ce nu se mai
sting, ci prind conturul unui desen. Dealul care priveşte când spre satul în ultimul timp am avut câteva divergenţe cu câţiva bătrâni despreţ
Sârbi şi când spre satul Bretea Mureşană, îl ascund în această vreme când modul în care se distrează tinerii din ziua de azi. Tocmai de aceea nvarrrî
citesc o frumoasă carte a unui distins om, profesor şl scriitor născut aici la gândit să fac un sondaj de opinie despre modul în care se distrează ei.
vreme când îngerul său i-a „şoptit" că „o să fie un nesăţios de cuvânt". Şi întrebarea pe care am pus-o tinerilor a fost: „Ce faceţi atunci când vreţi
aşa a şi fost - un îndrăgostit de a forma tineri liceeni şi studenţi cât şi de să vă distraţi?”
a-şi aşeza gândurile neaţipite de vrerne pe valurile paşnice ale Nemărginirii - Merg în oraş. -1 4 ani;
împrăştiate pe coala albă. Domniei-Sale, Profesor Universitar Doctor Ion - Joc baschet. -15 ani;
Drăgan îi dedic aceste rânduri ca şi cum aş reface un drum de bucurii şi - De obicei mă îmbăt. - 21 ani;
uneori de tristeţi. Fiindcă fără tristeţe pagina cărţii nu te face părtaş cu - Nu am timp pentru aşa ceva. - 22 ani;
adevărat la viaţă. Pe Domnia sa Ion Drăgan, l-am cunoscut după nume cu - Urc pe cetate, merg cu un grup la înot, tenis, fotbal. -19 ani;
mulţi ani în urmă, iar de adevăratelea de mai puţină vreme. Eu, urcam scările - Merg la grătar, fumez o ţigară, joc fotbal. -14 ani;
unei clădiri, iar Domnia sa le cobora, pe atunci, aproape atletic, cu paltonul - Ies în oraş. -15 ani;
pe umeri, ce-l făcea şi mai impunător. De cum ne-am văzut, ne-am dat - Călătoresc, ies cu prietenii la o terasă, la o bere. Mai ies cu câte o
bineţe în graiul nostru simplu şi curat, cei al Bretenilor şi al Bozenilor. M-am fată la un suc. - 21 ani;
simţit tare mândru când m-a întrebat de fratele meu şi că atunci când păşeşte - Ies la o terasă cu grupul. Fac un chef. -1 9 ani;
în Bucureşti, nu uită să-l caute. Mult mai târziu, m-a întrebat dacă ştiu să - Merg cu băieţii la o bere. Ies cu prietena în oraş. -18 ani;
fluier din degete, l-aş fi demonstrat pe loc şi poate şi Domnia sa ar fi - Merg cu'băieţii la o bere. De la una la mai multe. - 20 ani;
făcut-o dacă ne aflam pe o uliţă a satelor noastre. Au urmat apoi multe - Merg la un biliard cu tovarăşii. La o vodcă. Ne batem joc de oameni
scrisori şi întâlniri cu poveşti frumoase şi, această carte „Drumul vieţii şi pe stradă. Spargem geamuri. - 20 ani;
staţiile sale” . - Merg pe NET. -1 5 ani;
(va urma) M iron ŢIC - Ascult muzică. -16 ani;
- Ies în oraş sau merg pe NET. -1 5 ani.
RISCUL INTOXICAŢILOR CU CIUPERCI - Merg la o terasă. -1 5 ani;
- Merg cu prietena la o terasă. -17 ani;
^M erg la un bar sau de ce nu la film . -1 7 ani;
S ezonul a ctu a l oferă otrăvite cu aceste ciuperci se pot în numărul acesta al ziarului „CĂLĂUZA” am văzut cum
posibilitatea consumării celei mai trata cu substanţe antidot, ce se se distrează tinerii din ziua de azi. Dacă vreţi să aflaţi cum
la rgi gam e de p re p a ra te administrează în mod obişnuit în se distrau înainte tinerii (inclusiv bunicii noştri) nu trebuie
gastronomice, ciupercile şi bureţii otrăvirile cu alcaloizi vegetali. decât să luaţi următorul număr al ziarului „CĂLĂUZA".
situându-se printre preferinţele Muscaria nu are nici un efect
dumneavoastră. Dar trebuie să fiţi asupra sâ n g elui, a cţiu n ea sa M onica R om oşan
neîncrezători când e vorba de m anifestându-s'e preponderent Joana Voieu vă
ciuperci, deosebirea între cele asupra s is te m u lu in e rv o s şi a
bune şi cele otrăvitoare fiind atât aparatului digestiv. în cazul celui propune:
de m ică în câ t le p u te ţi uşor din urmă are loc evacuarea bruscă
confunda, Nici locurile pe unde a conţinutului stom acal, otrava
cresc, nici culoarea, nici gustul, neavând timp să treacă în sânge. Ţinuta pentru o zi obişnuită
nici mirosul nu vă pot îndruma în Persoanele otrăvite scapă cu viaţă
deosebirea lor. în cele mai multe cazuri. Această ţinută este concepută pentru o zi obişnuită,
cu mult soare. Se poate purta şi la plajă.
Ciupercile otrăvitoare sunt S ubstanţele răşinoase din
Bluza-maiou este de culoare albă, din material
împărţite, după toxicitate, în trei grupa c iu p e rcilo r suspecte nu
categorii: p re z in tă o a cţiu n e de o seb ită lycra, iar pantalonii sunt din stofă şi au culoarea albastră.
a) c iu p e rc ile care ucid, asu p ra o rg a n is m u lu i, ne fiin d Accesoriile potrivite pentru această ţinută pot fi
conţinând o otravă foarte violentă ameninţătoare pentru viaţă. lanţuri şi inele iar ca încălţăminte, cei mai potriviţi sunt
yadidaşii.
numită phallina; Dacă după ingestia cu ciuperci
b) ciupercile periculoase, care prezentaţi greţuri, vărsături, dureri
au o substanţă otrăvitoare mai şi c o lic i a b d om in a le , scaune SPEOMONTANA
puţin toxică numită muscarina; d ia re ice , cram pe m usculare, *
c) ciupercile suspecte, care transpiraţie şi stări de rău sunteţi La Şcoala Generală nr. 1 din Lupeni,
conţin substanţe răşinoase cu suspecţi de o intoxicaţie acută cu fu n c ţio n e a z ă de câ ţiva ani C ercul
efect purgativ şi vomitiv. ciuperci şi trebuie să vă adresaţi SPEOMONTANA, cerc a cărei activitate este legată de cercetarea
Phallina este otrava ce se serviciului medical de urgenţă în istoriei, geografiei, etnografiei şi speologiei. Cercul editează şi o revistă
găseşte în unele ciuperci din fa­ vederea internării. Primele semne cu acelaşi nume, o revistă editată de elevi, pentru elevi. Şi toate acestea
m ilia „A m an ita ” , în sp e cia l în ale intoxicaţiei pot apărea imediat sub îndrumarea inimosului prof. DARADICS OTTO, de la care aflăm:
„Am anita phalloides” . Această sau la câteva zile după consu­ - Membrii cercului - pasionaţj ai muntelui, pe care îl privesc nu
o tra vă nu este d istru să prin marea ciupercilor. Puteţi preveni doar ca pe o simplă frumuseţe a naturii ci ca pe un element primordial,
fie rb e re şi trece în sângele aceste co m p lica ţii cum părând de unde şi-a luat zborul civilizaţia actuală şi ale cărei taine au rămas
d u m n eavoastră, d istru g â n d numai ciupercile de cultură de ţip ascunse în pegura tim pului, fam iliare străm oşilor noştri şi puţin
celulele roşii. O singură ciupercă „Champignon” şi evitând culegerea cunoscute nouă - plini de entuziasm Indiferent de anotimp, folosind
de acest fel conţine suficientă sau achiziţionarea lor de la diverşi mijloace de transport variate (tren, autobuz, bicicletă, mersul pe jos)
phallina ca să otrăvească două, „cunoscători”_ce le distribuie în pot fi întâlniţi pe cele mai ascunse poteci, pe firul tainic al pâraielor
trei persoane. locuri publice. în judeţul nostru s-au carpatine sau în lumea mirifică a peşterilor adevărate sanctuare de
Muscarina este otrava ce se semnalat şi în acest an un număr iniţiere ale strămoşilor noştri. Cercul are ca scop dezvoltarea dragostei
găseşte în „Amanita muscarie” şi crescut de cazuri de intoxicaţii faţă de natură, interesul pentru cunoaşterea şi ocrotirea acesteiar
„Amanita pantherina". Din acest acute cu ciuperci provenite din dezvoltarea spiritului de observaţie, a capacităţii de gândire, a
punct de vedere chimic, muscarina sursele dubioase menţionate. O imaginaţiei, a curajului, a dezvoltării fizice armonioase.
este un alcaloid de genul morfinei dată în plus, vă rugăm să fiţi atenţi In ceea ce priveşte revista, dorim să arătăm că elevii bine îndrumaţi
din opiu sau al a tro p in e i din la viaţa şi sănătatea dum nea­ pot avea rezultate-deosebite pentru că nimic nu este mai simplu decât
mătrăgună. De aceea, persoanele voastră! să-i laşi pe ei să găsească adevărul. Mariana PÂNDARU

C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L INDEPENDENT AFLAT ÎN S L U JB A TU TU ROR OAMENILOR