Page 10 - Calauza_2001_588
P. 10

j l f P f WMW —     ..IJIIHiJPIW.<WWUMHll-i;WIK -ii.                  I ■ W IH L I H H B HMJ  I W f f Ş U W IM PlWtRWBrBv



                                                               fflîTRTQR Epistole către semeni
          'a d o l e s c e n ţ i i  l a  p u t e r e  n
                                #
                                                                  într-o seară ce se lăsa ca un păianjen ce devenea din ce în ce
                         Cum  se  distrau                      mai negru, am simţit cum mirosul de crini, îmi învinge gândul şi privirea
                                                               şi din locul unde stăm, m-am văzut călător pe o corabie, sub un cer,
                         tinerii.  înointc?                    când  stelele  nu  ieşiseră  din  culcuşul  altei  nopţi.  N-am  căutat vreo
                                                               scară  de  argint  să  urc  undeva  şi  nici  nu  m-am  învăluit  de  tristeţe
                           în numărul trecut al ziarului       convins că la acea oră, încep să ardă urmele tălpilor de pe „Dealul
                        „Călăuza”  v-am  prezentat  un         fetii" sau,  nişte păsări cântătoare aţipesc pe „Măgura Sârbilor”. Bag
                        sondaj  de  opinie  pe  tema:          de seamă că e vremea când începe secerişul şi Omul, care, în copilărie
                        „Cum  se  distrează  tinerii  din      şi adolescenţă a învăţat să cosească,  n-a ştiut niciodată să secere.
                        ziua  de  astăzi?" Acum  vă voi        Deşi,  nu  ne-o  mărturiseşte,  poate  că  n-a  învăţat  acest  lucru,  i-o  fi
           prezenta un sondaj de opinie pe tema: „Cum se distrau tinerii, înainte?"
                                                               părând rău, dar, „Drumul vieţii şi staţiile sale” rămâne la fel de viu şi
           De ce?  Pentru  ca  să vedem  cu  toţii  diferenţele dintre  timpurile  de
                                                               de frumos. Domnia sa Ion Drăgan, a scris această minunată carte nu
           atunci şi cele de acum:                             căutând  „potcoave de cai morţi" ci ascultând sunetul fiecărui pas âl
             -  Mergeam la cofetărie, la un suc cu vreun prieten sau vreo iubită.  vieţii, privind prin cosmosul fiinţei cu acea sete de jertfă convins că.
              -  Nu făceam nimic deosebit. îmi plăcea să citesc.  Lumina şi Umbra sunt două doamne pe care trebuie să le iubeşti la
              -  Mergeam la câte vreo horă prin sat.           fel.  Paginile peste care îmi aleargă privirea sunt nişte recolte, ce nu
             -  Ne plimbam prin parc.                          vor fi secerate nicicând şi vor rămâne ca nişte rugăciuni ale unui sat
              -  Pe vremea aceea nu era ca acum. Fetele erau mereu însoţite
                                                               cu: „certificat de  bună purtare",  cu oameni  harnici  şi făloşi,  prieteni
           de mamele lor şi nu stăteau mai mult de ora  10 maxim. Acum s-au   dar, de-i calci pe bătătură, nu te sărută, ci te trimit la origini. Pentru -
           schimbat toate.                                     nuanţa cele spuse, n-am ştiut multă vreme de ce bretenilor li se mai
              -  Mergeam la cofetărie la un suc.               potriveşte  o  poreclă,  pe  care,  Domnia  sa  n-a  amintit-o  în  carte,
              Sunt  sigură că aţi  observat cu  toţii care  sunt  diferenţele  dintre   neştiind-o se pare, aceea de broscari. Undeva, în preajma căii ferate
           modurile în care se distrau tinerii înainte şi cele în care se distrează
                                                               sunt mai multe bălţi care, ascund cum e firesc multe broaşte, ce pe
           ei acum.  înainte,  orele de  ajuns acasă erau foarte stricte.  Nu  erau
                                                               timpul verii  cântă de mama focului.  Unul,  dintre navetişti, când mai
           atâtea baruri  şi  discoteci  (dacă erau).  Totul  era foarte strict.  Acum   toate trenurile opreau şi-n staţia Bretea, ieşea la geam şi începea să
           majoritatea  tinerilor  nu  au  ore  de  ajuns  acasă,  merg  în  haruri  şi   strige la cei ce se dădeau jos: „broscării, broscării”. Cum trenul pleca,
           discoteci,  foarte  mulţi  fumează  şi  consumă  băuturi  a'  ^olice  etc.   cei jigniţi, nu apucau decât să-i arunce nişte înjurături. într-o zi,  i-au
           întrebarea este: de ce această diferenţă de la cer la pămân- ''Singurul   venit de  hac,  dându-l  jos  din tren,  lăsându-l  să-şi  continue  drumul
           răspuns pe care l-am putut găsi este faptul că lumea ev  lusază (poate
                                                               apostoleşte. Dincolo de această întâmplare, cartea domnului profesor
           în bine, poate în rău).  Ei cred că şi noi, adolescenţii ce acum, vom
                                                               este o lume a dumnealui, frumoasă şi deloc ciudată.  Este lumea in
           avea aceleaşi conflicte cu copiii noştri, pe ca;e le avem noi acum cu   care a pătruns de la cei dintâi paşi şi până la paşii de acum. Amintirile
           părinţii noştri. Important este ca nici un părinte (indiferent de generaţia    autorului nu sunt nici aventuri şi nici lucruri banale. Nici măcar tristeţi.
           din care face parte) să nu uite că şi el a fost odată   Î  Omul Drăgan n-a fost un „încurcă lume" ci un dascăl util şi un scriitor
           adolescent.                                        [ de „origine bună".                     Miron Ţie
                                Monica Romoşan
            Uoana Voicu vă
                                                               LECŢIA  DF  LIMBA  ROMÂNĂ
                 propune:
                                                                            Substantive proprii
                ŢINUTA DE PLAJĂ                                   Numele  arterelor  de  circulaţie  dintr-un  oraş  -   indiferent  de
                                                               mărimea lui -  servesc, în primul rând, orientării în spaţiul urban.
              Suntem în sezonul costumelor de baie.
           E  vremea  vacanţelor şi  zilele  însorite  sunt       Oricine caută pe cineva sau ceva -  persoană, instituţie, loc -  se
                                                               foloseşte  de  numele  arterei:  alee,  bulevard,  cale,  stradă  etc.  şi.de
           ale  noastre.  Aşa  că  vă  propun  un  costum  de
           baie compus din două piese. Materialul folosit este   numărul imobilului.
           poliesterul,  ce  permite  costumului  să  se  muleze   Dincolo de funcţia de identificare, unele nume -  proprii -  cinstesc
           după corp.                                          memoria  unor personalităţi  istorice,  artistice,  ştiinţifice,  sau  a  unor
              Ca accesorii puteţi alege lanţuri, sandale sau   cetăţeni cu merite deosebite în viaţa urbei.
                                                                  Unele devin adevărate embleme ale  localităţii,  imaginând  greu
           şlapi şi bineînţeles, nelipsiţii ochelari de soare.
                                                               Deva fără Decebal, Hundeoara fără Corvin, Brad fără Avram lancu,
                                                               Orăştie  fără  Aurel  Vlaicu,  sau  Târgu Jiu  fără  Constantin Brâncuşi,
                                                               laşi fără Alexandru loan Cuza, Năsăud fără George Coşbuc etc.
            Cum putem  ca tă  tort în EtiSetia                    De  multe  ori  am  observat  că  numele  lor  este  scris  diferit -  şi
                                                               greşit!  -  chiar pe  aceeaşi  arteră de circulaţie.  Astfel,  pe  o  plăcuţă
             Adresa Ambasadei:                                 indicatoare  citim:  C-tin Brîncuşi,  iar pe  altele:  Constantin Brîncuşi,
             Str. Pitar Moş nr. 12; telefon 210.02.99; fax 210.03.24  C-tin  Brâncuşi.  Constantin  Brâncuşi,  C-tin  Brîncuş,  Constantin
             Program 8,30 -11 -  ridicări formulare; depunerea cererilor de viză;   Brâncuş. O altă stradă, ce poartă numele pictorului  Theodor Aman,
          11,30 - 11.45 -  ridicarea paşapoartelor.            se identifică prin: Pictor Aman, pictor Aman, pictor The. Aman, Theodor
             Documente necesare                                Aman,  Th. Aman.
             •’ Paşaport  valabil  (încă  cel  puţin  trei  luni  de  la  expirarea  vizei   Sigur numărul exemplelor poate continua.
          elveţiene);                                             Scrierea  acesţor  nume  pe  plăcuţele  indicatoare  trebuie  să
             • Formular pentru cererea de viză (se obţine de la ambasadă);  respecte  legea  ortografiei  substantivelor  proprii  -   bineînţeles  cu
             • Fotografie color recentă, tip paşaport;         majusculă şi în concordanţă cu voinţa purtătorilor care au  semnat:
             •  Biletul  de  avion,  tren,  autocar dus-întors  sau  dovada  rezervării   Vasile Alecsandh şi nu Vasile Alexandri; Theodor Aman şi nu Pictor/
          acestuia, în cazul călătoriei cu autoturismul, cartea verde a maşinii;  pictor Aman,  Th. Aman; Constantin Brâncuşi şi nu  C-tin/Constantin
             • Invitaţia din Elveţia (în germană, franceză, italiană sau engleză) +   Brincuşi,  Brâncuş,  Brîncuş; Alexandru  Philippide şi  nu  Alexandru
          fotocopie după paşaportul gazdei, în anexă sau a permisului de rezidenţă   Philipide, Filipide; Theodor Rosettişi nu ThJTheodor Rosseti, Rossetti,
          (în  cazul  în  care  este  cetăţean  străin).  Invitaţia  trebuie  să  cuprindă   Roseti etc.
          următoarele:  a)  numele  şi  prenumele  persoanei(lor)  invitate;  b)  data   Urmărirea  inscripţionării  corecte  pe  plăcuţele  indicatoare  este
          naşterii; c) adresa; d) gradul de rudenie sau relaţia cu gazda; e) durata   sarcina comisiei de atribuire a numelor, care există, sau ar trebui să
          şederii în Elveţia; f) numele,  prenumele, adresa şi cetăţenia gazdei  (în   existel pe lângă fiecare primărie.
          cazul străinilor, se va indica categoria permisului de şedere -  se anexează   Orice altă grafie este expresia clară a  lipsei  de  respect faţă d? .
          copie a acestuia); g) angajamentul gazdei de a suporta toate cheltuielile   memoria acestor personalităţi şi -  de ce nu -  a lipsei unor elementare-
          de şedere şi eventual de repatriere; h) pentru un sejur de 30 de zile sau   noţiuni de limba română!
          mai  mult  este  necesară  o  adeverinţă  din  partea  angajatorului  asupra   (va urma)   Prof. Mihai Petre
          siguranţei locului de muncă. Ambasada poate condiţiona acordarea vizei   P.S. în cazul în care cunoaştefi şi alte exemple ni le puteţi sesiza.
          de prezentarea  unui  certificat de  garanţie.  Durata  maximă a vizitei  în   Un dialog cu dumneavoastră, stimaţi cititori ai .CĂLĂUZEI’, ar fi util
          Elveţia este de 45 de zile. Taxa de viză: 520.000 lei.  şi interesant.________


            C Ă L Ă U Z A  - S Ă P T Ă M Â N A L  I N D E P E N D E N T  A F L A T  IN  S L U J B A  T U T U R O R   O A M E N IL O R .
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15