Page 6 - Calauza_2001_588

t a ia in W ! P g g B

J „Morţii mo-tii!" de ordeicon! j Cine umblă la statui?
- urmare din pag. 1 -
■ - urmare din pag. 1 - ■ 2. Broaştele din faţa Prefecturii au farmecul lor, ele fiind, de fapt,
• Adică, vine un ţânc denumit luptător DIAS (eu cred că ăla de l-a I părţi constitutive ale unei fântâni arteziene, care nu funcţionează tot timpul
| înjurat pe Funar e vreun mercenar) şi-l înjură ca pe malurile |
din nepăsarea gospodarilor oraşului.
■ Dâmboviţei pe bunul român Funar-„Intră în maşină, morţii mă-tii!” de ■ 3. Statuia cunoscutului politician şi om de stat Petru Groza trebuie
I ardelean!, cred că ultimele două au fost cuvintele pe care mercenarul ■ repusă într-o piaţă publică, nu în locul statuii lui Eminescu, variantă care
| miticilor le-a mai spus în barbă în timp ce se forţa să-l ridice pe Funar... I a dat apă la moară denigratorilor din presă.
• Veţi spune: Legea e lege! dar atunci vă întreb eu: populaţia • 4. Statuia lui Groza a fost demolată nu de iresponsabili (locul acestora
I Clujului nu respectă vreo lege de e alături de Funar? Oare nu simte I e la balamuc), ci ca urmare a unui vot al consilierilor municipali în anul
I ea, mulţimea asta de clujeni că o lege e strâmbă sau aplicată strâmb I 1992. Ei erau „aleşii” cetăţenilor şi în loc să se ocupe de rezolvarea
î de către uneltele miticilor de la Bucureşti? _
treburilor obşteşti, s-au răfuit cu statuia unui mare patriot român. Publicul
I Domnule Preşedinte lliescu, aveţi grijă că mai există şi o lege a I din Deva şi din judeţ aşteaptă explicaţii din partea foştilor consilieri, care
I mulţimii! Dvs ştiţi bine că ea s-a aplicat „de la natură” în decembrie I au fost următorii:
î 1989, ea s-a aplicat şi la alegerile din 2000 când deşi aţi fost î Alexa Mircea-CD; Străuţ Nicolae-CD, Boca Virgil-CD; Ifrim Dumitru^?-'
I împroşcat cu destul noroi (pe care nu-l meritaţi), mulţimea v-a votat | CD; Cocoş losif-CD; Dragotă Tiberiu-CD; Oprean Marian-CD; Chiriţă
■ tot pe Dvs Dvs ştiţi bine ce înseamnă rolul mulţimilor şi al ■ Mircea-FSN; Peptan Constantin-FSN; Igna Emilian-FSN; Bobora Mircea
■ personalităţilor accentuate în istorie! Vedeţi cine l-a înjurat pe Ghiţă * Florin-FSN; Popa Alexandru-FSN; llieş Mircea Florin-FSN; Stănilă loan-
| Funar de „Morţii MĂ-TII!” şi cina l-a pus pe ţângălăul ăla să-i înjure | PRM; Haşa Gligor-PRM; Gârleanu Radu-MER; Duma Sigismund-MER;
■ pe morţii ardeleni, pe bunii ardeleni ce stau în şirul familiei lui Funar! ■ Borbely Martin-UDMR; Er6s Francisc-UDMR; Văduva Simion-PUNR;
■ Vă spun eu că nu-i bine sâ-i înjuraţi pe ardeleni! Nu le luaţi simbolurile • Gherman Mihai-PNL-A.T.; Ardelean Nicolae-PR, Adam Liviu-PDAR.
| şi nu le batjocoriţi! Ardelenii sunt oameni sensibili şi e vai de cel/cei | O parte dintre votanţi au trecut la cele veşnice, dar ceilalţi ar trebui
■ către care se vor uita chiorâş! Ştiţi Dvs că legile nu sunt făcute să ■ să se numere printre onorabilii semnatari ai iniţiativei, alături de dl Gligor
■ afecteze sensibilitatea unui popor! I Haşa, pe care l-au apucat mustrările de conştiinţă, dar e pe cale să
provoace strămutarea încă a unei statui. Ei ar trebui să contribuie cu
sume frumuşele de bani pentru restaurarea şi repunerea statuii lui Groza
ADEVĂRATA PE „DRUJBA” ÎNAINTE! pe soclu, deoarece atunci când au ridicat mâna şi-au asumat răspunderi.
BASARABIE Unii dintre foştii consilieri enumeraţi mai sus declară că în 1992, în
- urmare din pag. 1 - cursul şedinţei de pomină, a fost un tămbălău, s-au certat, au fost două
în vama moldovenească, ne întâmpină uniforme de iz vechi, faţă de tabere, că n-au votat toţi, că s-au exercitat presiuni şi că s-a încheiat un
uniforma vameşilor români, elegantă şi modernă. Simt că sunt deja în proces-verbal semnat de doar patru consilieri. E momentul potrivit să se
altă vamă şi prin primele cuvinte în limba rusă pe care le aud şi pe care, facă lumină, iar săptămânalul CĂLĂUZA sper că le va oferi spaţiu pentru
culmea, le şi înţeleg. Nu degeaba am făcut vreme de nouă ani, la şcoaiă, clarificări.
Ar fi cazul să se confeseze şi alţii: fostul primar al Devei, di Tudor
limba rusă! Le traduc Măriei şi lui Colea ce am auzit eu iar ei îmi confirmă lonescu care în toamna anului 1991 a eliberat autorizaţie de strămutare
că am înţeles bine. Formalităţile de trecere a frontierei sunt aproape
simbolice şi aici. Nu departe, podul şi Prutul ne aşteaptă. a statuii lui Groza fără să aibă acordul CPUN; dl Costel Alic. fost prefect,
care a permis demolarea statuii în lipsa certificatului de urbanism şi n-a
întreb dacă se poate trece podul pe jos şi mi se spune că da. Iau
brusc hotărârea: Vreau să trec podul peste Prut, cu pasul. Maşina opreşto, asigurat remontarea ei în alt loc; fostul comandant al Poliţiei Municipiului
Deva, dl It. col. Gheorghe Mitar, care a pus militari să protejeze pe
eu şi Maria coborâm, şi astfel pornesc pe un drum care pe mine mă demolatori de furia mulţimii, fără să aibă ordin şi în lipsa documentaţiei
emoţionează foarte mult. Mi se pare că dintr-o dată se face în jur atâta cerute de lege; cei ce au pus la dispoziţie ilegal utilaje ale statului (OIF,
linişte încât nu se aude decât clipocitul apei şi tremurul frunzelor din
SUT şi alţii).
plopii imenşi ai luncii. De fapt: e linişte! Cei 2-3 oameni care merg în aceeaşi
Toţi sunt buni de plată şi ar trebui să demonstreze că sunt şi buni
direcţie ca noi, dar cu poveri de sacoşe grele, îmi dau impresia că ignoră cu români.
totul faptul că trec o graniţă. Semn că sunt prea obişnuite cu peisajul.
- Acesta este podul unde s-a sărbătorit „Podul de flori” - îmi spune i----------------------------------------------------------------- -------------------— -------------------n
Maria, apoi se lasă din nou tăcerea intre noi. Suntem aproape de mijlocul
podului, şi într-o gheretă cât un stat de om, văd un grănicer de-al lor, I „A murit regele" - „Troiascâ regele" I
nemişcat in post. Doar cu ochii ne urmăreşte..... Aceasta este linia roşie I - urmare din pag. 1 - r
unde s-au întâlnit grănicerii şi autorităţile celor două state româneşti. I Aşa era în era regatelor ereditare. |
S-au îmbrăţişat şi s-au pupat, apoi toată lumea a aruncat flori în apă” îmi J Urmărind evenimentele ultime de majoră importanţă, în condiţii J
explică Maria când ajungem exact la mijlocul podului. Mă opresc şi eu în I de republică democratică, suntem tentaţi să ne întrebăm: Oare I
faţa acelei linii roşii. încerc să-mi imaginez sărbătoarea de atunci în liniştea I nu s-a întâmplat ceva la care s-ar putea spune: „A murit PDSR, I
clipei de acum. Urmăresc conturul liniei roşii de la o latură la alta a podului j asociind şi pe PSDR, .Trăiască P.S.D.-ul?!”, ca pe ceva natural !
şi mă întreb dacă ea - linia roşie - ar putea sta între noi (ţările) curând ca I în lumea partidelor! Asemănare politică în evenimente există, ceea I
o arsură. Apoi mă hotărăsc să păşesc peste ea, nu s-o calc. De-acum I ce nu înseamnă că se justifică aceeaşi atitudine de îngăduinţă şi I
mă aflu cu totul în spaţiul moldovenesc şi până la mal sufletul îmi este
J de acceptare; totul fără nici un comentariu. Nu este o problemă !
inundat de frumuseţea teribilă din Lunca Prutului. La capăt de pod I de contestare sau negare a evenimentului, ci doar de meditare I
ne-aşteaptă „Jiguli”, maşina noastră verde. Ne urcăm, şi într-un zgomot I asupra lui şi mai ales asupra a ceea ce va putea urma. I
infernal de motor hodorogit, pornim pe un drum drept, dar cu mulţime de Deocamdată se cuvine a recunoaşte că noul P.S.D. este un J
gropi şi hurducături. „Drumul ăsta se numeşte „Drujba” (Prietenie) spune I puternic partid de guvernământ, victorios în alegeri democrate, I
Colea, vesel. „Interesant. Mergem pe Drujba” spun eu, cu o umbră de I asupra căruia putem doar a medita la ceea ce s-ar mai putea I
amărăciune în glas. „Drujba, drujba drum de ţară săracă”, îmi spun în J întâmpla. |
gând. în zare, se prefigurează umbra unui oraş. „E Cahulul, capitala I Deplin sigur este că predominant, noul P.S.D. îşi are originea I
judeţului .nostru” mi se spune. - Va urma -
| şi temeiul în PDSR, la rândul său un moştenitor al ramurei I
J revoluţionare a P.C.R., evoluată în F.S.N. şi în final în PDSR. J
Nu supuraţi Vânzătoarele! I Situaţia este clară. Bunele intenţii şi străduinţe adecvate epocii, I I
| nu pot fi contestate.
■ Problematică devine situaţia, dacă ne gândim la al doilea partid J
La Hunedoara, în apropierea sediului S.C. „CORA” S.A. se I ce a convenit la fuziune: PSDR. Acest partid a fost urmaşul Mişcării I
află o gogoşerie. Nu ne interesa de data aceasta calitatea | Socialiste din ţara noastră, activă şi fructuoasă în secolele XIX şi I
produselor, gramajul acestora şi nici operativitatea servirii - deşi • XX. De recunoscut că în ultimile decenii, Mişcările Socialiste şi !
nu ar fi rău să se facă o „purificare” şi în acest sens. Ne supără I partidele socialiste n-au fost la înălţimea istoriei lor, dar totuşi I
însă, lipsa de respect faţă de client (indiferent cine este şi ce vârstă | s-ar putea să apară simptome orgolioase ce ar genera neînţelegeri. I
are) a vânzătoarelor de aici. ■ S-ar putea şi s-ar cuveni mai ales, (datorită faptului că noul 2
întrebându-le, cât costă o gogoaşă, una dintre vânzătoare » partid, ca denumire, apare total consacrat ideologiei şi mişcării »-
ne-a răspuns flegmatic, cu privirea peste umăr: „uitaţi, scrie acolo!” | socialiste), să se consolideze fuziunea realizată. Drept urmare, j~
(adică pe un afiş - n.n.) Şi atunci pe bună dreptate ne-am întrebat: • alinaţa şi angajarea întru realizarea generoaselor obiective j
dacă nu am fi ştiut să citim, ce ne făceam? • socialiste, nu pot fi decât dorite şi benefice întregului popor, încât «
Dar, este bine să nu supărăm vânzătoarele, căci noi clienţii, | se cuvine a urmări cu atenţie şi încredere năzuinţele noului for |
putem fi jigniţi oricând fără motiv, etica comercială fiind uneori ■ politic, cu dreptul cuvenit în orice democraţie de a formula critici ■
greu de aplicat. loan VLAD I în cazuri de prejudiciere a aspiraţiilor şi realizărilor ce le aşteptăm. ■
C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L I N D E P E N D E N T A F L Â T J N S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R