Page 5 - Calauza_2001_589
P. 5

w
                             SaptamanannSepenSery^ţla^r^tuîS^uîuro^amenîÎQ^S^^Sj^^^S

            „C u  gând c u ra t”                         INVITAT LA    PA VEL LAZĂR -  Primar al

     Ionel  Becherete-Vădenl  e  un  nume cunoscut  mai  ales Tn  lumea   comunei Crihana (R. Moldova)
   cu aripi a aviatorilor, veşnic se bate pentru recunoaşterea altui erou al
                                                                        -  urmare din nr. 588 -
   aerului Românilor. Mulţi ştiu că Ionel Becherete se trage dintr-o familie
                                                          -  D-le primar, conlucraţi bine cu echipa de consilieri pe care-i aveţi la
   de  oameni  cu  carte,  dar  puţini  ştiu  că  apărătorul  aripilor  româneşti,
                                                       primărie?
   fost ofiţer de aviaţie e un poet sensibil.  După ce a pus ia punct o serie
                                                          -  Da,  echipa este formată din  nouă consilieri  locali,  destul de  bine
   de  proiecte din lumea aviaţiei şi aviatorilor,  Ionel  Becherete-Vădenl
                                                       pregătiţi.  însă actualmente  ne  confruntăm  cu  multe  probleme de  ordin
  a scos  recent  la  Editura CĂLĂUZĂ,  o  carte cu  un  titlu  care  vorbeşte
                                                       economic. Ar fi bine să le putem corecta în timpul cel mai scurt altfel este
   de la sine: CU GÂND CURAT. Ionel Becherete-Vădeni e un poet natu­
                                                       din ce în ce mai greu.  Primăria trăieşte şi funcţionează numai pe seama
   ral,  unul care cântă natura,  peisajele care  i  se  par interesante.  Ţara,
                                                       impozitelor acumulate de la cetăţeni, iar din partea guvernului se face un
   plaiurile ei, limbajul trăgându-şi seva din cultura populară, din căldura
  credinţei,  precum în această frumoasă  „Rugăciune":  „Doam ne sfinte   foarte mic transfer de bani. lată de ce bugetarii noştri, cum ar fi profesorii,
                                                       care şi  aşa au  un  salariu foarte mic, îşi  primesc salariile cu foarte mari
  aflat  în  cer,  /  Dă-ml  la  capul  meu  un  înger?  /  Luminează-mi  calea
                                                       întârzieri. Ţăranii, nu sunt deloc ajutaţi de stat, totul este lăsat pe umerii
  jninţii,  /  Să-nţeleg  ce-i  pe  păm ânt...”  (pag.  76)  E  o  carte  care  îi
                                                       lor,  să se descurce singuri,  şi  din păcate ei  nu mai  reuşesc să iasă din
   reconfortează  pe cei  stresaţi  şi  deziluzionaţi,  versurile  mergând  bine
                                                       situaţia grea în care se află. De aceea, sunt momente când nu numai din
   la inima românilor adevăraţi.                (V.B.)  cauza oboselii ci şi  a neputinţei,  ne cuprinde descurajarea. Am vrea să
                                                       facem ceva, să-i putem ajuta pe oamenii noştri din sat, pentru ca şi ei să
                                                       se  bucure,  deoarece  viaţa  este  destul  de  scurtă.  Nădăjduim  însă  că
      B ro d o ţe l  fo ra   lu lia n a   lo c o b     lucrurile se vor schimba în bine şi că timpul ne va ajuta să o scoatem la
                                                       liman.
       Brădăţel,  sătucul  pierdut  între  coline,  a  rămas  fără  una  dintre   -  Faptul că sunteţi doar la 5 km de capitala judeţului,  e un avantaj
    cele mai dragi fiinţe ale sale: IULIANA IACOB. Cea care i-a dus faima   pentru dvs?
    în lume, cu atâta dragoste încât cuvintele sale se prefăceau în faguri   -  în  zilele  noastre când  se  petrec atât de  multe schimbări  în sens
    de miere. Cea care îşi purta mereu satul cu ea, ca pe o dulce povară,   negativ,  îmi  face  impresia  că acest  fapt are  şi  o  influenţă  negativă  pe
    oriunde s-ar fi dus. Cea care, din prea multă dragoste pentru satul în   lângă cea pozitivă. Şi asta mai ales asupra tineretului care, din  pricina
    care şi-a petrecut viaţa, a scris o carte la „Sfârşit de secol şi început   situaţiei financiare nu-şi pot continua studiile şi atunci se duc la Cahuf şi
    de  mileniu"  cum  spunea  ea,  cu  mâna  trem urândă  de  emoţie  -    se amestecă în tot felul de lucruri rele. în ceea ce priveşte relaţiile noastre
    BRĂDĂŢEL.                                          la  nivel  de  conducere,  ne-am  bucurat  întotdeauna  de  înţelegere  şi
       Dar iată  că,  după o  grea  suferinţă,  luliana  lacob a  plecat să-şi   susţinere.
    afle odihna, în sferele înalte ale cerului. Dar şi de acolo, sunt convinsă,   -  Cum sunt oamenii comunei dvs ? Cum răspund ei chemărilor dvs ?
    îşi priveşte satul, cu nemărginită dragoste.          -  A existat o lungă perioadă în care oamenii îşi pierduseră încrederea,
       Am  cunoscut-o  pe  luliana  lacob  într-o zi  de  primăvară,  când  a   mai  ales  după schimbările survenite încă din  1985  şi  după  distrugerile
    intrat la redacţie cu acea sfiiciune a omului de curată simţire. Avea în   care  au  avut  loc.  Acum  însă,  se  pare  că  ei  încep  să-şi  recapete încet
    mână manuscrisul cărţii sale. Atunci, privindu-ne-n ochi, s-a petrecut   încrederea, mai ales după ce, împreună am reuşit să strângem 160.000
    brusc între noi o intensă afecţiune. Era ca şi când ne-am fi regăsit din   lei  pentru  a aduce gazul  metan în comună. Astfel încât în toamnă vom
    alte vremi.  De-atunci,  cei câţiva ani pe care ni  i-a îngăduit destinul,   aprinde prima flacără albastră din Crihana, şi aceasta va fi la şcoală.
    au fost ani de permanentă comunicare, chiar dacă întâlnirile noastre   -  La încheiere d-le Pavel Lazăr,  vă rog să adresaţi câteva gânduri
    efective  s-au  petrecut  mai  rar.  Puterea  gândului  era  supremă   pentru cititorii ziarului nostru.
    între noi.                                            -   Mulţumesc  lui  Dumnezeu  că,  după  multă  aşteptare,  a  ajuns  la
       Pe pat de spital, cu lacrimi în ochi, şi cu multă amărăciune mi-a   Crihana  un  reprezentant  al  ţinutului  din  inima  României,  al  judeţului
    spus:  „Dacă  regret  ceva,  doamna  Mariana,  e  că  ne-am  cunoscut   Hunedoara  şi  în  special  al  oraşului  cetate  -  Deva,  în  persoana  dvs.
    prea târziu în viaţa asta!” Aşa am simţit şi eu. Iar timpul -  parafrazând   împreună, am schiţat câteva planuri de colaborare şi relaţii de prietenie.
    -  n-a mai avut răbdare cu noi. Aveam încă atâtea să ne spunem!  Sper să putem continua în mod fericit colaborarea noastră.  Locuitorilor,
       Tuturor celor care  au  iubit-o,  ne-a  rămas cartea,  ca o continuă   judeţului  dvs  le  doresc  multă  sănătate,  fericire,  şi  să  fie  întotdeauna
    comunicare  cu  luliana  lacob.  Căci  ultima frază  a  acestor pagini,  e   înconjuraţi de oameni cu suflet mare.  Dar mai ales să nu uite că dânşii
    garcă  predestinată:  „M ă  despart  de  dragii  mei  consăteni  cu  două   sunt în mijlocul şi totodată în jurul altor oameni şi de aceea este bine să
    c io n te : Vă iubesc!”        Mariana PÂNDARU     răspundă cu bunătate şi gânduri frumoase celor ce le arată acest lucru.
                                                                                           Mariana PÂNDARU
       DEZBATERE  PUBLICĂ  PE MARGINEA  LEGITIMAŢIEI  DE MRGHIRR  j
             P olitica o a şilo r m ărunţi adoptată de guvernul Ungariei                                i
            -  urmare din pag.  1 -  priveşte România, aceasta de-a lungul anilor a   Budapestei acum când semnalele sunt trase  î
       Dacă privim pe harta Europei, vom vedea   avut destule probleme teritoriale cu vecinii noştri   prin intermediul mass-mediei de toate felurile,  I
    că toată zona sus-menţionată făcea parte din   maghiari; probleme care şi-au găsit rezolvarea   s-ar putea ca problema să devină ireversibilă:  I
    aşa-zisul  te rito riu   a  „U n g a rie i  M ari"  în   la momentul potrivit. 1) în timpul Conferinţei de   este  o  absurditate  ca  o  minoritate  de  etnici  *
    perioada de dinaintea primului război mondial,   pace  de  la  Paris  1945-1947,  A.l.  Vîşinschi,   m aghiari  să  dispună  de  5,4  m ilioane  de  I
    dar în mod cu totul special în urma dictatului   reprezentantul sovietic, a respins în modul cel   români din Transiivania. Dacă puterea politică  I
    de la Viena.                     mai  categoric  manevrele  lui  Imre  Nagy  de  a   reprezentată  de  preşedinţie,  parlam ent,  I
       După  câte  putem   observa  în  m arile   obţine  cel  puţin  cele  patru  judeţe  lim itrofe   guvern,, nu  se trezeşte  la timp din  lunga  lor  |
    cancelarii ale lumii se bate monedă pe două   U ngariei.  2)  In  tim pul  contrarevoluţiei  din   so m n o le n ţă   şi  to t  bat  m onedă  pentru  ■
    fronturi:  a)  refacerea  vechilor  teritorii;  b)   U ngaria  din  1956  m işcarea  ire d e n tis tă    integrarea  euro-atlantică  neglijând  pur  şi  J
    reinstaurarea  monarhiilor.  Nu  trebuie  să  ne   revizionistă  a  mai  încercat  un  ,;surogat  de   simplu  problemele .interne  şi  externe  s-ar  |
    întoarcem  mult  timp  pentru  a  constata  că   revoluţie” şi  în  Transilvania  al  cărui centru  de   putea ca într-o bună zi să ne trezim nu numai  ■
    primii  paşi  din  punctul  a,  a  fost  făcut  prin   comandament era Alba  lulia,  mişcare  pe care   cu  steagul  maghiar fluturându-ne  deasupra  *
    divizarea  fostei  Iugoslavii  şi  destrămarea   în  48  de  ore  am  avut  grijă  şă  o  anihilăm  din   capetelor, dar şi cu altă identitate.   |
    Cehoslovaciei. Ceea ce ar urma şi orbul vede   rădăcini fără probleme majore, mişcare de care   încerc să trag -  cât îmi stă în posibilitate  ■
    că este pusă pe tapet problema Transilvaniei   m area  m ajoritate  a  ţă rii  nici  nu  a  luat  la   -  acest semnal  alarmă,  cel  puţin  cititorilor  *
    iar  mai  apoi  a  Sileziei  de  Jos,  de  Sus  şi  a   cunoştinţă.  3)  Dar  mai  ştim  că  în  1988  pe   noştri, chiar dacă îi asmut din nou, împotriva  |
    Pomeraniei din actualul teritoriu polonez. Pe   teritoriul Ungariei, aproape de frontieră au fost   o p in iilo r  m ele  pe  u n ii  m aghiari  ze lo şi  ■
    rn^sură ce avansăm în timp, ne dăm seama   m işcări  iredentiste  dar  N.  Ceauşescu  prin   conlocuitori  cu  mine.  Din  punct de  vedere  *
   * cSrtotul se perpetuează ca în anii 30-40 când   întâlnirea de  la Arad cu  Gyula  Horn  le-a atras   psihologic în sărăcia în care suntem obligaţi  |
    guvernele  unor  ţări  au  fost  pasive  la  toate   atenţia „şogorilor" să aibă în vedere că au apus   să ne târâm zilele, ajutorul financiar acordat  ■
    maşinaţiile întreprinse de unele cancelarii sau   timpurile  acelea  când  mai  puteau  spera  la  o   m aghiarilor  şi  fam iliilor  „am estecate"  pot  *
    au fost aduse la tăcere. Este cu mult mai rău   Tevenire  a  T ransilvaniei  la  Ungaria.  Dacă   provoca probleme majore. Vigilenţa trebuie  |
    când unele guverne pur şi simplu  ignorează   guvernul de  la  Bucureşti neglijează şi  nu  la în   sporită pentru că la Budapesta se lucrează  ■
    asemenea  situaţii  de  politică  externă.  în  ce  seam ă  la  m odul  cel  mai  serios,  planurile


    C Ă L Ă U Z A  -  S Ă P T Ă M Â N A L   INDEPENDENT  AFLAT  ÎN  S LU JB A  TUTUROR  OAMENILOR
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10