Page 11 - Calauza_2001_591

E PSapfămânănndependent aflat în slujba tutu

Document 10
DE LA INIMA LA INIMĂ SERVICII SECRETE
(12 iunie, 1906)
9 Doamnă văduvă, 53 ani, salariată, (îrăguţă, Ministerul de Resboiu
manierată, bună gospodină, apartament în Deva, Marele Stat Major
doresc să cunosc un domn drăguţ, manierat, cu un Secţia I Biroul V
suflet bun, să mă respecte şi să-l respect, să mă Nr. 42
preţuiască şi să-l preţuiesc. Dacă consideri că poţi fi tu Confidenţial
acela, scrie-mi la „CĂLĂUZA” pentru DORIANA. Până în prezent nu există la Marele Stat Major al Armatei nici un
9 Tânăr 33 ani, doresc l â cunosc o doamnă în vederea Serviciu de Informaţiuni, prin care să ne putem ţine la curent cu cele
întemeierii unei familii, să locuiască la mine la ţară, lângă Deva. ce se petrec la vecinii noştri.
Aştept scrisori pe adresa ziarului „CĂLĂUZA” pentru IONUŢ. Pentru organizarea în parte a acestui serviciu, în special pentru
9 Sunt o femeie simplă, am 67 ani, am apartament proprietate frontiera sudică, ne-am adresat Direcţiunei Serviciului de Navigaţie
în Orăştie, sunt singură şi am nevoie de un om care să-mi fie Fluvială, care dispune de un numeros personal pe Dunăre, ca agenţi
alături şi să-mi poată îndrăgi şi nepoţica pe care o am la mine. de navigaţie, comandanţi de vase şi ingineri recrutaţi în majoritate
D a c a doreşte cineva să mă cunoască să-m i lase m esaje ia dintre gradele care au servit în marină.
„CĂLĂUZA" pentru N.A. Răspunsul acestei Direcţiuni, fiindu-ne în totul favorabil, am onoare
a vă ruga D-le Ministru, a aproba să se întocmească un proiect pentru
organizarea acestui serviciu.
5?7
U M O R © U M O R | y . Şefului Statului Major General
Gen. Tătărăscu
- Foarte drăguţ din partea ta că ţi-ai trimis soţia
în vacanţă. Se vede că eşti un om generos!
„Puterea noastră, a
- Nici vorbă!.Vacanţa îmi trebuia mie.
Un preot irlandez îl întreabă pe elevul Sean:
- La voi se spune rugăciunea înainte de masă? amărâţilor”
- Nu e nevoie părinte, mama găteşte bine!
Şi scrisoarea doamnei Stela Bota a contribuit
- Nu e periculos să conduci maşina cu o singură mână? la anularea udei hotărâri care îi obliga pe
- Ba da! Din cauza asta mulţi tineri au nimerit direct în faţa
altarului. Ionel NISTOR oameni până la a cincea generaţie să
contribuie la întreţinerea unei rude la azil...
(urmare din nr. 590)
O problema majora şi actuală Din pensiile lor, mici sau mai puţin mici, depinde de anii de
pensionare, gradul de încadrare, sau mulţi au pensii de urmaşi, îşi
pentru Ardeal: „Provincia" dau cuantumul la azil. Adică până acum era 80% din ceea ce
primeau la pensie, acum ca să le „îmbunătăţească” soarta, celor
(urmare din nr. 590) puşi să gândească le-a fugit mintea şi au ridicat pragul la 1.000.000
O dovadă vie şi o garanţie a unei astfel de contribuţii naţionale lei pe lună, indiferent de ce venit au. De unde să „fabrice” bătrânul
diferenţa de la pensia lui până la această sumă? S-a găsit soluţia
româneşti, o avem în eseul: „Despre prieteni, puterea trecutului şi
„luminată” - rudeniile celor interesaţi, să plătească diferenţa. Idee
complexul restaurator” , semnat de dl Marius Lazăr, ce reuşeşte a reda
genială, dar deştepţii, nu şi-au pus întrebarea - de unde să
un tablou istoric al situaţiei actuale. Reţinem: „Eşecul electoral din
plătească, când nici ei nu au din ce trăi şi nu le ajung pensiile de la
2(JC^a obligat la reformularea situaţiei şi realinierea intelectuală la
o lună la alta şi trăiesc poate mai rău decât cei din azil? Rudeniile
care asistăm acum, dureroasă sub multe aspecte, pentru că presupune
până la a cincea generaţie - spun ei au datoria să contribuie. Cu ce
asumarea unor eşecuri şi reevaluări, distanţări şi excluderi, convertiri
să contribuie, de unde să contribuie când nu e de unde să ia banul?
subite şi excomunicări. A venit de aceea momentul s-o recunoaştem:
E o aberaţie, o mare neomenie şi tâlhăriei îmi iau eu pâinea de
responsabilitatea intelectualităţii româneşti provine din faptul că ea
la gură o dau ca să poată trăi altul aşa de sfântă pomană, că statul
nu a posedat conceptele; şi astfel, nu a putut pregăti alternative la nu m ai-contribuie cu nimic, nici m ăcar în aceste lăcaşuri de
modelul societal al epocii ceauşiste. Ea n-a fost în stare nici măcar de asistenţă a bătrânilor?
o critică din interior a socialismului de tipul celei care pregătise reforma Tot ceea ce spun, nu spun din răutate, zgârcenie sau neomenie
în Ungaria şi în Polonia”. - o spun pentru că e nedrept să obligi pe cineva să contribuie la
Partea finală mai cuprinde judecăţi dure dar şi justificate de genul: întreţinerea cuiva (chiar rude fiind), atâta timp cât eu ca persoană
„In te le c tu a lita te a rom ână to le re a z ă c h ia r prin g e n e a lo g ia ei, fizică am nevoie de hrană, medicamente şi am datorii faţă de stat
fascismul"... „Etnocentrismul este una dintre consecinţefe importante pe care le plătesc.
ale n e d e s p ă rţirii de tre c u t"... „S -a a ju n s la in s tru m e n ta re a Cei din azile sunt colaterali ai familiilor noastre şi au ajuns
acolo din diferite motive ale vieţii - sunt bătrâni pe care statul are
naţionalismului în beneficiul unei clici politice incompetente şi speriate,
obligaţia morală şi materială să le poarte de grijă, aşa cum se
dar dispuse să-şi păstreze puterea cu orice preţ”. Concluzia autorului
procedează în ţările civilizate - nu s? ajungă statul să-l oblige pe
este că ne aflăm în faţa unui „acelaşi pachet de probleme care ne
al nu ştiu câtelea din neam să particice la întreţinerea cuiva pentru
obligă la o despărţire critică de trecut” .
care el nu are nici un fel de dbligaţii, doar faptul că face parte din
Incontestabil că dl Marius Lazăr este îndreptăţit în caracterizarea
acelaşi arbore genealogic. Rudele nu sunt vinovate de faptul că ei
actualei situaţii politice din ţara noastră: complexă, dificilă şi regretabilă,
sunt acolo, fiecare şi-a rânduit la timpul lui viaţa cum a crezut sau
dacă nu şi condamnabilă. Fiindcă eseul a apărut în „Provincia” se cum i-a fost soarta. Nu răutatea sau neomenia mă fac să aştern
impune a medita, a reflecta şi a opinia dacă „provincia" ca idee pe hârtie aceste rânduri, ci, im posibilitatea de a face gesturi
teoretică, ca obiectiv politic şi ca tematică ideologică are vreo valoare, caritabile.
îşi aduce un aport redresării situaţiei sau dacă nu cumva prejudiciază Legea lor e aberantă şi fără motivaţie. Cum puteţi obliga un
propăşirii ţării noastre, cu eforturile de adaptare a ei la magistrala pensionar cu o pensie mai mult decât mizerabilă să rupă din acest
istorică a epocii? nimic şi să facă un întreg pentru altcineva?
O tentativă de răspuns o avem în articolul următor al revistei: „Alte Am scris toate acestea văzând zbaterile celor care au ajuns în
rr,âbitaţii asupra transetnicităţii" de Magyari Vincze Enico. Teoretic, situaţia descrisă mai sus şi care nu mai ştiu încotro s-o ia şi
indiferent la ce porţi bat, sunt primiţi cu obtuzitate, neînţelegere şi
transetnicitatea apare o soluţie nouă raţională, acceptabilă. Darpractic,
îngâmfare.
autoarea avertizează pe cei ce s-ar angaja în transetnicitatea ca pro­
gram social-politic", că: „ei nu pot uita paradoxurile cu care trebuie să Faceţi dvs vă rog gestul de înţelegere şi poate, poate, li se vor
desfunda urechile, minţile li se vor lumina şi vor judeca lucid.
se confrunte în aventura lor."
Stela B ota - Hunedoara
(va urma) Prof. V ic to r ISAC
C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T ÎN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R