Page 11 - Calauza_2001_592

jndeperid^iit aflai in sluib^uiuror1

UMOR © UMOR DE LA INIMĂ LA INIMĂ

învăţătoarea îl întreabă pe lonescu: * Doamnă văduvă, 57 ani, pensionară, pensie
- la spune-mi, care este cea mai folositoare pasăre? bună, fără casă, zodia Peşti, doresc .să cunosc un
- Găina! domn de vârstă apropiată pentru prietenie. Mesaje
- De ce găina, lonescule? la CĂLĂUZA pentru „FLO RICA”;
- Păi ea poate fi mâncată şi înainte de a se naşte şi după. 1» Doamnă văduvă, cu un copil, doresc urgent
© © © căsătorie. Mesaje la CĂLĂUZA pentru „P.I.H .”
- Draga mea, ţi-am trimis un Porche şi un Piccaso. Au ajuns? întreabă un * 35 ani, 1,84/78, prezentabil, grizonat, neviciat, fără
miliardar pe amanta sa. obligaţii, doresc prietenia / mâna unei domnişoare / doamne sin­
- Da, sunt aici, în dormitor. Dar care este Porche şi care Piccaso?!
© © © , cere, indiferent vârsta. Prestanţa contează. Accept o obligaţie.
Scrisori la CĂLĂUZA pentru „A-HUNEDOARA".
Pavel. trecând printr-un sat, calcă o găină cu maşina. Opreşte şi întreabă
pe ţăranul de pe marginea drumului: 1» Domn salariat, 28 ani, 1,80 m, nu am copii, nu fumez, nu
- A dumitale este găina asta? beau, stau la ţară aproape de Deva, caut o doamnă/domnişoară de
- Nu taică! Eu n-am avut aşa găini turtite de când muma m-o făcut! vârstă apropiată, fără obligaţii, pentru căsătorie. Scrisori la CĂLĂUZA,
Ionel NISTOR pentru „B . IONEL".

Document 11
SERVICII SECRETE „De-o porte supuşii maghiari, de
(12 iunie, 1906)
Ministerul de Resboiu cealaltă, restul lumii!"
Marele Stat Major SECRET
Secţia a ll-a Biroul V Nr. 216, 02.03.1907 - urmare din nr. 591 -
La noi, UDMR-ul, nici nu a jurat credinţă Constituţiei, ei au jurat la
REFERAT Timişoara, credinţă patriei lor mamă, Ungaria, nu patriei mamă unde
Un serviciu absolut necesar, care să funcţioneze în permanenţă, atât s-au născut. Noi, românii am fost sortiţi, ca în aceşti 11 ani care au
în timp de pace cât şi în timp de resboiu, este acel al informaţiunilor. trecut, să fim conduşi numai de nomenclaturişti, de îmbogăţiţi peste
Acest serviciu, în timp de pace, se realizează în diferitele armate prin noapte şi de securişti înfrăţiţi în coaliţii şi fuziuni iar alţi securişti şi
următoarele organe: nomenclaturişti de pe acum se organizează şi-şi construiesc partide ca
- ataşaţi militari, oficeri trimişi anume pentru îndeplinirea unei misiuni să ia puterea, nu cumva să ajungă vreun partid patriot la putere, ca
şi agenţi de aceeaşi origină cu naţiunea interesată, aleşi printre persoane să-i ia la întrebări de ce-au mâncat ţara, ducând poporul ia înfometare.
destoinice, de bună credinţă şi buni patrioţi, cari se stabilesc în localităţi Eu cred că imnul ,,Deşteaptă-te române" va dovedi că românul s-a
anume alese şi au ca principală ocupaţiune adunarea tuturor informaţiunilor deşteptat, va şti pe cine să voteze, că de trei ori a fost înşelat în campaniile
necesare, ce li se hotărăsc. electorale, doar nu o fi blestemat ca şi a patra oară să se înşele.
Aceste diferite organe îşi îndeplinesc deosebit misiunea şi prin urmare Dumnezeu să ajute acest popor, să aibă grijă de el că patrioţi are destui
şi rezultatele obţinute sunt de asemenea diferite.
şi cu foarte înalte şi superioare pregătiri şi merită să fie în fruntea ţării,
în adevăr, ataşaţii militari aduc un serviciu limitat cu datele ce pot să o conducă pentru a o scoate de la ruină, ca urmaşii noştri să trăiască
aduna, îndeosebi în capitala unde se găsesc, deoarece imediat ce părăsesc
mai bine. Amin.
garnizoana de reşedinţă, sunt supravegheaţi, astfel că nu pot culege la Costea loan - Veteran de război, Deva
faţa locului foarte multe date importante.
Al doilea organ de informaţie, adică oficerii trimişi pentru anume
însărcinări, aduc un bun serviciu. în misiunea lor ei dobândesc naţiunea,
caracterul regiunei pe care la nevoie pot fi însărcinaţi să conducă sau să DIN ÎNSEMNĂRILE UNUI ZIARIST COMUNIST
dirige una sau mai multe coloane şi îşi pot însuşi şi cunoştinţele limbei; de
aceea se impune ca aceiaşi oficeri să fie trimişi în fiecare an cel puţin câte
3 luni în timpul verei şi în aceeaşi ţară, pentru a parcurge diferite zone ale PRIMA MEA DOMNIE
teritoriului. (urmare din nr. 591)
. Un asemenea studiu prealabil a precedat ultimul războiu din Extremul Uluiţi de această veste în acel moment, instinctiv, ne-am uitat unul
Orient, în care japonezii s-au folosit de notele culese şi cunoştinţele la altul şi nu ne venea să ne credem urechilor. în clipa următoare, revenind
dobândite de numeroşi oficeri trimişi a cerceta Manciuria din timpul de din surpriză, colegii mei, au început să bată din palme, după care li s-a
pace şi ale căror date au servit foarte mult la mişcarea trupelor. dat cuvântul fiecăruia. Ei au vorbit pe rând, exprimându-şi satisfacţia
pentru numirea mea în noua funcţie. în timp ce colegii mă lăudau, în
mintea mea au trecut fel şi fel de reflecţii despre uşurinţa promovării şi
r AU FOST DICTATORI: ALEXANDRU I0AN CUZA, 1 detronării cadrelor de partid şi de stat, de către cârmuitorii din acele
vremuri. Chiar mi-am adus aminte de multe cazuri întâmplate, la care
I CAROL A ll-LEA, MAREŞALUL ANTONESCU? I am fost chiar şi eu părtaş. Este vorba de A. Pauker, V. Luca, G. Teohari,
pe care i-am pus la stâlpul infamiei într-o şedinţă de partid, pentru că
I - urmare din nr. 591 - ■ aşa am primit sarcină şi ordin de la comandant în timpul milităriei. Am
revenit brusc din cugetările mele de rău augur, în clipa când mi s-a dat
I în repetate rânduri Domnul Preşedinte Ion lliescu, atunci când a I
cuvântul pentru exprimarea acceptului şi angajamentului meu faţă de
I fost acuzat pentru unele măsuri greşite ce au fost luate cu ocazia I
încrederea acordată de partid. Vrând-nevrând, era acum de datoria mea,
Revoluţiei din 1989, a motivat că ar fi bine ca cei care acuză să ia în
să-mi dau şi eu cu părerea privind numirea într-o funcţie atât de
I calcul acele momente şi situaţia precară din acea vreme. De ce a uitat I
importantă. Ce era să spun? Normal că am mulţumit comisiei pentru
I acest principiu şi în cazul generalului? I
cinstea care mi s-a acbrdat, dar m-am împotrivit şi am refuzat categoric
Din păcate am mai auzit glasuri nedrepte şi din partea unor istorici
să devin redactor şef cu tot riscul, fiind conştient de eventualele consecinţe
I cu ocazia unei emisiuni televizate când au spus că Domnitorul Alexandru I
asupra mea, scuzându-mă că „e prea mare căciula asta pentru capul
| loan Cuza, regele Carol al ll-lea şi Mareşalul Antonescu au fost nişte |
meu." (Este necesar să fac aici o precizare pentru cititori: redactorii şefi,
dictatori şi nu merită să fie puşi înaintea BRĂTIENILOR şi a lui PETRE
chiar la ziarele raionale, deveneau, automat înscrişi în evidenţele C.C.
| CARP, care au făcut mult, din punct de vedere politic, pentru România. | adică nomenclaturişti).
i Să-mi fie iertată îndrăzneala mea de om simplu, dar am impresia i La vorbele mele, instructorul C.C. a făcut ochi mari şi s-a schimbat
că aceşti domni istorici, au uitat sau nu vor să ştie despre realizările ia faţă, (care exprima parcă nedumerire) şi apoi m-a întrebat contrariat,
| Domnitorului Cuza, pentru Ţară, în cei şase ani de domnie, realizări | de ce şi care este motivul refuzului meu, faţă de o funcţie atât de onorantă?
| care nu suferă comparaţie cu ce au făcut alţi conducători în zeci de i Răspunsul meu a fost pe cât de sincer, pe atât de clar: că eu nu vreau
' ani. Nimeni nu contestă realizările politice ale Brătienilor dar în ce-l 1 să păţesc ce a păţit ex-şeful meu, adică să mă trezesc la următoarea
| priveşte pe omul politic Petre Carp, nu poate fi trecută cu vederea că a | conferinţă, cu un calificativ asem ănător, cu care a fost .onorat”
| ţyst adeptul represiunii din 1907, însă şi mai gravă a fost împotrivirea i prezumtivul predecesor al meu. Am exprimat şi motivele care constau în
' faţă de intrarea Ţării, în primul război mondial, alături de ANTANTA, 1 aceea că, îmi place să folosesc din când în când, câte un pahar de
| dânsul fiind adeptul alianţei cu PUTERILE CENTRALE şi implicit făurirea | oarece, Apoi, că nu mă dau în lături nici de la câte o ochiadă expediată
I unui stat federal român în cadrul "AUSTRIEI MARI" i către stăpânele inimilor zburdalnice. Aceste lipsuri, să nu zic păcate,
' Spre norocul nostru că mai sunt şi istorici corecţi. ■ până la urmă mă vor duce de râpă. Decât un şef cu asemenea metehne,
mai bine să stau în banca'mea.
I G. Bâgu I
____________________ (va urma) G. Zdld
i____________________________ :___________________________________ I
C Â L Â U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L I N D E P E N D E N T A FLA T ÎN S L U J B A T U T U R O R O A M E N I L O R