Page 10 - Calauza_2001_593

E l j r £ 3 j 3 < g l ^ S ă p a m M ! n a e p ^ ^

nTRRTQR C u g â n d c u r a t „Sănătatea mea depinde de

Nu ştiu încă nici azi de ce, dar, dintotdeauna aviatorii au fost ţigara ta!”
pentru mine, nişte oameni deosebiţi. M-am gândit de multe ori, că o
parte din viaţă o trăiesc pentru nori şi atât de aproape de seninul Declaraţia elevilor nefumători din România
născut doar acolo în cer. Dintotdeauna, m-am gândit la curajul
acestor oameni, care, nu au în faţă gropile sau denivelările străzii ci - urmare din nr. 592 -
lumina şi aerul tare al văzduhului. Ion Becherete-Vădeni a făcut parte Din ce în ce mai auzite se fac glasurile nefumătorilor din toată
din aceşti oameni valoroşi şi chiar dacă l-am cunoscut recent, când lumea în dorinţa lor de a li se proteja dreptul de a nu respira un |
amintirile îl năpădesc ca şi rătăcirile în spaţiul înalt, mi-a trezit un aer toxic, periculos. Din ce în ce mai multe eforturi se fac pentru \
interes firesc, şi un dialog plăcut. Pasiunea Domnului Ion Becherete
educarea tinerilor împotriva primei ţigări, căci, după cum se ştie,
a prins rezonanţă şi pentru scris, unde ca temă principală a fost
majoritatea fumătorilor doresc să renunţe la fumat dar nu reuşesc.
aviaţia şi oamenii ei. Aşa au apărut în câteva cărţi: „Aeroclubul
Petroşani - istoric"; o carte despre „Aviatoarea paraşutistă Smaranda Eforturile trebuie însă să fie unite; din partea tuturor trebuie să
Brăescu"; o altă carte a dedicat-o aviatorului de renume Romeo vină o contribuţie cât de mică. în instituţii s-ar putea proteja
Popescu. Nu poate fi uitată nici cartea „Pagini din istoricul aviaţiei sănătatea nefumătorilor prin interzicerea fumatului la locul de !
hunedorene". De mai mulţi ani a condus şi s-a îngrijit de apariţia muncă, de studiu sau de petrecere a timpului liber. în fiecare !
unui ziar dedicat aviaţiei române. Suflet sensibil încercat de comunitate se pot stabili reguli clare pentru păstrarea unui aer |
rugăciune şi de gânduri bune, Ion Becherete-Vădeni a scris între curat, fără fum de ţigară. i
timp câteva sute de poezii, pe care, o parte le-a unit în această Noi, elevii nefumători din România reprezentăm o parte a
carte apărută la Editura „Călăuza” intitulată atât de frumos „Cu
gând curat” . Poezia lui Becherete este ca un râu liniştit care curge generaţiilor care vor susţine societatea de mâine. Pentru sănătatea
viitorului apelăm la dumneavoastră să vă implicaţi şi să vă alăturaţi
şi curge şi vorbeşte cu el însuşi, atrăgând în curgerea sa, atâtea
priviri ce-şi doresc să ajungă undeva, purtate de cântec şi de eforturilor celorlalţi.
dragoste. Uneori, poezia lui Becherete se apropie de cea a poeţilor Dorim să călătorim în trenuri în care nu suntem obligaţi să
populari sfătoşi în vers, dornici parcă a nu pierde nimic din obiceiurile inhalăm fum de ţigară, să stăm în faţa unui ghişeu unde nu există
satului, sau a lumii, prin care trecem. Sunt multe poeme, din care. nori de fum, să stăm la o masă într-un club, bar, discotecă fără să
se poate vedea dispoziţia şi mai ales viziunea poetului distinctă şi respirăm aerul viciat de alţi oameni. Ne dorim să intrăm în şcoli,
originală. Reproducem spre edificare patru versuri din poemul spitale, săli de spectacol în care nu se fumează. Dorim ca
„Cerşetorul". Strâmb de şale, cu grumazul cocoşat / Merge-ncet,
domol şi agale, pe o uliţă din sat / Rugător el ochii-şi plimbă, peste instituţiile publice sau private în care vom lucra şi noi peste nu
garduri, peste curţi, / Şi aşteaptă să primească ceva hrană, bani mulţi ani să-şi facă un renume şi o mândrie din faptul că salariaţii
mărunţi”. Poete Becherete priveşte cerul, visează şi scrie! lor nu fumează.
Miron ŢIC Ceea ce depinde de noî am făcut! Am decis să nu fumăm!
Pentru ca sănătatea noastră să fie protejată ar trebui să nu fim
obligaţi să inhalăm fumul altora. Asta depinde de dumneavoastră!
Acţionaţi pentru a ne proteja sănătatea!
CETĂŢEANUL DEVEI E SOMAT SĂ SCOATĂ BANI DIN BUZUNAR
R V€N/TLR RRND GRZUL M€TRN
- urmare din nr. xxx - r -------------------------------------------------------------------------------------->
Vor să ne protejeze să nu sărim în aer (chipurile că instalaţia e
veche şi trebuie schimbată). Eu nu sunt specialist, dar cred şi susţin j PaTRUZECÎ dE ARdElEINi AU j
că instalaţiile de la blocul nostru şi la majoritatea blocurilor din Deva,
mai rezistă peste 25 de ani, pentru că sunt bine întreţinute. Se poate | cucerît M o ld o v A Î j
verifica-cu un miniaparat de tip „RCngen” (sau de altă natură) cât de
erodate sunt conductele. Dar cine bă se ocupe de asta? Eu cred că nu | Un autocar plin de „milionari" săraci pleacă din Hunedoara |
guvernele, nu partidele, nu sindicatele ci unitatea furnizoare şi
„protectoare". Să fim serioşii în Deva nu am avut nici o explozie de într-o dimineaţă cu destinaţia Nordul Moldovei. x
I „Milionari" săraci care de-a lungul vieţii lor au produs aur şi I
gaz metan din cauza conductelor erodate. Sucursala, a luat din timp
| argint, oraşe şi căi de acces peste râuri şi prin tunele şi câte alte |
măsuri (de vreo 10-15 ani) şi a scos alimentaţia (conductele de gaz)
ce treceau prin subsol, la parter. Deci, a existat minte la specialişti, i bravuri şi amintiri şi care doresc să-şi sporească tezaurul amintirilor i
investind din puţinul lor în domenii de suflet.
pentru că la subsol se erodează conductele din cauza condensului.
Aşa după cum merge şi se fac lucrurile, pare să nu mai fie minte, ci I Prin grija organizatorilor Moraru şi Popescu de la CARP I
interes, inventând contorizarea la bloc. De ce nu aţi făcut-o când s-a I Hunedoara, patruzeci de bătrânei cu inimi tinere au cucerit Moldova I
construit blocul? Nu v-au lăsat comuniştii? De zeci de ani „specialiştii . şi au fost cuceriţi de Moldova. •
în gaz metan" nu au reuşit să reducă dimensiunile contoarelor de gaz ' Cu ochii deschişi am văzut o mulţime de locuri, mănăstiri şi '
şi posibilitatea de a fi montate în interior (dacă s-a vrut contorizare | morminte şi apoi am închis ochii ca să vedem puhoaie de năvălitori |
individuală). Citirea consumului de gaz nu e o problemă. Se făcea de | care veneau să ne fure pământul şi apa şi care se făceau o apă şi |
fiecare locatar şi se comunica administratorului pentru taxare lunară. un pământ sub tăişul săbiei lui Ştefan şi a vrednicilor săi urmaşi. .
Sau, motivaţi că nu e protejat contorul montat în interior? Dar I Ne-am întors la Hunedoara cu trăiştele şi buzunarele goale dar I
termocentrala de apartament e protejată în caz de incendiu sau | cu sufletele încărcate de imagini nemuritoare din istoria neamului |
inundaţie? | nostru. i
Ştiu că e greu şi pentru SC GAZ METAN în condiţiile actuale Âm văzut flăcăii Moldovei cu plete şi mustăţi, pe cai fără frâie,
„democratice sărace”: Nu are investiţii permanente, iar din distribuirea I ieşind din pământul şl apele lor, hotărâţi să le apere. I
gazului nu ies prea mulţi bani, dar nici să nu ni se impună nouă prin I Am văzut zeci de generaţii făcând cărămizi şi aşezându-le durabil I
somaţie astfel de lucrări. Poate să le efectueze chiar SC GAZ METAN I şi frumos spre încântarea ochilor noştri. ,
în timp de 10-20 de ani şi vor avea de lucru şi bani permanent. în felul
' Am văzut dealuri acoperite cu păduri de aramă şi argint, am '
cum se procedează acum, pot crede că de la societăţile comerciale şi
| văzut ogoare cu mămăligă pentru tot anul. Şi am văzut oameni la fel |
patronii instalatori, SC GAZ METAN S.A., câştigă nişte bani pe proiecte | de mândri şi vrednici ca toţi urmaşii lui Ştefan. |
şi recepţia lucrărilor nou făcute. Prea uşor câştigaţi banii în felul acesta!
Am văzut şi ne-am săturat a vedea istorie şi geografie
Tot de la noi, consumatorii, domnilor monopolişti! Nu vedeţi că am
I românească. '
sărăcit şi nu ne mai putem descurca? Vedeţi, dar inimă nu aveţi. Opinia
mea este de a se dispune oprirea lucrărilor începute (în mod alert) | încă mai suntem dispuşi să punem hrană rece în rucsacuri şi să |
întrucât sunt prea costisitoare, inestetice şi fără protecţie. | facem drumeţie şi istorie. ■
' Avem în vedere o excursie asemănătoare în Maramureş. Sperăm J
Primăria şi conducerea sucursalei Gaz Metan prin specialiştii lor
I să fie la fel de interesantă, la fel de bine organizată şi care să rămână I
mai vechi, să analizeze acest aspect şi să găsească modalitatea de a
se merge pe refacerea vechii instalaţii (dacă e necesar). Cu posibilitatea I încrustată în fresca amintirilor noastre, cum a rămas şi cea din I
de reducere a volumului de lucrări, materiale şi bani. Moldova pe fondul Albastrului de Voroneţ. ■
Victor CRIŞOVAN - pensionar, Deva I Petrică NICULESCU <
V ______________ J
C Ă LĂ U ZA - S Ă P T Ă M Â N A L IN DEPENDENT A FLA T fN S LU JB A TUTURO R OAM ENILOR