Page 7 - Calauza_2001_593

e « g ! . "SăptămânalI iridependent'ăf lât îri slujba tuturoroamehilor^

I A
] In atenţia băutorilor de vin j „Nunta - de la ritual la spectacol” j
i
...a fost genericul Festivalului Naţional de Folclor care s-a des-
| Deşi vinul conţine o moleculă cu proprietăţi antioxidante şi
antiinflamatorii, nimeni nu poate afirma cu certitudine că I făşurat la Mamaia, în perioada 26-29 iulie a.c., organizatorul princi- I
| pal fiind Consiliul Judeţean Constanţa. Cu această ocazie au fost |
acţionează ca un medicament. Aceasta a fost concluzia ia care
a ajuns un grup de experţi reuniţi la Bordeaux. Punctul de plecare . prezenţi aici şi membrii Ansamblului folcloric din Hăşdău şi Dăbâca - .
al discuţiilor l-a constituit un studiu din anii 1970 în care era I corn. Topliţa, care în regia prof. Rusalin Işfănoni, au prezentat într-o I
menţionată diferenţa între ratele mortalităţii cardiovasculare din | autentică ţinută şi realizare „Nunta la pădureni’ , rolul naşului „tinerei |
Franţa şi Statele Unite. în pofida aceloraşi factori de risc . perechi” fiind interpretat cu talent şi dezinvoltură de către primarul .
(hipertensiune, colesterol, fumat), studiul demonstra că rata • comunei loan Şendroni, iar printre „invitatele” miresei poate fi văzută I
mortalităţii cardiovasculare la francezi era mult maj mică decât | învăţătoarea pensionară ileana Lucaciu, azi o neîntrecută maestră |
i la americani datorită consumului moderat de vin. în vin există l ţesătoare a tradiţionalului port pădurenesc. .
| mici cantităţi de polifenoli care conţin aşa-numitul resveratrol, o ■ loan VLAD *
moleculă cu proprietăţi antioxidante şi antiinflamatorii. L — — — — — — — — — — — — J
' Polifenolii pot ajuta organismul în lupta contra degenerării
neurologice, a cancerului şi a procesului de îmbătrânire. Pentru Duelul cavalerilor de... Călăuza
moment nu se dispune, însă, de dovezi clare în acest sâns.
Prof. Ludovic Dronet a menţionat faptul că, consumul moderat
Critica dacă nu e bărbat frumos,
de vin nu poate avea decât un caracter preventiv şi nu terapeutic.
Critica, după cum s-a spus, Măcar să-i... ţină de urât.
în democraţie-i de folos:
La o critică de jos in sus, ZODIA „PEŞTII” - Femeia
Se mătură de sus în jos! în copilărie roşioară,
Adolescentă sirenă,
Fiere şl avere Adultă văduvioară,
Că-s mină de pietre preţioase La bătrâneţe... balenă.
Am aflat numai când m-au operat
Medicul, pentru pietrele scoase, Bărbatul
Câteva milioane mi-a luaţi
în copilărie lin.
Vae Solii
i8°c j - c Să spună „da"s-a hotărât. Adolescent biban,
Adult rechin,
* ■ " 'ţ ; 1
Să-i fie-n casă de folos: La bătrâneţe laban.
Vlorel Bărâceanu
Vara asta,
temperatura e la mâna ta.
S.C. STOP FIRE CONSULTING SERV
IB IZ A S.R.L. HUNEDORRR
T O L E D O (atestată de INSP. GEN. AL POMPIERILOR MILITARI BUCUREŞTI]
uuUj yrnoctfm
C O R D O B A O F E R Ă
CORDOBA V A R I O la sediul său din str. Revoluţiei, nr. 3 (tel. 054/717792 sau 092568061)
SERVICII DE PROTECŢIE LA FOC • VERIFICARE, REPARARE
IBERICA AUTO - oealer autorizat SEAT Şl ÎNCĂRCARE STINGATOARE • ÎNTREŢINERE Şl REPARAŢII
INSTALAŢII DE STINGERE • IGNIFUGĂRI • DOCUMENTAŢII DE
ORADEA, B-DUL MAGHERU NR. 6, PROTECŢIE LA FOC (SCENARII DE SIGURANŢĂ, EVACUARE
TEL: 059-418.048, 092-592.694,
RISC, PLANURI DE INTERVENŢII)
094-595.476, 092-857.807 Tot aici se comercializează produse SECON-HAND
i
f \
DACII LIBERI - MOMÂRLANII DE IERI Şl DE AZI

I - urmare din nr. 592 - (rămăşiţe), pe care ungurii când s-au aşezat în Câmpia Panoniei
\ Privind cu teamă în jur, plini de ură, prădau şi distrugeau tot ce i-au găsit aici. Stând mai mult retraşi şi ascunşi, nu s-au bucurat
I era străin intereselor neamului, condamându-i de trădare şi laşitate prea mult de civilizaţie având o evoluţie spre cunoaştere mai târzie,
I chiar pe fraţii lor care au acceptat de nevoie supunerea ocupaţiei fapt ce i-a determinat pe istorici să-i definească ca atare.
i romane. De la cotropirea Daciei de către romani,
I înţelegând că din locurile de cult, poporul TRECUTE VIEŢI PREZENTE au trecut aproape două milenii. Am putea
I supus îşi trăgea hrana spirituală şi puterea, socoti prima jumătate a primului mileniu ca
l romanii păzeau cu străşnicie aceste locuri interzicându-ie accesul pe-o perioadă din viaţa acestor oameni de ascensiune spre
I şi încercând să-i determine să-şi schimbe credinţa pe care ei o paroxismul credinţei de libertate, răzbunare şi neatârnare, iar
I considerau barbară. diferenţa, ca o perioadă de accepţiune treptată, formare şi integrare
■ în secret şi pe căi ocolite, la anumite intervale de timp, dacii în raport cu evoluţia societăţii umane raportată la gradul său de
I nesupuşi se adunau în jurul Muntelui Sacru şi de la distanţă îl dezvoltare în arealul - Carpato-Danubiario-Pontic.
| contemplau prosternaţi, invocând spiritele şi aducând jertfe. Dacă diferite ipoteze studiază, „Kogaionul” - Muntele Sacru al
■ Urmaşii adevăraţilor daci liberi, din care o ramură o formează Dacilor la Grădiştea Muncelului, (muntele Găina, pe Ceahlău etc)
■ „momârlanii” de mai târziu, (arealul lor având o răspândire mult mai de ce nu ar fi posibil ca, ipotetic, după Petru Ghe. Făgaş, în
| mare în jurul Muntelui Sacru), au format o mică categorie socială Localitatea Uricani din Valea Jiului - vatră de trăire românească,
■ aparte. Plămădiţi cu alt aluat, retraşi, suspicioşi, chiar duşmănoşi Kogaionul să se identifice cu Muntele Oslea din masivul Retezat,
■ cu cei care le călcau tihna, primitivi şi neprimitori, în mod genetic, pentru care autorul are destule argumente. Oslea corespunde
\ încă mai respirau aerul semi-sălbatic de fiară hăituită gata să muşte întru totul descrierii multor învăţaţi ai timpului ca: Poseidones,
■ la nevoie. Dincolo de ei şi de sfera lor de cunoaştere era tot răul. De Strabon, Dio Casius. Din punct de vedere geografic şi strategic el
■ aceea nu-i de mirare că au fost etichetaţi mai târziu astfel şi că aflându-se în apropierea Capitalei - Sarmizegetusa - bine ascuns şi
| despre categoria lor socială nu se cunosc prea multe lucruri. Ei nu greu de cucerit, lată un alt argument plauzibil ipotezei mele.
■ s-au confesat decât Forţei Divine, iar relaţiile lor cu ceilalţi intruşi de - va urma -
■ mai târziu, au fost reci şi foarte limitate. Aceştia sunt „maradvany” Sever Constantin Răduică - Uricani

C A LÂ U ZA - S Ă P TĂ M Â N A L IN DEPENDENT A FLAT iN S LU JB A TUTURO R OAMENILOR