Page 7 - Calauza_2001_596

( Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor

DIALOG CU EVA IOVA, redactor-şef la „FOAIA ROMÂNEASCĂ”

din Ungaria
- urmare din pag. 1 - maghiar, a apreciat pozitiv această lege. Părerea mea este că
ar avea dreptate dacă şi celelalte state ar acorda o astfel de
- Am simţit dintotdeauna o chemare aparte pentru presa atenţie minorităţilor lor din afara frontierelor. Dar eu cred că nu
scrisă. Deşi am terminat studiile la Szegedin, la catedra de se poate compara situaţia românilor din Ungaria cu cea a
română-maghiară şi deşi sunt de profesie profesor de limba şi ungurilor din România. De aceea, după părerea mea, în legătură
literatura română şi maghiară, am îmbrăţişat profesia de jurnalist. cu această lege, trebuie să aibă şi ungurii o toleranţă cu mult
Mai întâi la televiziunea şi radioul din Szegedin, la redacţiile de mai mare faţă de români, o deschidere faţă de politicienii români,
limba română. încă de pe atunci mă preocupa ideea realizării pentru că sunt convinsă că neînţelegerile s-au ivit tocmai din
unei reviste pentru familiile româneşti din Ungaria. Adevărul este acest motiv: că nu s-a discutat destul despre această lege.
că „Foaia românească” - săptămânalul pe care îl conduc acum, Ungurii spun că s-a discutat, românii pe de alta că nu s-a
a întâmpinat mari greutăţi pe la începutul anilor 1990. Nu reuşea discutat. Cert este că eu, ca jurnalist, am aflat că în momentul
să-şi găsească propria-i cale, rostul şi rolul în comunitatea când s-a votat această lege în Parlamentul de la Budapesta,
rom ânească din Ungaria. De aceea, conducerea Uniunii nu exista' varianta ei în engleză sau română. Astfel că, a fost
Culturale a Românilor din Ungaria, cea care a fondat acum 50 greu de cunoscut pentru ceilalţi, conţinutul ei exact. Probabil că
de ani această publicaţie, a luat curajoasa hotărâre de a pune ungurii au greşit atunci când au votat această lege aşa de rapid
în fruntea ei un om tânăr care să aibă la rândul său curajul să şi au urgentat aprobarea ei. In ceea ce priveşte românii din
decidă, să aducă noutăţi în revistă şi să fie categoric atunci când Ungaria, nu au votat această lege, precum nici marea majoritate
este nevoie. De aceea, de când sunt în fruntea acestei reviste a cetăţenilor din Ungaria care nu au nici o treabă cu ea. Trebuie
am făcut mari şi necesare schimbări, cum ar fi: formatul, numărul şă vă mai spun că noi nici nu avem reprezentant în Parlament,
de pagini dublat, paginile de exterior în culori. Şi toate acestea în cazul minorităţiilor din Ungaria problema aceasta nu s-a
din dorinţa de a face o revistă cât mai atrăgătoare pentru cititorii rezolvat cu toate că există posibilităţi ca această şansă să existe
noştri. Bineînţeles că în acelaşi timp s-au produs mari schimbări şi pentru noi, conform legii minorităţilor. Totuşi, Parlamentul din
şi în conţinut. Budapesta nu doreşte acest lucru. Iar legea aceasta despre
- în poziţia in care vă aflaţi, trebuie să cunoaşteţi foarte bine care discutăm este tăcută doar de politicieni.
pulsul com unităţii şi al cititorilor dvs. Cum sunt rom ânii din - Guvernul de la Bucureşti vine în sprijinul com unităţii
Ungaria, d-nă Eva Iova? românilor din Ungaria?
- în primul rând sunt foarte sensibili şi nu au curajul să discute - Guvernul României sprijină de câţiva ani comunitatea
în public despre problemele care îi frământă. De aceea noi am românilor din Ungaria. Pot spune că anul 2000 a fost un an
căutat să realizăm o revistă mai deschisă către aceste probleme, record în acest sens. Sperăm însă ca în viitor să fie şi mai bine.
mai sinceră, care să se bazeze foarte mult pe realitate. Ne place Trebuie însă să avem şi noi răbdare până când România va
sau nu ne place - asta este: suntem pe calea unei asimilări care avea o economie la fel de bună ca a altor ţări dezvoltate.
sigur nu poate fi stopată, dar încetinită cred că se poate. Ca - Ne puteţi da câteva exemple de ajutor concret?
urmare a tuturor demersurilor noastre, ne-a crescut numărul - Sigur. Anul trecut, de exemplu au fost renovate două
abonaţilor. Acum avem cititori şi în România, în judeţele Arad şi biserici cu ajutorul unei sume importante din partea României.
Bihor. Ceea ce mă bucură este faptul că tinerii au început să ne Apoi, „Foaia românească" de 5 ani primeşte o donaţie de hârtie
citească din ce în ce mai mult. foarte însemnată. De asemenea există mereu oferte pentru
- Spuneaţi de asimilarea care nu poate fi stopată. A cui este taberele de copii sau cursuri de perfecţionare pentru profesori.
mai mare responsabilitatea pentru acest lucru? Adevărul este că legea statutului de maghiar supără politica
- Cred că, pentru păstrarea limbii materne nu poate fi internă a unei ţări, şi atunci trebuie să ne gândim cu toţii oare
responsabilă numai şcoala sau biserica, ci şi familia. Dar familiile cui îi facem bine cu o astfel de lege?! Pentru că şi eu am discutat
de rgmâni din Ungaria s-au schimbat foarte mult în ultimii zece cu intelectuali din România, atât români cât şi unguri şi nu toţi
ani. In general, în majoritatea familiilor din vremea de astăzi nu sunt de acord cu această lege. Este nevoie de un ajutor in rândul
e discută, practic nu se mai comunică, în nici o limbă. Părinţii minorităţilor dar nu în aşa fel încât să ne stricăm relaţiile unii cu
unt mereu ocupaţi până seara târziu, iar copiii vin de la şcoală alţii. Pentru că românii şi ungurii vor trebui să trăiască aici,
şi apoi stau toată ziua în faţa televizorului. Copilul român, în împreună ,,până-i lumea1' aşa că nu ne putem permite să iscăm
această situaţie, aude toată ziua numai limba maghiară. Iar seara false probleme între noi. Şl cred că cel mai bine cunosc acest
când se întorc părinţii acasă, cine ştie dacă mai spun o frază în lucru cei ce trăiesc în Ardeal. Ar fi un risc prea mare să ne
româneşte. Ceea ce este mult prea puţin. Deci, am convingerea duşmănim unii pe alţii. Şi ca urmare nu se poate aşa ceva.
că şi societatea în care trăim joacă un rol în toată această situaţie. Sigur, politicienii maghiari au experienţă mai mare cum să-şi
Ca urmare, o mare parte din sarcina păstrării limbii materne cade trateze maghiarii din afara graniţelor, pe când politicienii români
pe şcoală şi îndeosebi pe profesori. Şi asta pentru că majoritatea nu au această experienţă. Cum nici noi, de altfel, românii din X
copiilor când ajung la grădiniţă sau la şcoală, aduc cu ei din Ungaria. De foarte multe ori ni s-a întâmplat să vină o delegaţie
familie, foarte puţine cunoştinţe de limba română. Datorită faptului din partea guvernului român sau de la vreun minister şi să ne
că toată ziua copilul este „bom bardat” cu informaţii în limba întrebe dacă avem nevoie de ajutor. Dar din păcate, noi nu
maghiară. Iar în ultima vreme viaţa noastră socială.s-a schimbat ştim să cerem iar ei nu ştiu să dea. Cred de aceea, că împreună
atât de mult încât trebuie să faci eforturi duble, chiar triple pentru ar trebui să învăţăm oum se cere şi cum se dă ajutorul. Pentru
a-ţi păstra limba maternă. asta ar trebui să ne întâlnim mai des, să discutăm, să ne
- Există şi alte posibilităţi de menţinere a spiritului românesc cunoaştem şi să ne înţelegem reciproc.
în comunitatea de aici? - Care ar fi una din supărările dvs în comunicarea cu
- Rămânând la mass-media, în fiecare săptămână avem la România?
televiziunea maghiară, o emisiune în limba română, de 25 de - Una dintre ele ar fi că România nu-şi cunoaşte cum trebuie
minute, iar la Radio Szegedin avem zilnic două ore de emisiune. românii din jurul graniţelor sale, nici după zece ani. Probabil că
Pe lângă revista noastră, mai există şi publicaţii periodice ce pentru această situaţie poartă, o vină şi presa pentru că,
prezintă în primul rând tradiţiile românilor de aici sau rezultatele majoritatea oamenilor de rând din România nu cunosc ce se
diferitelor cercetări istorice, culturale şi folclorice. La Szegedin întâmplă în imediata apropiere a graniţelor sale, acolo unde
m ai apare o re vistă ro m â n o -m a g h ia ră ce se num eşte trăiesc români. Poate că au auzit ceva mai mult despre românii
„C onvieţuire” . Există şi publicaţii la nivel local dar de mică din Basarabia şi Bucovina. Dar mai sunt şi alte regiuni unde
răspândire. trăiesc români. De aceea cred că mass-media din România ar
- Sunteţi jurnalist şi în m od sigur aveţi şi dvs o opinie despre avea o datorie mare faţă de românii din afara graniţelor ţării.
noua lege dată de Parlamentul ungar cu privire la statutul de Dar probabil că va trebui să învăţăm şi acest lucru tot împreună.
maghiar. Ne puteţi spune şi nouă această opinie? Mă gândesc de o vreme la un lucru. Este foarte uşor să ai
- Da, pot spune, dar absolut numai părerea mea personală. sentimente româneşti în România, dar vă spun sincer că eu am
Se discută mult şi în cercurile noastre despre acest lucru. Chiar găsit în România foarte mulţi.români care nu sunt mai români
în această perioadă au apărut în presă părerile unor conducători decât sunt eu, de exemplu. însă ei nu-şi trăiesc cu adevărat
ai comunităţii noastre, păreri cu care mulţi dintre intelectualii românitatea, nu conştientizează acest lucru, li se pare mult prea
români din Ungaria nu pot fi de acord. Un exemplu concret în firesc, poate chiar banal. în schimb la noi, situaţia este cu totul
acest sens este că preşedintele Autoguvernării Românilor din alta. Vă rog să mă credeţi.
Ungaria, Traian Cresta, preşedinte ce este recunoscut de statul _____________ Dialog realizat de Mariana PÂNDARU_______

CALAUZA - SA £?A M A N A L INDEPENDENT AFLAT ÎN SLUJBA TUTUROR OAMENILOR