Page 7 - Calauza_2001_599
P. 7

(  ggC S ^ Q ^ Q 3 ^ l3 00  Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor  ţp a 3£g>o ^ ')

                           „CALAUZA" LA ROMANII DIN UNGARIA


   n  FOAIA  ROMÂNEASCĂ" -  o jumătate de secol în slujba şi inimile românilor din Ungaria!
                                                                                  I _ ---------------------------------------------- !
   ,    Uneori limba
                                                                                   ÎNFLORIT-O RUQUŢU...
      română a depins                                                               -  cântece ale românilor din   .
         de îin om...                                                                     Ungaria -      I
   I   Cine  a  citit  cu  atenţie                                                    C onsiderat  un  succes,  I
   |  interviul  cu  Prea  Sfinţitul                                               acest prim (şi singur deocam­
   1  SOFRONIE,  Episcop  al  Bise-                                                dată) CD cu muzică populară  |
   |  ricii  Române  din  Ungaria  pub-                                            a românilor trăitori în Ungaria,  i
   I  licat  în  ultimele  numere  ale                                             se  bucură  de  un  real  succes  I
   I  CĂLĂUZEI  precum  şi  interviul                                              în  rândul  com unităţii  şi  nu  I
   |  realizat de Mariana Pândaru cu                                               numai.  Apariţia  lui  a  fost  po­
  .  1  Doamna EVA IOVA, director al                                               sibilă  cu  sprijinul  financiar  al  |
   ^Săptămânalul  „FOAIA  ROMÂ-                                                    Autoguvernării pe Ţară a Ro-  i
   ■  NEASCĂ",  publicaţie  a  româ-                                               mânilor din Ungaria, al Uniunii  I
   I  nilor din Ungaria, se va simţi mai                                           C ulturale  a  Rom ânilor  din  I
   I  sigur pe sine, aflând că dincolo                                             Ungaria  al  redacţiei  de  limbă
    de Tisa sunt români care trăiesc                                               română al Uniunii Culturale a  |
   |  din generaţie în generaţie, de la                                            Rom ânilor  din  Ungaria  din  i
   I  începutul  lum ii  pe  aceste                                                cadrul  radioului  din  Szeaedin  I
   I  tărâmuri  ale  fastuoasei  Dacii                                             precum şi al Editorii NOL   I
   I  Densuşiene.                                                                     CD-ul cuprinde 19 melodii
   .   O  revelaţie  a  constituit                                                 reprezentând  zonele  cu  |
   I  pentru  mine  publicaţia  româ-                                              m ajoritate  românească  din  i
   |  nilor din Ungaria! N-o cunosc pe                                             Ungaria.  Interpreţii  sunt  trei:  I
   •  doamna  Eva  Iova,  director  al                                             Eva Cozma, Svetozar Unc şi  I
   |  săptămânalului  „Foaia  româ-                                                Vasile  Pap,  acompaniaţi  de
   •  nească",  dar  numerele  publi-                                              Formaţia „H o ra” . Ei sunt cei  |
   I  caţiei aduse din Ungaria mă fac                                              mai apreciaţi solişti de muzică  i
   |  să cred că e o bună construc-                                                populară  din  rândul  comu-  I
   1  toare  de  publicaţie,  o  bună                                              nitaţii româneşti din Ungaria şi  I
   |  „fă că to a re "  de  publicaţie.                                            totodată  cei  mai  cunoscuţi
   I  Numai cine  a făcut sau face  o                                              păstrători  şi  continuatori  ai  |
   I  publicaţie  de  tiraj,  care  să  fie                                        tradiţiilor româneşti pe aceste  i
   I  iubită de oameni poate aprecia                                               meleaguri.            I
    un coleg, mai ales că acel coleg                                                  Câteva din melodiile CD-ului:  I
   |  are o misiune mult mai grea; el                                              „Bună  dimineaţa” ,  „Vino  mân-
   I  trăieşte  şi  scrie  într-o  mare                                            dră-n  ioc” ,. „Lele  nană  dună-  |
   I  maghiară  unde  românul  poate                                               reană  ,  ,,lnflorit-o  ruguţu” ,  i
   I  fi tentat (cunoscând foarte bine                                             „C ântece  de  nuntă  din  I
    limba maghiară) să citească alte                                               Micherechi”.          I
   I  sute şi mii de publicaţii.  Uneori   ( f                                            Mariana PÂNDARU  1
   |  limba  română  a  depins  de  un   La   AOiveRSARe                                                  L
   ‘  om  sau  alt  om;  a  depins  de                                            I    Sediu pentru      J
   I  Aron Pumnul, de Văcăreşti, de   Volumul „O  jum ătate de   volum inoasă  despre  istoria
    Mateevici,  de  Eminescu,  de   ve a c  (1 9 5 1 -2 0 0 1 )”   (Din   celor  50  de  ani  de  la  apariţia   Naţionalităţi este in
   I  loan  Alexandru  şi  de  alţii.  arhiva presei scrise româneşti   primului  ziar  românesc.  Presa   pericot
   |  Aceşti  oameni  au  avut  un   din Ungaria) este mai mult un   ne-a întreţesut în toate timpurile
   1  zvâcnet  ce  au  dus  limba  ro-   album ,  decât  o  carte,  o   viaţa noastră de minoritari...  Până acum Secţia pentru
   |  iTiană  înainte,  i-au  dat  un  plus   cronică ce cuprinde o mulţime   La selectarea materialelor   I  N aţionalităţi  a  Institutului
   I  de  curaj,  o  nuanţă  naţională   de  scrisori  semnificative  din   ne-am străduit să întocmim în   |  Maghiar  de  Cultură  a  func-
   I  pentru  a-i  trezi  pe  ostaşi,  pe   cursul  celor  50  de  ani,  de   prim ul  rând  o  culegere  din   '  ţionat după  un  decret guver-
   I  lucrătorii câmpului, pe truditorii   când  apare  „F o a ia   rom â­  acele  artico le   ce  pre zin tă   |  namental,  care  recent  s-a
    tuturor vremurilor.        nească” ,  gazeta  comunităţii   oameni  de  demult,  soarta  ro­  .  anulat'. Astfel, a expirat cadrul
   |   Fără  s-o  cunosc  pe  Eva   româneşti din  Ungaria.  mânilor  de  pe  aceste  melea­  ■I  ju rid ic  de  funcţionare  al
   I  Iova,  cred  că această doamnă   Unicul  săptămânal  al co­  guri,  portrete,  reportaje,  inter­  I  secţiei,  în  ciuda  faptului  că
   I  are  ceva  din  misiunea  marilor   munităţii  româneşti  din  Un­  viuri,  scrieri  care  şi  astăzi  pot   până acum  această  secţie  a
   I  înaintaşi  ai  limbi  române.  Ea                oferi cititorului mari bucurii.  |  fost singura instituţie culturală
    stăpâneşte spiritual prin  Foaia   garia s-a străduit pe parcursul            I  de stat a minorităţilor.
   I  româneasca  zeci  de  mii  de   celor  cinci  decenii  de  exis­  Dar fără ziariştii şi colabo­  1   „Norm al"  că  în  această
   I  români.  Ştie să facă gazetărie,  tenţă  să  fie  un  fel  de  îndru­  ratorii  din  ageşti  50  de  ani,   |  chestiune  nimeni  nu  a  cerut
   '  nu iartă,  rţu uită,  e aproape de   mător al cititorilor, o tribună de   FOAIA  ROMANEASCĂ poate   ■  părerea  şi  jiim e g i  nu  a
   I  limba truditorului de rând,  arbi­  discutare  a  celor  mai  impor­  nu  ar  fi  ajuns  „vârsta"  de  50   I  consultat  autoguvernările  pe
    trează  cu  diplom aţie  între   tante  probleme  care-i  preo­  de ani.
   I  Guvernul de la Bucureşti şi cel   cupau pe membrii comunităţii,   Le mulţumim lor, tuturor, că   I  ţară ale naţionalităţilor.  După
   |  de  la  Budapesta,  trăieşte,  un  focar  ce  păstrează  limba   românii  din  Ungaria  pot  citi   !  informaţiile  revistei  electro-
                                                                                  [  nice  ETNONET,  comisarului
   1  există!                  maternă  obiceiurile  strămo­  româneşte şi în secolul XXI.  I  parlam entar  al  drepturilor
   |   „Foaia românească" are tot   şilor.  S-ar putea scrie o carte  Eva IOVA -  redactor şef.  I  minorităţilor  i  s-a  înaintat  o
   I  16  pagini  ca  şi  CĂLĂUZA,  e
   I  plăcut  scrisă,  tehnoredactată                                            |  cerere  de anchetare  a situa-
   I  fără să plictisească, materiale şi                                         •  ţiei.Ovari Istvan, şeful depar-
   informaţii  de  mică  întindere   Scrisoarea celor 13 preşedinţi              I  tam entului  la  M inisterul
  |  trăiesc lângă articole unde sunt                                            I  Culturii  a  declarat că  decizia
  I  dezbătute pe larg  probleme vii   Preşedinţii  reprezentan­  internaţionale  să  fie  regle­  guvernamentală 92 nu este  o
  I  ale românilor din Ungaria şi de   ţelor pe ţară ale  minorităţilor   mentată  şi  unitară.  Preşe­  |  eroare  le gislativă,  pur  şi
  I  pretutindeni. Felicităm din toată   ain  Ungaria  au  trimis  săp­  dinţii  minorităţilor  au  sem­  I  simplu,  sarcinile  prevăzute
   inima pe doamna Eva Iova, pe   tămâna  trecută  o  scrisoare   nalat că doresc să discute cu   '  până  acum   au  fost  înde-
  |  colegii din redacţie, pe cititorii de   ministrului  de  externe  Mar-   m inistrul  de  externe  şi   I  plinite.
  i  la  Foaia  rom anească  şi  le   tonyi Janos, cerând iniţierea   despre controversata lege a   ■   Ministerul  consideră  că
  t i^rirr, să rămână tot lângă inima   unei  întâlniri  cu  şeful  diplo­  statutului  pentru  maghiari,   I  Institutul  Maghiar  de  Cultură
  I  românului. Cine se depărtează                                               t  are şi pe mai departe datoria
   de inima  românului (oriunde ar   maţiei ungare.    despre  efectul  pe  care   să asigure  şi  să coordoneze
  I trăi  el)  se  pierde  in  Babilonul   Conducătorii  naţionali­  aceasta  îl  va  exercita  asu­  I  sarcinile  cu  caracter  cultural
  |  care înghite fără îndurare totul,  tăţilor  ar  dori  ca  reprezen­  pra naţionalităţilor din Unga­  ■  ale  naţionalităţilor  din  Un-
  ■  dar  mai  ales  îşi  pierde  iden-   tarea  auto-guvernărilor  la   ria  în  momentul  când. va  fi   I  garia, sarcini care sunt defini-
  I  titatea.                 protocolurile de stat şi, în spe­  pusă în aplicare.  I  tive  şi  în  documentul  con­
  j__________ _Va Ieri u B  ARGĂU  cial,  în  relaţiile  bilaterale  '     I.K.  s titu tiv .    R. Ruja

  F c AlAu z a  - sAp t Am â n a l  in d e p e n d e n t  a f l a t  I n  s l u j b a  t u t u r o r  o a m e n il o r
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12