Page 10 - Calauza_2001_600

C ls & ^ S 'U W Săptăm ânairndQ peridenfaflatînsluibătuturoroam enilor
d z L

* l7N NUME Ş I UN RENUME iNTR-O îffiffiTOR Foc de artificii
C A R T E D E M E M O R II
Am citit cu n e s tă p â n ită procedează într-o situaţie de S e au zi p o arta cum se m ea. Aşa cum stăm aici n-am
curiozitate şi ales interes cartea e v a lu a re şi via ţa m i-a oferit deschide şi pe urm ă cum se stat n ic o d a tă (cel puţin eu
P ro f. D r. IO N D R Ă G A N - deseori asem enea prilejuri în cei închide printr-o trosnitură. în nu-mi amintesc); ar putea trezi
, , D R U M U R IL E V IE Ţ II Şl 40 de ani de activitate didactică. c â te v a s e c u n d e se a fla u cuiva râsul. C ineva şi-ar putea
S T A ŢIILE S A LE ”, o carte de Şi m u lte în c ă n e -a în v ă ţa t faţă-n faţă. El, pus pe jăratec răsturna cafeaua, din hohotele
m em o rii dar şi o v a lo ro a s ă distinsul nostru profesor! gata să-şl verse furia: „N-ai de râs. Dar să nu grăbim prea
m onografie a satului B re tea C itin d a s tă zi c a rte a , am mult lucrurile mai ales că tu ştii
vrut să mă asculţi, m adam ,
Mureşană, în care s-a născut şi propăşit cu autorul în unele din
acum, chiar dacă mi-ai înlocui să mă asculţi ca fetişcana de
a crescut autorul într-o familie „staţiile vieţii sale” similare cu
firele de păr alb, nu îţi mai pot altădată, frum oasă cum nu mai
de ţărani vrednici, fapt cu care ale multora dintre noi.
se făleşte profesorul universitar Primul popas al copilului de spune „rămâi". E prea târziu, întâlnisem un asem enea chip. -
de astăzi. acum 60 de ani a fost la Deva locul tău, poate fi dincolo de U ite , d e vin şi eu p o et. TrnT'
Lectura cărţii a fost pentru când a făcut prima sa călătorie m arginea oraşului, de unde, înving gândurile şi le rotunjesc
mine nu doar o delectare, ci un cu tre n u l. D o a m n e , câ t de culoarea cerului se vede mult cu s e c u n d e le tre z ite în tre
ră g a z, o o a ză de lin iş te , o p u te rn ic m -a ră s c o lit a c est prea bine şi tu poţi să vorbeşti pereţii acestei cam ere unde
bucurie, o plăcere să-l „aud” pe episod pentru că şi eu făceam o m -ai aşteptat cu poarta des­
cu c in e d o re ş ti. C â n d cu
fostul meu profesor de acum 35 asem enea „expediţie” cam în
stelele, când cu luna. Poate, chisă. Şi eu uite am trântit-o şi
de ani povestindu-m i m ie şi acelaşi timp şi cu acelaşi scop,
nu iubeşti luna, deşi, în multe m -a m re p e z it s ă -m i vărs
tuturor câte ceva despre o viaţă spre lumea şcolii şi a luminii!
nopţi îşi arată lim pezim ea ca ciudăţenile m ele, cine ştie de
de O M ajuns septuagenar. E C ite şti şi reciteşti cu un
a tâ ta n a tu ra le ţe în stilul zâ m b e t n o s ta lg ic a m in tire a o piatră singuratică. Ce zici, u n d e iv ite ? P o a te din
a u to ru lu i, a tâ ta c ă ld u ră şi autorului de la vrem ea când nu în cerci să m ă în treru pi, p e rin d ă rile c a re m -a u dus
sinceritate, în cât p ărea că îi satul îi spunea „m ăi Ioanei”, ca p a rc ă to tu l e s te a d e v ă ra t acolo unde nu m i-am dorit?
auzeam glasul blând şi vorba apoi apelativul să treacă uşor ce-ţi spun? N -aş vrea să mă D a r c e -a m ris ip it m ai pot
uneori şăgalnică. sp re re z o n a n ţa stim e i la o p re ş ti, te -a ş ru g a să m ă aduna? îm i poţi spune cum e
Am învăţat în anii studenţiei ..... domnişorulel". De aici, apoi cerul când îl priveşti de unul
asculţi aşa cum n-ai făcut-o
m ele tim iş o re n e m ultă la „ d o m n u le în v ă ţă to r", la sin g u r? Ţi se p a re ta rd iv ă
prea des. Când vroiam să-ţi
pedagogie şi psihologie de la „dom nule profesor*’ şi tot aşa
a d u c a m in te cum n e -a m a c e a s tă poveste a noastră?
prof. dr. Ion Drăgan şi îmi stăruie după fiecare staţie, până la cel
cu noscut, tu-m i rep licai că P o a te a c e a s tă p o v e s te ne
in am in tire un e x a m e n de de astăzi „dom nule profesor
psihologie, când am în ţeles universitar doctor!”... n-ar fi trebuit să se întâm ple a ju tă să m e rg e m m ult m ai
greşit întrebarea din subiect şi Deşi drumul vieţii n-a fost acest lucru. Uite, hai, să ne d e p a rte ! S ă ne a s c u ltă m
am confundat im ag in aţia cu uşor, autorul nu insistă pe truda a ş e z ă m tu rc e ş te şi să ne b ă tă ile in im ii a ş a cum o
reprezentarea (cred). Profesorul titanică a învăţăturii pe care a privim în ochi. Aşa cum n-am fă c e a m c â n d c ă ră rile din
Drăgan m -a lăsat să vorbesc, dus-o toată viaţa, nu ca pe o făcut-o prea de multe ori. Poţi preajm ă alergau îm preună cu
apoi m-a oprit spunându-mi că povară. n o i. C â n d ia rb a în c e p e să
spune că ţi-ai dorit alţi ochi
am confundat cele două noţiuni E v o c a re a a c tiv ită ţilo r
m ai frum oşi d e c â t ai m ei? prindă rugină. Nu poate fi nici
şi că despre altceva trebuia să universitare din Timişoara, m-au
Ochii tăi, grei de vise şi de o m in u n e şi nici m ă c a r un
vorbesc. Eu m-am pierdut şi am emoţionat pentru că multe din
orizonturi, ce nu se term ină m ira c o l. C e în c e p e să se
încercat să ies, considerându- numele amintite sunt însoţite de
mă respinsă, căzută. „ re g re ta tu l m eu prof. sau n ic iu n d e , a v e a u m e re u o întâm ple, face parte din legea
E xam inatorul psihologic, coleg"... s c â n te ie p ro p rie . P a rc ă anotimpurilor. încet - încet aţa
mi-a pus câteva întrebări, m -a tre c e a u pe o p u n te a lb ă ne trage spre toam nă. E i^ce
adus l a ... subiect. prof. M ărlo ara LU PU LESC U aşezată peste un râu, în care, zici, după ce te gândeşti birre
Am învăţat pe loc cum se - va urma - se s c a ld ă m e re u a p u s u l de tot porni-vom pe cărările
soarelui. D acă te duci acolo poleite cu frunze?”
la m arg in e a oraşulu i ai să „ - Dacă-m i arăţi un foc de
SERVICII SECRETE Document 12 scrii ro m an u l v ie ţii. A ş a -i, artificii pe cer, porni-voml".
M a d am , pardon, ju m ă ta te a Miron ŢIC
SECRET
M in isteru l d e R es b o iu Nr. 236, 31.03.1907
M a re le S ta t M a jo r
REFERAT Conduci la un nivel superior
Astăzi numai este un secret pentru nimeni faptul că idealul naţiunei
bulgare tind la unirea teritoriului a tuturor bulgarilor, de eghemonie în
întreaga peninsulă Balcanică, ideal pe care-l propagă pe toate cărţile,
prin şcoli, presă etc., - pregătind astfel opiniunea publică pentru resboiu.
De asemenea, nu este un secret, nici afirmaţiunea şi părerea
conducătorilor politici din principatul vecin, că Dobrogea este o provincie
bulgară, pusă de M arile Puteri, numai în mod provizoiu sub
administraţiunea Guvernului Român şi deci face parte din teritoriul bulgar.
Pentru a aduce la îndeplinire, aceste aspiraţiuni, s-a stabilit un pro­
gram bine chibzuit, urmat pas cu pas, care asigura armatei bulgare o
noua desvoltare sub toate raporturile.
Bora Edition II
între altele, o măsură pusă în aplicare pe anul acestş este
disposiţiunea privitoare la sporirea numărului contingentului de încorporat.
GRATUIT
După probele făcute cu ocasiunea manevrelor anilor precedenţi, cu
chemarea rezerviştilor, până la vârsta de 40 de ani, pentru completarea
efectivelor, negăsindu-se măsura potrivită, a înlocuit-o sporind Pachetul Confort electric & Radio Gamma*
contingentul de recruţi din acest an deodată la cifra de 35.300 ai anului
precedent şi au dobândit acest spor (de aproape 12.000 tineri, numai V o lksw ag en Bora
prin disposiţiuni noi îngăduitoare, sub raportul atitudinei fizice.
Mărind astfel numărul contingentului de încorporare armata bulgară O ferta valabila pentru modelele Bosis si Trendline
se va putea cu timpul, mobiliza, cu un an mai mic, număr de contingente, D & C
deci cu elemente mai tinere, rămânând ca contingentele mai vechi de Partenerul Dvs. Volkswagen
oameni mai înaintaţi în vârstă, să fie utilizaţi pentru mobilizarea serviciilor Oradea, B-dul Magheru Nr. 8, Tel: 059-47.88.47, 41.81.44
şi cetăţilor. - va urma -
CÂLÂUZA - SĂPTĂM ÂN AL INDEPENDENT AFLAT ÎN S L U J B A TUTUROR OAMENILOR