Page 5 - Calauza_2001_600
P. 5
Săptăm ânal independent aflat în slujba tuturor oam eniloţ.
■............■ ■■ .......... 1
CU PÂINE Şl SARE CEVA DESPRE CONTROLUL DE PARTID
La şcoala internat din Crihana al şcolii unde copiii sunt pregătiţi Aşa cum am afirm at în preziua apariţiei gazetei. El citea cu
sunt găzduiţi copii cu probleme să ne ofere un program artistic. numerele anterioare la un moment toată atenţia fiecare articol în parte
dat am devenit redactor şef, dar nu dând indicaţii când era cazul sau
sociale majore, din tot ţinutul. Şi G rup ul fo lclo ric „Ţ ă ră n cu ţa",
în sensul adevărat al cuvântului ci verdicte verbale care este bun şi
sunt destui dintre aceştia! Şcoala îm brăcat în costum e populare
u n ealtă de e x ecu ţie în m âna care nu, pentru tipar. Se opunea
este mare. Dar alături se mai află făcute chiar de mâinile celor care municipiului pe tărâmul cuvântului foarte exigent faţă de articolele care
în construcţie o clădire pentru le p o a rtă , ne o fe ră c â n te c e ,
scris, un fel de „fantoşă”. Pe scurt luau atitud ine critică în tr-un
internat. dansuri, poezii. „Nu vreau viaţă eram persoana domeniu sau altul.
Copiii sunt frumoşi şi foarte în c o tro v a / N u m ai în a m ea care execu ta Din însemnările unui Interzicea cate
tim izi, dar un grup dintre ei, Moldova.” se aude la un moment orbeşte tot ce mi fost ziarist comunist goric apariţia unor
îmbrăcaţi în costume populare, ne dat printre dotele acordeonului se cerea de către astfel de articole,
întâmpină cu pâine şi sare. Un p ro feso ru lu i M ih ai C im poi. partid. în activitatea m ea eram mai ales a celor care se refereau la
efectiv şi practic cârmuit de către aspecte privind domeniul activităţii
co lac de to a tă fru Urm ează scenete cu
m useţea, aş ezat pe ADEVĂRATA o b ice iu l D ră g a ic a . secretarul cu problem e de de partid. Apariţia unor articole de
şervet rom ânesc şi BASARABIE Paparuda şi Caloianul. prop ag and ă şi ag itaţie. El se acest fel era permisă doar sub
semnătura tovarăşilor secretari, ori
numea Tiberiu F. El era un om
purtat pe braţele de Z e h a id a M uchi şi in telig ent şi ve rsa t în ale membri ai biroului, aşa se exercita
înger ale unei fetiţe, ne arată câtă Vasilica Petcu, solistele grupului propagandei. Avea un „papagal" a rm a criticii şi autocriticii de
bucurie şi cinste acordă ei acestei se d ă ru ie cu to a tă bu cu ria potrivit ca m ănu şa, funcţiei îndreptare a lipsurilor în presă, de
vizite. Ne aflăm ca într-un careu cântecului. Totul se încheie cu un deţinute.. Era omul potrivit locului sus în jos şi nu invers. Altfel ne
în faţa şcolii unde ni se spun dialog pe care-l port cu aceste potrivit. în calitatea mea de şef dădeam foc la valiză.
frumoase cuvinte de întâmpinare, m in u n ate g a zd e , în c a re le numit în funcţie în mod provizoriu
ceea ce de-a dreptul ne em o vorbesc şi eu despre partea de aveam obligaţia de serviciu ca să GavrilZOLD
ţionează şi pe noi. ţară de unde vin, despre oraşul prezint dânsului toate articolele în - va urma -
Apoi directoarea Ana Bogdan meu, despre ziar, editură, cărţile
şi directoarea adjunctă Alexandra mele. Le dăruiesc din publicaţiile S in d r o m u l B a lc a n i lo r
Bunghez, ne invită în şcoală, mai noastre spre aducere am inte a
în tâi să vizităm o m in u n ată acestor clipe de neuitat petrecute -urmare din pag. 1- Mulţi soldaţi din Kosovo, la un con
trol medical sumar, au fost găsiţi cu
expoziţie de cusături făcute de îm preună. Pentru că aceasta a Dacă în cazul celor din urmă se urme de uraniu neîm bogăţit în
m âinile acestor copii. Feţe de fost una dintre cele mai frumoase vo rbeşte de „S IN D R O M U L sânge. Deşi probele sunt conclu-
m asă, m ileuri, ştergare, toate întâniri din zilele petrecute în G O L F U L U I", despre soldaţii dehte, NATO şi americanii nu vor
lucrate în spiritul şi tradiţia locului, mijlocul crihănenilor. belgieni - care s-au aflat în fosta să recunoască pericolul. Chiar şi
dovedesc un deosebit simţ artis Jugoslavie în cadrul misiunii de Ministerul Belgian al Apărării refuză
tic. Mă bucur 6e tot ce văd. Drumul Mariana PÂNDARU pace a ONU, în perioada 1993 - să recu noască existenţa unei
nostru continuă spre holul mare (va urma) 1997 - se consideră că sunt victime legături între simptomele soldaţilor
ale „S IN D R O M U L U I B A LC A şl misiunea lor în fosta Jugoslavie.
l------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1 NILOR". Aflat în concediu de boală Şi totuşi, pentru se siun ea
I Pentru operaţii estetice | de peste 9 săptămâni, caporalul parlamentară care va începe în
G uido F leuw ackers ac u ză septembrie, deputaţii pregătesc o
I reparatorii puteţi apela la: | „oboseală co nstantă care îl propunere de lege care să interzică
împiedică să ducă o viaţă normală". a c ţio n area de că tre arm ata
I Clinica ORL din cadrul Spitalului Clinic „Sf. Maria” din Bucureşti, B-dul I Se pare, însă, că acesta ar fi un b elgiană a arm elor cu uraniu
. Ion Mihalache, nr. 37-39, tel. 01/222.35.30, Clinica ORL din cadrul . caz „fericit", pentru că 23 de neîmbogăţit şi un proiect de lege
I Spitalului Clinic Colţea din B-dul I.C. Brătianu, nr. 1-3, tel. 01/613.71.05, I veteran i au m urit din ca u za care să perm ită acordarea de
I Clinica de Chirurgie Plastică şi Reparatorie din cadrul Spitalului Clinic I misteriosului „sindrom al Balca indemnizaţii militarilor care au servit
|^,Prof. Dr. Bagdasar" din Şos. Berceni, nr. 12, tel. 01/682.75.70. J nilor”. Printre factorii care favo în străinătate şi sunt suspecţi de
rizează apariţia acestor maladii, contactarea unei boli profesionale.
r specialiştii enum eră folosirea Deci „SINDRO M UL BALCA
M OM ÂRLANII - o c iv iliz A Ţ ÎE c o s m i c ă ! armelor cu uraniu neîmbogăţit. NILOR" a devenit un pericol pentru
Inofensiv în sine, uraniul toate ţările din zonă. Un studiu al
neîmbogăţit devine periculos'în
Lângă tâm pla R etezatului, dracu' Institutului Naţional de Energie
momentul în care explodează. Sub
oraşul, m arginalizat şi uitat de N e calcă b razd a, tih na şi A tom ică (E N E A ), publicat de
efectul căldurii, particulele radioac
lum e, trăieşte efem e r până la conacul!" ... săptămânalul belgian „LE JOUR
tive se răspândesc pretutindeni şi NAL DE MARDI”, conform căruia
epuizarea resurselor locale, fără Badea Tarhat, a fost expropiat inhalate pot provoca cancere
perspective prea mari de viitor. iar pe terenul său s-a construit un în nord-estul Europei s-a înregistrat
pulmonare sau ale sistemului cir o radioactivitate de câteva sute de
Uricaniul, este oraşul cu cea cartier întreg care astăzi, (din culator. „U raniul neîm b og ăţit ori mai mare peste media admisă.
mai mare suprafaţă de patrimoniu păcate), neoficial îi poartă numele. prezintă cel mai mare risc pentru Deşi N A T O n-o recu noaşte,
dintre toate oraşele României, cu Mulţi ani, printre blocurile înălţate sănătatea oamenilor”, concluziona „SINDROMUL BALCANILOR” este
munţi şi lacuri alpine, cu o floră şi în cartierul „Bucura”, câte o colniţă un institut din Whashington. NATO un pericol pentru populaţie şi poate,
faună din rezervaţia naturală a construită din bârne vechi de brad, a recunoscut că în timpul bombar- dacă nu se întreprind m ăsuri
Retezatului unică în Europa şi în acoperite cu şindrilă, se încă dam en telo r din 1999 asupra urgente de prevenire şi anihilare,
lum e constituind un potenţial păţâna să rămână ca o relicvă pe Jugoslaviei a folosit 31.000 de este posibilă o epidemie generală.
turistic deosebit care aşteaptă să vatra sa, sfidând timpul. Cuminţi cartuşe cu uraniu neîmbogăţit.
fie exploatat pe m ăsură, dând şi resem naţi, m om ârlanii s-au Ghelari, str.Viorele, nr.8; PANCA
astfel noi valenţe aşezării. retras din calea „viniturilor”, mai Premiile de fidelitate ILIE, Petroşani, str.E.Teodoroiu,
Exploatarea cărbunelui şi a încolo pe munte, să-şl plângă oful b l.17, ap. 1; LA L ES C U O LG A ,
lemnului din pădurile seculare, fac şi să-şi cânte dorul. ..CĂLĂUZA” Paroşeni, str.Piscului, nr.5; LAKO
obiectul activităţii de bază stricând în tim pul do m n iei M ă rie i G H E O R G H E , H un edo ara, str.
• Premiile de 50.000 lei: POPA Răcăştie, nr.96; ŞTEF IOSIF, Deva,
tihna băştinaşilor - m om ârlani, Tereza cât şi a Regelui Ferdinand,
SILVIA , corn. Băiţa, sat Lunca, str. Ş te fa n cel M a re, nr.6;
care se ştiu aici de peste o mie C asa regală se aproviziona cu nr.20; FARKAŞ IOSIF, Petroşani, D ISCULTU M ARGARETA, Brad,
de ani. La început, „viniticii” sau cartofi pentru consum din zona str. Independenţei, bl.21, a p .8; str.Libertăţii, nr.9, bl.C5, ap. 11;
„barabele", care au populat noul Câmpul lui Neag considerându-se M O T A N F L O R E A , Brad, str. POLHAC POLIXENIA, Hunedoara,
oraş venind de aiurea pentru a a fi cei m ai buni ca rto fi din Republicii, bl.9, ap.12; ZAHARIA str.Cocsarilor, bl.2, ap.3; VICTOR
lucra în m inerit în c e p â n d cu Transilvania cât şi din vechiul AURELIA, Deva, cart. Dacia, bl.80, C RIŞO VAN, Deva, Al.Păcii, nr.8,
anul1947 când s-a deschis mina R eg at. în ciuda vicisitudinilor ap.64. bl. F 1 , ap .1 2 ; U Z U N SA RA ,
• Premiile constând în abona Hunedoara, str.Viorele, nr.12, bl.3,
Uricani, au fost priviţi cu răutate to ta lita ris te de a s im ila re şi
m ente: BAR A RIU IO AN, H un e ap. 18; FĂGĂRAŞ IOAN, Deva, Al.
şi suspiciune, pentru ca mai apoi integrare, atât sub regimul Austro-
doara, str.Eroilor, nr.3, ap.54; JIANU Crinilor, nr.5, bl.E12 A, ap.4.
să fie acceptaţi şi să se lege Ungar cât şi a epocii comuniste. PETRU, Haţeg, str. Libertăţii, nr.8; Premiile de 100.000 şl 50.000
prietenii trainice şi de neuitat. Momârlanii şi-au păstrat tradiţia B O LD U R A IO A N , D eva, A leea lei şi pachetele cu cărţi pot fi ridicate
Scriind aceste rânduri, nostalgic, conservându-şi portul, ocupaţiile Plopilor, b l.2A 1, ap .12; D IN IŞ de la redacţie începând cu data de
nu pot să nu-mi amintesc versurile şi obiceiurile iar cine nu a văzut o A U G U S T IN , Brad, str.Liberăţii, 15 octombrie, sau la solicitarea dvs.
prietenului m eu, Guşti Tanca, Nedeie sau Măsurarea laptelui la nr.t3, bl.B2, ap.7. vi se vor expedia acasă.
dintr-o „B aladă pentru b a d ea stână, n-a văzut nimic. • Prem iile constând într-un Premiile constând în abona
pachet din 5 cărţi sau reviste: mente vor fi expediate de redacţie.
Tarhat”: Sever Constantin RĂDUICĂ
-... „la vezi copile, cine - tune „ - va urma - P IV O D A S IL V IA , P etrila, str.8 Felicitări câştigătorilor şi mult
Martie, bl.2, ap.6; ILEANA LUCACI, succes viitorilor participanţi.
£.c â l â u z a - s ă p t ă m â n a l , i n d e p e n d e n t a f l a t In s l u j b a t u t u r o r o a m e n i l o r