Page 6 - Calauza_2001_600
P. 6
(.tpc23(go(& rl Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor vvC ^ ^ U S m o ^ ii^ ')
Revista „Ardealul literar şi artistic” invitată „ Ca doar toţi suntem o apa şi-un Apaterm!"
de Uniunea Scriitorilor, la Neptun
■ urmare din pag.-1 - invers, consum ă ap ro ape dublu
Printr-un fax prim it de la g ra n iţe lo r R o m â n ie i. M a n i D ar cu ce bani dom nilor să a p ă c a ld ă , fa ţă d e ce a rece.
U n iu n e a S c riito rilo r din R o fe stările se vo r d e sfăşura în ne c o n to riz ă m , câ n d m a jo ri A cest aspect, dă de gândit că
m â n ia , re v is ta „ A r d e a l u l p e rio a d a 2 3 -2 7 s e p te m b rie ta tea lo catarilor pensionari sau su ntem traşi pe sfo ară. Nu e
lite ra r şl a rtis tic " este invitată 2001 la N ep tun , şi vor a v e a şom eri nu ne putem achita chel n o rm a l. T o t o a m e n i su n te m .
s ă p a rtic ip e la c e a d e -a IV d re p t te m ă c e n tr a lă , , 0 tuielile zilnice pentru existenţă! Toţi ne spălăm şi facem baie cu
e d iţie a î n t â ln ir il o r d e la S IN G U R Ă L IT E R A T U R Ă R O N e vine să ne luăm lu m ea în ap a caldă. Nu m ai pun în dis
N e p tu n , consacrată dialogului M Â N Ă ”. D in p a rte a re vis tei cap, dar nu avem unde m erge c u ţie d ife re n ţa în tre c o n s u -
dintre scriitorii rom âni din ta ră n o a s tre va p a rtic ip a p o e ta şi nici p u tere fizică şi e c o n o m a ţie -ta x a r e , c a re e s te d e
cu scriitorii rom âni din a fa ra M a ria n a P â n d a ru . m ică nu m ai es te la noi. Am p e ste 10 ori m ai m are la cei
răm a s să ne c e rtă m lo catarii neco n to rizaţi fa ţă de cei co n
în tre noi (cei contorizaţi cu cei torizaţi.
I---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- n e c o n to riz a ţi), în v in u in d u -n e C red că A paterm îşi perm ite'
I Pe când căsătoria cu ajutorul calculatorului? \ sub to ate as p ec tele referitor la să facă factu rarea apei calde in
ap a co nsu m a tă-taxa tă. m od e x a g e ra t, în tru cât nu se
| - urmare din pag. 1 - zgârciţi” (exigenţi) în şcolile de M ereu desco perim -su spec- p o a te v e r ific a d e n im e n i.
■ Am funcţionat peste 20 de provenienţă. Iar acest lucru nu tăm ; alte m aşinaţiuni de frustra A du nat pe tot oraşul, consum ul
I ani ca preşedinte al exam e- a re de un de să -l ştie c a lc u re zicem noi, cei le za ţi-n eco n - de ap ă cald ă, ar putea depăşi
I nului de bacalaureat în licee latorul, care o p erează pe baza torizaţi. Astfel cred că A paterm pe ce a livrată de Term ocentrala
1 din Tim işoara, Arad, Deva, Ca- cifrelor abstracte (m ediile) care îşi face şi e a studii pentru a-şi M intia. A pa cald ă fiind scum pă
| ransebeş ş.a. şi, spre bucuria I se oferă. acoperi cheltuielile pe sp atele ne în c a rc ă -ta x e a z ă cu e a la
■ m ea, nu am avut nici un caz de C ând factorii de decizie ai nostru. E şi norm al a c est lucru p a u ş a l şi îş i p e rm ite s ă -ş i
I co n te sta ţie, deşi nu .m ă pot învăţăm ântului vor înţelege că pentru a nu da falim ent, dar alte ac o p e re nişte cheltuieli neeco -
■ lăuda cu promovări de 100% . evoluţia firească a fiecărui elev s tu d ii a r tre b u i să fie cu no m icoase. E m ai uşor să vinzi
• Această situaţie pozitivă (ca să într-un liceu este condiţionată a v a n ta je recip ro ce (v â n ză to r- c e va scum p (în mod obligatoriu
I nu-i zic lăudabilă!) s-a datorat de a titu d in e a o b ie c tiv ă şi cu m p ărăto r), dar nu este asta. să cum peri ap a caldă) adusă de
J corectitudinii cu care au lucrat co rectă a m em brilor com isiei S e m erge în tr-o singură va ria n
I membrii comisiilor respective, de a d m ite re , atu n c i în locul tă; eu d e s e rv e n tu l s ă p ro fit, la M intia prin m agistrală, 9-1 2 ,
■ care au luat drept criterii de „m ira cu lo su lu i” calculato r se restul să g ă s e a s c ă şi ei soluţii! km , d e c â t a p a re c e ie ftin ă
I acordare a notei cantitatea şi vor introduce acele instrumente a d u s ă d e la B a tiz sau R â u -
I calitatea cunoştinţelor candi- validate de m ăsurare - testele C onstat că locatarii contorizaţi B ărbat pe distan ţa de zeci de
1 daţilor, raportate ia cerinţele (de cunoştinţe, de deprinderi, consum ă m ai puţină ap ă caldă kilom etri
| programei (lucru pe care l-am de ap titu din i); a c e s te a vor fi decât rece, iar cei necontorizaţi, - va urma -
, re la ta t m ai d e ta ila t în tr-u n a d e c v a te p ro filu lu i lic e u lu i
I articol p u b licat în „ T rib u n a respectiv. Iar această „diagno
■ învăţăm ântului"). sticare” nu va mai crea insa
• In tro du cerea adm iterii în tisfacţii şi contestaţii şi va fi şi ,,Ceauşescu îi trimitea 10.000 de dolari
I lic e e pe b a z a „ tre c u tu lu i o prem isă cu valoare prognos- USA prin diplomaţi, regelui Mihai!”
: şcolar” al candidatului şi nu pe tică a evoluţiei candidatului în
I baza potenţialului său (cunoş- noul grad de învăţăm ânt. - urmare din pag. 1 • alte şi alte bunuri şi valori pe
• tinţe, deprind eri, ap titu d in i), Şi, ca să răspundem în tre D e fa p t a c e ş ti H o h e n - c a re le -a luat când a plecat
I probat la exam enul de adm i- bării retorice din titlu, nu va mai zolern i provin din G e rm a n ia , din ţa ră . D e a s e m e n i statul
I tere, este o inechitate, deoare- fi c a zu l să fie u tilizat c a lc u
1 ce au şa n s e m ai m ari acei latorul la stabilirea opţiunilor din B erlin d a că nu m ă în şel, rom an i-a m ai dat o rentă de
| candidaţi care „au avut noroc” m atrim oniale, deoarece nu are dintr-un c a rtier sim ilar celor 1 0 .0 0 0 d o la ri lu n a r. C h ia r
. de „profesori cum secade" (in- c a lită ţile m ira c u lo a s e c a re i din F anar; sunt o fa m ilie de C e a u ş e s c u îi tr im ite a c e i
I dulgenţi) şi le scad şa n se le s -a u a trib u it în a c e s t an la evrei nem ţeşti. M o n stru o as a 1 0 .0 0 0 dolari prin diplom aţii
■ a c e lo ra c a re „ a u avu t gh i- e x a m e n e le de a d m ite re în C o aliţie c a re l-au alu n g at pe (s e c u r iş ti d e g h iz a ţi în
■ nionul" să a ib ă „ p ro fe s o ri licee. A le x a n d ru lo a n C u z a , au diplom aţi), iar acum reg ele a
I_________________________________ ad us a c e a s tă fam ilie să rac ă, vă zu t c ă e m om entul să d ea
v a i de c a p u l e i, (d a r c a re lo v itu ra . A r tre b u i ju d e c a t
a v e a un titlu d e V o n ) şi a p entru m o a rte a M a reş alu lu i
Câ t ce REDACŢIA ZIARULUI p u s -o p e tro n u l Iu i C u z a . A ntonescu pe c a re l-a arestat
B in e în ţe le s c ă a c e a m o n -
îm p re u n ă cu B o d năraş şi l-a
stro asă coaliţie l-a m an e vra t p red at ruşilor, iar c e re re a de
„ c A l A u z a ^
cum a vrut e a pe rege şi l-a g raţiere sau de co m u tare, nu
- urmare din pag. 1 - publicitatea d-stră pe care o c u m p ă r a t cu to t fe lu l d e a v ru t s ă o s e m n e z e , fa p t
A -ţi preluat informaţiile c e am şi eu S T IM A T Ă R E D A C p lo c o a n e p e n tru a -ş i p u te a pentru care S talin, l-a decorat
tăţean u lu i C o a rch eş R em us Ţ IE . p ăstra privilegiile pe c a re le cu ordinul „P o b e d a '’ şi i-a mai
cum că pe str. V alea Arsului nu La vârsta pe care o am şi ca m p ie rd u s e pe tim p u l lui d a t drep t prem iu pentru cei
arde iluminatul public, în timp în urm a e x p e re n ţe i dobândită C u z a . Şi a ş a , a în c e p u t să p e ste o su tă d e mii de ofiţeri
ce la ca sa m ea de v a can ţă îm i perm it să vă recom and ca fa c ă a v e re . D o m n ilo r, v-a m şi soldaţi care au fost trim işi
arde bec. Dacă a-ţl fi verificat pe viitor pentru a câştiga încre m ai zis eu c ă d a c ă evreu lui în S ib eria şi din care s-au mai
inform aţia luând leg ătu ra cu derea cititorilor d-stră să veri n u -i ie s e „ g h e ş e ftu l" , nu întors fo arte puţini, zic l-a m ai
distribuitorul energiei electrice ficaţi realitatea Informaţiilor pe m iş c ă un d e g e t, a ş a şi cu p re m ia t S ta lin şi cu d o u ă
a-ţi fi constatat ca în tra d e v ă r care. le publicaţi. d in a s tia d e H o h e n z o le r n .
din motive tehnice o perioadă în c o n c lu z ie vă rog să a v io a n e ia r dl llie s c u şi dl
s c u rtă de tim p din cu rs u l publicaţi d e s m in ţirile ce se G u v e rn a n ţii noştri în loc să N ăs ta s e , îl iau cu m aies tate
acestui an iluminatul public pe impun conform situaţiei reale. v a d ă c ă s_pitaleIe* nu a u şi cu sire. R uşine lor! R uşine
mai multe străzi din Com una Cu deosebit respect m ed ic am en te, (se dau reţete d o m n ilo r c o n d u c ă to r i ai
Cris.cior nu a funcţionat. IO A N B ASA - P rim ar al şi le c u m p e r i, p e n tru c e l .R om ân iei că faceţi sluj în faţa
în timp ce la casa de v a C om unei Criscior in te r n a t), ia r a r m a ta e s te unei m olii şi a unui personaj
canţă invocată de C oarch eş Nota Redacţiei: Ne cerem d e s c u lţă şi cu u n ifo rm e le sinistru! P e dl lliescu îl m ai
R em u s c a s ă c a re a p a rţin e scuze cititorilor noştri pentru ru p te. C o p ilu l m eu c e l m ai în ţe le g , e la cap ătu l ca rie rei
fiului meu Basa Sorin care se c ă am p u b lic a t d re p tu l la m ic nu v e n e a a c a s ă în sa le politice, are p e ste 7 0 de
co m p u n e din o c a m e ră şi re p lic ă al d o m n u lu i p rim a r perm isie, m ilitar, pentru că nu an i sau a p lic ă şi el z ic a la :
bucătărie nu arde nici un bec Başa cu toate greşelile orto a v e a haine m ilitare cu care să „ D u p ă m ine potopul!”, dar pe
nefiind nici m ăcar branşam ent g ra fic e c o n ţin u te în m a n u
de ilum inat public pe strada scrisul original, deci care nu ne se îm b race şi v e n e a civil. Iar dl N ăs ta s e nu-l m ai în ţeleg .
dom nii noştri g u v e rn a n ţi se
respectivă. aparţin. M ai precizăm pentru ocup ă de restituiri. Ar trebui D a c ă m ai continuă a ş a , s-az
p u tea ca în 2 0 0 4 P S D R să fie
A -ţi p reze n ta t o situaţie "d o m n u l prim ar că „nu am folo
nereala care a condus la afec sit d a te le din sc ris o area lui m ai în tâi să-i c e a ră să ad u că un şl d o ilea P N Ţ C D .
tarea imaginii m ele în rândul C oarcheş Rem us” ci am pu bli în apo i ce le 42 d e tablouri din închei, deşi ar fi m ai m ulte
celor care citesc acest ziar. c a t a d lite ra m s c ris o a r e a p in a c o te c a n a ţio n a lă , c o d e spus, dar vă m ai scriu eu,
Dar la nivelul comunei o a ac e s tu i ce tăţe an din co m u na lecţia naţio nală d e tim bre din fiţi siguri.
m eni cunosc realitatea şi au c a re u n e le fo a r te r a re , V ă d o resc tot b in ele din
p ă s to rită de dl B aşa.
a c e la ş s e n tim e n t fa ţă de renu m itul „ C a p d e Bour” plus lum e şi num ai gânduri bune.
CÂLÂUZA - S A P T A m ANAL IN DEPENDEN T AFLAT IN S L U J B A TUTURO R O A M E N I I O ^