Page 10 - Calauza_2001_602

Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor dd(^ ^ U S !,vd ^ b ^')

E necesar un referendum! Lângă cei ce-şi plâng
O ffîK T O R
ACTUALMENTE ESTE IMPOSIBILĂ O
propriile cuvinte
STARE DE NEUTRALITATE?! Privesc de multe ori peste fără lumină. Şi nu suntem puţini,
-urmare din nr.601 - pagina albă şi mi se pare că aşa eu mai am o soră de patru ani şi
Sunt cu totul de acord cu duşmani pentru că nu am fost de rămâne multă vreme. Poate că doi fraţi mai mari. Mama lucrează
opţiunea pentru neutralitate dar acord cu unele comportări sau puterea cuvântului întârzie, nu cu ziua pe la oameni prin sat. Tata
pentru a se re a liza a ce st fapte săvârşite de aceştia pe care s-a întors de peste munţi şi văi. este internat la Sanatoriul din
d e zid e ra t d in to td e a u n a al eu nu i-am considerat oameni, Clipa se pierde ca ploaia sub Brad. Simte că se uscă plămânii
poporului român, ar trebui ca d o a r m em bri de p a rtid , ori ziua nici de vară şi nici de în el. C âte zile o m ai avea,
toată populaţia - dar mă refer în diferenţa este colosală. Nu-mi fac toamnă. Şi iată că totul intră în Dumnezeu ştie” . Astăzi am citit pe
special la cei care mai au un dram reticenţe când înfierez pe câte normal, pagina albă musteşte chipul lui Alin o m ică bucurie,
de logică, verticalitate şi spirit unii care au fost doar profitori, fără de cuvinte şi de fraze neuitate aceea că tatăl său a venit pentru
patriotic - să ceară conducerii a-şi da aportul pe măsura plăţii câteva zile acasă. Se bucură că-l
statului înfăptuirea unui referen­ sau privilegiilor pe care le-au avut. în timp. Constat că băiatul acela vede aproape şi că mai a re 'b
dum popular privind integrarea în Revenind la situaţia din prezent cu nume ce vine de la Alinare speranţă că se face bine. Alin,
structurile NATO şi UE, iar dacă pot afirma fără resentimente că adică Alin. n-a mai bătut la
acesta va ieşi favorabil integrării cei mai mari profitori ai situaţiei poartă şi nici nu şi-a mai umezit poate fi dintre cei mulţi de tot care
atunci nu am ce mai comenta, de confuzie generală în care ne ochii ca semn că-i răspund la simt de la ani fragezi sărăcia şi
doar că, Dumnezeu cu mila. aflăm , unele sunt structuri şi chemare. Mă întreb: „oare ce greutatea vrem ii. A vieţii care
P oate m ulţi c itito ri ai oameni din eşalonul II şi III care-şi s-o fi întâmplat cu băiatul firav împovăreză umerii cu mult peste
„C ă lă u ze i” când vo r lectura fac averi fabuloase, dar ei nu au şi trecut prin necazuri?”. N-am putera lor. Ce poate face acest
prezentul meu articol mă vor nim ic com un cu nim eni, doar cum să-mi fac o părere şi încerc co p il, cum ar putea în vinge
eticheta comunist. Eu personal profitul şi escrocheriile pe care le să mă conving că dum inica greutăţile şi necazurile prin care
mă simt fericit când sunt etichetat săvârşesc îi interesează. Aşa viitoare, sigur mă caută. Şi aşa trece? Decât să vină acolo în faţa
astfel pentru că recunosc că am stând lucrurile, greu se poate a şi fost Alin, mi-a bătut din nou bisericii şi după ce ies credincioşii
fost, sunt şi voi fi cât voi mai prevedea o norm alizare pe o la poartă spunându-mi că a venit de la slu jb a de dum inică, să
supravieţui acestei vieţi m ize­ perioadă scurtă sau m edie a primească nişte colăcei şi ceva
rabile care ni se oferă. Nu am situaţiei când toţi cei implicaţi în şi tatăl său acasă. Se cuvine să mărunţiş. Alin, simte că tot ce i se
negat şi nu am ponegrit PCR-ul, structurile politice sau economice mă în to rc la ceea ce m i-a
doar pe acei fripturişti care au ale s ta tu lu i stau că la re pe povestit Alin: „Mai păstrez încă oferă porneşte din inima celor ce
ajuns pe anumite trepte uitând de tentaculele hulpave ale sistemului în suflet catastrofa de la Râul au p e tre c u t câ te va ce a su ri
ei în activitatea lor. Am urât pe cei capitalist, tentacula principală Mare, acea apă năvalnică şi ru g â n d u -se şi în ch in â n d u -se
care s-au folosit de partid în fiind corupţia. ucigătoare. La câteva zile a a lta ru lu i. Le m ulţu m e şte cu
scopuri personale, indiferent cine loan CRIŞAN trebuit să plec cu familia, dar nu sinceritatea sufletului. Mie îmi
ar fi fost ei. Mi-am creat mulţi ştiam unde. Ni se prom iteau dăruieşte clipe de meditaţie şi de
multe, dar până să le simt cu protejare a gândului, de a fi mereu
adevărat, a mai durat o vreme. în preajma celor ce îşi plâng cu
Printr-o împrejurare am ajuns la adevărat propriile cuvinte.
Zam, să locuim într-o baracă Miron ŢIC
s.c. DECEBAL s .a .
•n DEVA §.C. EEALRCI SX.L. DEVA

(administrator EDITHIANĂŞ)
C PC C Â s
prin magazinul de pe B-dul. DECEBAL bl.23
zilnic între orele 8 - 1 9
la cele mai mici preţuri
• PRODUSE COSMETICE • TRICOTAJE
• CONFECŢII • ÎNCĂLŢĂMINTE (fabrici din Cluj-
Napoca, Bucureşti şi Oradea)
Produse gustoase • ŢESĂTURI (perdele de „PAŞCANI”)
şi de calitate • Pe bază de comandă - vânzare EN-GROS.
pentru toata familia dVs Informaţii la telefon 054/230645.

Ne puteţi contacta la tel/fax: 054/212237
Persoana de contact - ALMÂŞAN ADRIAN CHIAR AZI VIZITA ŢI ACEST MAGAZIN!
v
păstoritul şi lucrul la pădure, nu este
| atât pe Valea Cernei cât şi pe M o m â rta n ii - o c iv iliz a ţie cosm ică! exclus ca e i, Momârlanii, (care încă
■ cursul Jiului de Vest, pomeneşte - urmare din nr. 601 - nu se ştie sigur de ce au fost numiţi
I de un alt viteaz înzestrat cu puteri aşa şi de către cine!...), să fie
| miraculoase care, luptându-se cu Cernei. Localnicii spun că aceasta doar un brad se plânge. Cu cât adevăraţii urmaşi ai dacilor liberi,
' un balaur cu şapte capete, i-a iese însoţită de un miros urât dintr- defunctul este mai tânăr cu atât care nu s-au supus ocupaţiei romane
| tăiat şase iar balaurul pus în o peşteră, unde s-a ascuns şi a bradul este mai falnic. Nopţile de de la 104-106, refugiindu-se în
. inferioritate, de frică s-a refugiat m urit b a laurul răpus de către priveghi sunt un prilej de glume, păduri unde au trăit retraşi, protejaţi
I într-o peşteră de unde n-a mai viteazul lovan Iorgovan. m omentul despărţirii avându-şi p robabil de d acii supuşi care
| ieşitjiiciodată. Este de rem arcat faptul că locul său ancorat în suflet tainic şi populau versanţii munţilor. De aici
în to iu l ve rii, M om ârlanii, zona abundă în toponime ca: Valea dureros... ţineau calea la trecători, (fiind în
| mergând la cositul fânului, sunt lui lovan, lovan, lovănel, Piatra D e sco p e ririle a rh e ologice preajm a drum ului rom an) îî3r-
■ înţepaţi de o insectă pe care ei o Iorgovanului etc. concretizate în monede geto - ţuindu-i pe asupritori şi prădându-i,
I num esc „m usca rea" (Colum - In torcându-ne la străm oşii dacice de tip Aninoasa-Dobreşti, fapt ce-şi poate avea originea în
I bariţa). înţepătura acesteia este noştri - Dacii - vom aminti că ei se descoperite în Valea Jiului, atestă trecut de unde au fost etichetaţi ca
dureroasă şi inflam ează locul. veseleau atunci când unul dintre ei statornicia concretizată în timp pe „hoţi de cai”.
| Aceasta este mai frecventă în pleca pe drumul fără de întoarcere aceste m ele'aguri m io ritice . Sever Constantin RĂDUICĂ
^zona Câmpul Sel deci, către Valea să-l întâlnească pe Zamolxe. Aicea Necunoscând alt meşteşug decât - va urma -