Page 2 - Calauza_2001_602

*s jr'' Săptămânal independent aflat în sfu jla a luturoroâm enilbT ^^^O ^^^^

.S u n tem p e c a le s ă n e pierde
^ ^ P R O C T O L I N E ^
d rap elu l’
CENTRU MEDICAL - urmare din pag. 1 ■ unde trăiesc, sunt respons
„Eu sunt European cu limba de identitatea noastră n a ţ
PROCTOLOGIC predare română" (Doru Mun- Pentru că ei sunt de fapt r
teanu - R om ânia); „Distanţa se află în primul rând <
oferă posibilitatea tratării: aproapelui" (Slavco Alm ăjan - pentru păstrarea acest'
Iugoslavia); „Pagini de literatură tităţi. Noi lucrăm cu limba
HEMOROIZI română din Nordul Bucovinei în şi suntem depozitarii u
morii colective şi în mor
context naţional"(Grigore Bostan
- Ucraina); „Este literatura română care cultura poporului r
FISURI ANALE a exilului în exil?" (G abriel va mai avea specificul:
Stănescu S.U.A.) etc. deveni o populaţie sub
„Scriitorii sunt printre putinii
şi alte probleme legate de acest subiect! soldaţi - să spunem aşa - care nistraţîe culturală care
românească." - sunt do
Actualmente, există posibilitatea tratării mai luptă, care mai continuă din ideile exprim ate
bătălia de apărare a identităţii prilej, de către dl EUG
acestor afecţiuni fără Operaţii! naţionale, de apărare a culturii C AR U , preşedintele
rom âneşti. Şi ne aflăm intr-o Scriitorilor din Români.
Tratament de scurtă durată, uşor situaţie destul de periculoasă în Revista „Ardealul li
a ceastă p erioadă de tim p, tistic” a fost invitată I.
deoarece suntem pe cale să ne importantă reuniune :
APARATURĂ MEDICALĂ MODERNA, EXCLUSIVA pierdem drapelul. nală a scriito rilo r ro
îmi permit să vorbesc despre cunoscându-se dac?
RESPONSABILITATEA DEPLINĂ A REZULTATELOR acest lucru pentru că eu cred că „ nevoie, cât este un imp
toţi scriitorii români, indiferent tion al culturii române
T IM IŞ O A R A : 0 5 6 /2 2 1 .2 1 9 r
B U C U R E Ş T I: 0 1 /3 1 1 .1 9 .6 9 ; A m v ă z u t a r ip a m o r ţ i i b ă t
B A IA -M A R E : 0 6 2 /2 2 0 .1 0 3 ;
I Cea de-a IV-a în tâ ln ire a de neputincioşi în fa‘
IA Ş I: 0 3 2 /1 4 5 .6 3 3 i scriito rilo r de lim bă rom ână din mai ştiam decât să
întreaga lume, deşi o întâlnire cu Shaul Cârmei din Is
| multe revederi şi bucurii, a fost perise capul şi a scot
SPORT I parcă din prima zi atinsă de aripa că rticica sfântă, i
Mihai Prepeliţă din f
I morţii. La început a fost scos la
I mal un cetăţean francez înecat nu şi el, în timp ce cr
Din nou fotbaliştii de la Petroşani au fost „îngenunchiaţi".
I De data aceasta pe „dreptunghiul verde” al stadionului din se ştie cum în apele Mării Negre, colegilor noştri în sp
Câmpia Turzii la un scor destul de sever 4-1 şi în pofida faptului că, fotbaliştii I a doua zi unul din colegii noştri a unei pâlpâiri de vii
antrenaţi de Ad. Coca au mai trimis de 3 ori mingea în bara porţii apărate i scăpat ca prin minune de înec, iar mai găseam gândi
de Tein. Aşa că, elevii lui Tudorache s-au obişnuit se pare cu „odihna" în ■ a treia zi - jertfa supremă, trei Dumnezeu, în timp
„fotoliul" cu numărul 13 al clasamentului seria a ll-a a diviziei B. | dintre colegii noştri au intrat brusc lacrimi în ochi, că
A devenit obişnuinţă pentru „alb-albaştri" de la . în eternitate, arătându-ne cât de pe câmp. Le-am e
OBIŞNUINŢĂ
„Corvinul" Hunedoara, să nu piardă întâlnirile oficiale nici I fragilă este uneori graniţa dintre cu speranţă că e
pe teren propriu, nici în deplasare, menţinându-şi astfel poziţia de lideri în I viaţă şt moarte. Iustin Panţa poet dincolo. Apoi a vt
seria a Vl-a a diviziei C. La Lupeni, au remizat cu minerii şi aşteaptă cu ' rem arcabil şi red a cto r şef al caru, preşedintele
optimism jocul acasă cu deţinătoarea „lanternei roşii" - Cuprom Abrud. | revistei „Euphorion" de la Sibiu, torilor preluând g<
■ Traian O lteanu şi Florin M us- tâmplări dureroase
G u r a T â r g u lu i I calu, redactor şef şi respectiv adunaţi cu toţii în
I redactor-şef adjunct la „Revista V” S criito rilo r, am t
Statui Român îi îmboldeşte pe români...
din Focşani şi-au gâsit sfârşitul masa de veselie
• urmare din pag. 1 - firme, să înfiinţeze firme, să producă I într-un tragic accident petrecut nu pregătită, transforr
Românii care conduc directori şi funcţionari cu salarii de i departe de Lehliu (jud. Călăraşi). trist parastas la ca.
nemaipomenita reţea de firme ce duc milioane, milioane care se trag din ‘ Iar eu îm preună cu alţi colegi lumânările iar ochii ti
curentul la becul sau maşina de taxele şi preţurile la apă, apă caldă, | s c riito ri, am ajuns la locul în voie lacrimi grei
spălat a românului, îşi trag banul lor, gaz, curent. în numărul acesta . blestemat la doar câteva minute pre o tu l şi s c riito i
îşi trag scutirile lor şi se uită de sus publicăm un pamflet a d-lui Bâgu în
la românul de rând care nu mai care doi bătrâni săraci, corecţi până I de la producerea accidentului. Damian de la Nevi/
poate, se sufocă sub povara dărilor în pânzele albe, dornici să fie loiali I Ceea ce am văzut acolo cred că întâia slujbă de pom
ce cresc şi îi împing din ce în ce pe statului, îşi pun problema cum să le m-a marcat pentru tot restul vieţii cei trei scriitori abia 1
mai mulţi români la sinucidere. fie impozitată mizera avere ce o | m ele. Fiare co n to rsio n a te la apele Styxului. Dum
Romtelecomul nu se lasă mai prejos adună de la gunoil Incredibili Acest I maxim, spaima morţii pe chipurile odihnească în pace că
şi dă-i cu scumpirea telefonului. domn Băgu, nu e un versificator de * celor doi: Iustin Panţa şi Florin lor va fi veşnică pentru
Măreşte preţul pentru a-i izola pe duzină, el a fost jandarm român, a I Muscalu, vaietele necontenite ale
români, să nu mai comunice între el. luptat în război, şi-a apărat ţara .şi |ju i Traian Olteanu... Iar noi, atât
să nu-şi mai spună păsurile, even­ apoi a lucrat cinstit pentru ea. îşi Mariana P>
tual să nu iţească vreo revoluţie a din exprimă în felul dumnealui protestul
ce în ce mai săracilor români prin textul din acest ziar. Dar ce se CONSILIUL JUDEŢEAN HUNEDOARA
împotriva unei oligarhii financiare, de va întâm pla până la urmă? Dl
putere etc. Şi sub această oligarhie, Năstase care e un tip deştept, nu-şi C O M U N IC A T D E P R E S Ă
stau românii care râvnesc să ajungă dă seama că partidul pe care il
ei înşişi oligarhi şi pentru aceasta fac conduce e şi SOCIAL şi nu numai Din Agenda Consiliului Judeţean Hunedo
pe dracu-n patru, propun dări, democrat! Are sub dumnealui destui
scumpiri, spolierea populaţiei, doar- oameni care aspiră la oligarhia ECUMENISM LA ÎNCEPUT DE MILENIU, ÎN VALEA Jl
doar or intra în graţiile celor puternici superioară şi prin zidul acesta nu mai
pentru a-i accepta în sânul lor de aude chinurile şi asupririle romanului Prea Fericitul TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe R<
şarpe. Bancul cu vizita în iad unde de rând. Şi daca prin această perdea, face o vizită în judeţul Hunedoara la invitaţia preşedintelui <
numai la cazanul românilor cei care dl Năstase va continua să nu-i audă Judeţean HUNEDOARA, domnul doctor Mîhail Nicolae RUDF
voiau să scape de caznele smoalei pe români, e posibil ca pietroiul de 2 directorului Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu a
fierbinţi erau traşi de picioare înapoi kg ce era pregătit pentru dl lliescu la Hunedoara, preot doctor loan Octavian Rudeanu,
în smoală de către ceilalţi, mi se pare Arad, să devină monstruos de mare înaltul prelat al Bisericii Ortodoxe Române se va afla sâ
o realitate îngrozitoare. Românul de sau ca o presiune infernală într-un
fând trăieşte din teroare în teroare, vas ermetic, care nu mai rezistă şi duminică în Valea Jiului. Prea Fericitul Părinte Patriarh va pari
începe şcoala şi n-are bani pentru explodează, cum a explicat tot dl sfinţirea noii Biserici din lemn din cartierul Aeroport al Muni
a-şi da copiii la şcoală; vin sărbătorile lliescu la Oradea. Statul român mai Petroşani şi la Sfânta Liturghie ce va fi oficiată duminică 7 octor
de iarnă îşi trage şi mai tare burta să are timp încă să se gândească mai Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul TEOu
aibă ceva pe masa la ceasul Naşterii mult la supuşii lui, să-şi ia ochii de la îi vor fi conferite cu prilejul vizitei în judeţul Hunedoara titlul de Cet
Mântuitorului. Vine iama şi căldura dolar şi de la creşterea Iul, care e de Onoare ăl Municipiului Petroşani şi distincţia DOCTOR HON
s-a scumpit peste toate puterile lui. artificială, tot un fel de justificare a "CAUSA a Universităţii din Petroşani.
Statul are grijă prin aleşii fără inimă exploatării românului de către
şi prin numiţii fără suflet să despartă propriul stat!____________________ __________________________________________ Purtător de cuvânt, Ciprlan A.
C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T fN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL