Page 10 - Calauza_2001_603
P. 10

m fîR T O R               Gutui ut                            B .C .R .  la n se a ză :

            Cum   să  nu  priveşti  într-   şi  n -a   pu tu t  s ă   se   a p e re    /.CREDITE CU COMPONENTĂ NERAMBURSABILĂ PENTRU
         acolo?  Chiar  dacă  privirea  îţi   împotriva  negurei  furibunde.  A   IMM-URI (FONDUL MARR)
         devine  într-o  vrem e  palidă  şi   stat  aşa  câteva  ore  până  ce   VALOAREA CRED ITU LU I - reprezintă maxim 85%  din valoarea
         slabă, tot simţi lacrimile acelea   îm preună  cu  nişte  vecini  i-am   investiţiei astfel;
         de ceară clătinându-se-n ramul   venit în ajutor. L-am ridicat uşor   -   cota  BCR  25%   din  valoarea  creditului,  cota  Phare  75%   din
         sub care pluteşte acel gol ce ne   cum   ai  ridica  un  trup  bolnav   va lo a re a   creditului.  Un  sfert  din  cota  P hare  este  fin an ţare
         poate  sm ulge  o  tresărire.  Şi   nemaiajutat  de  picioare.  L-am   nerambursabilă.
                                                                -   pe total judeţ s-au  acordat credite  MARR  la  un  număr de  22
         poate mult mai multe dacă aerul   ţinut aşa o vrem e umplându-ne
                                                             clienţi. Volumul creditelor aprobate pe total judeţ este de 2.987.381
         se opreşte pe aceste lumini, ce   braţele  cu  durerea  gutuiului.   EURO . Volumul creditelor angajate pe total judeţ este de 2.052.551
         ne  trezesc  gândurile  aproape   Atunci,  am   simţit  cum   se  dă   EURO.
         furate de  Doam na Toam nă.  Şi   lupta între  tulpină  şi  rădăcinile   II.  CREDITE BERD
         te  opreşti  acolo  şi  priveşti  cu   m işcate  dar  n e în frân te.  Am   în  cursul  lunii  ian.  2001,  a  fost  semnat  Acordul  de  împrumut'"
         acea  poftă  cum  n-ai  privit  de   strâns  în juru-i  păm ânt  şi  i-am   (SM E  Finance  Facility),  prin  care  BERD  acordă  BCR  un împrumut
         multă vrem e,  poate într-un  vis   pus câteva proptele în ramurile   de 20 milioane  EURO , în scopul finanţării  IMM-urilor.
                                                               ■  împrumutul  este  structurat în  două  tranşe:  Tranşa  1  de  8  mii.
         dus undeva de un vârtej al zilei   ce  tre ze a u   m ila  celor  ce  le   EURO  şi Tranşa II  de  12  mii.  EURO.
         cu  miezul  aprins,  din  acel  loc   priveau.  Am  plecat  de  acolo   Întrucît derularea  proiectului  cu  BERD  a  decurs  mult  mai  bine
         de  unde ar putea pleca  ultimul   într-un  târziu,  ultimul,  ca  acel   decât se  anticipa,  tranşa  I  de  8 milioane de  EURO ,  a fost epuizată
         cocor  răm as  lângă  râu  să-şi   cocor ce a întârziat lângă acea   cu 9 luni în avans faţă de termenul prevăzut în Acordul de finanţare,
         potolească setea lungului drum   apă înaintea unei lungi călătorii.   în  prezent  BCR  şi  B ERD   poartă  tratative  pentru  devansarea
                                 A trecut toam na şi a venit iam a   termenului de disponibilizare a tranşei a ll-a, în valoare de 12 milioane
         ce-l  ch eam ă.  M ă  simt  ca  un
         prizonier ieşit în lume cu femeia   sufocându-ne  faţa  cu  frigul  şi   E U R O ,  fiind  n e c e s a re   pro ced u ri  s p e c ia le   în   le g ă tu ră   cu
         ce şi-a topit  privirea  la  margini   fulgii  de  nea.  în  ac ea  vrem e   reglementările interne ale BERD.
                                                                La nivelul BCR Suc. Jud. Hunedoara volumul creditelor aprobate
         de  cărări,  unde  n-a  încetat  să   m -a m   a p ro p ia t  d e   tu lp in a   este de  125.000  EURO.
         crească firul de iarbă. Unde eşti   gutuiului  şi  i-am   simţit  şoapta
         gata  să  rosteşti  ultimul  poem   „Voi  rezista  şi te voi  aştepta în
         scris,  după  ce  te-ai  trezit  din   to a m n a   ce  o  să  vin ă  din   Momărtanii -  o civilizaţie cosmică!
         somnul ce ţi-a fost furat de um­  depărtări, cu ramurile adiind cu   - urm are din nr.  602 -
         bra  devenită  metaforă.  El  este   lumina  de  ceară”.  Cum   să  nu   Sub  regimul  Austro-Ungar,
         gutuiul  peste  care  a  trecut  un   p riv e ş ti   în tr-a c o lo ,   când   puţinii localnici găsiţi aici au fost   „cătană  la-m păratu"  şi  făceau
                                                                                     contrabandă cu diferite produse în
         vânt puternic,  o furtună  care  I-   cuvântul răm âne flămând după   în  majoritate convertiţi  la  religia   special  cu  sare  şi  alte  mărfuri  de
         a  cu lc a t  la  p ă m â n t.  A v e a    acest fruct.  catolică,  li s-a schimbat numele   strictă  trebuinţă.  Astfel,  legătura
                                                Miron  ŢIC   dându-li-se caractere  maghiare
         ramurile  pline,  grele  de  fructe                                          dintre ei şi patria mamă n-a încetat
                                                             şi  au  fost  obligaţi  să  în veţe   niciodată.
                                                             u n g u reşte  c o n s id e râ n d u -s e   R espectarea  datinilor  stră­
       r                                                 “ i
                                                             limbă oficială.          moşeşti,  portul,  îndeletnicirea de
                  Cu m   p u tem   tra ta :                     Oraşul  Uricani,  la  1916  în   bază,  modul  de  viaţă  şi  de  trai.
                                                             răzb o iu l  pentru  în tre g ire a    felul  tradiţional  de  construcţie  a
         Răceli:  seara,  câte  trei  căţei   Sinuzita: săculeţi cu nisip sau   n e am u lu i,  a  fo st  p ierd u t  şi   c a s e lo r  de  lo cuit,   ne  duc
                                                             recu cerit  de  trei  ori,  lu pta
         de usturoi (mestecaţi în gură) cu   s a re  fie rb in te   (a p lic a ţi  pe  I   neîndoielnic  înapoi  pe  aripi  de
                                                             decisivă  dându-se  pe  muntele   timp  la  strămoşii  noştri  daci,  şi
         ceai  pectoral;  sucul  de  la  o   sinusuri),  care  se  schim bă  pe  |
                                                             Tulisa unde armata inamică era   p a rc ă   au d   tă c e re a    n o p ţii
         lămâie, diluat cu ceai călduţ, băut   m ă s u ră   ce  se  răces c.  în  ■
                                                             bine fortificată şi greu de asaltat.   re v e rb e ra tă   în tr-o   c ă ra re   de  'l
         zilnic;  ceai  de  pătlagină,  pentru   perioadele  de  liniştire  a  bolii,  '   A rm a te le   ro m ân e  au  fost   munte, printre brazi cu cântece de
         calmarea  tusei  şi  expectoraţiei;   m edicina  populară  recom andă  |   că lău zite  de  M om ârlani  prin   flu ier  şi  sunet  de  fa lan g ă  pe
         băi  de aburi;  supă de  pasăre  şi   spălarea feţei, dimineaţa, cu apă  i   trecători  doar  de  ei  ştiute.  în   şoapta  timpului  născând  ecouri
         zarzavat;  repaos  la  pat  într-o   rece,  pentru a preveni  reapariţia   ciuda ocupaţiei străine, treceau   din  uitare...  Torna,  torna,  frater...
         încăpere încălzită.      bolii.                 I   ascu n şi  m unţii  la  fraţii  din   Sever Constantin RĂDUICĂ
                                                             Vechiul  Regat,  refuzând  să  fie
            - urmare din nr.602 -                                                     interese şi  investiri şi din alte ţări  ;
                                    România  poate deveni ţinta unei răzbunări!
            Nu  tre b u ie   să  uităm   că                                           c a re  nu  pot  fi  p ro te ja te   de  :
                                         S.R.I. -  CĂŢEL DE SALON?                    agresor, dar nici despăgubite etc.  i
         America este la ora actuală cea
         mai  mare  ţară  exportatoare  de                                            în vecinătate sunt şi Rusia. China,  !
         arm am ent,  că  a  sprijinit  sub   statului; nu ajungeau să fie urmăriţi   îndrăznit  să-i  acuze  de  sprijin  a   Irakul şi India, care vor fi probabil  :
         to a te   fo rm e le   g ru p ă rile   de   şi hăituiţi prin munţi, împuşcaţi sau   terorismului  pe  rivalii  lor:  Rusia,   a fe c ta te    din  „g re ş e a lă   de  !
         rezistenţă teroriste din multe ţări.   întemniţaţi. împotriva celor înarmaţi   China,  India  sau  Japonia,  că-şi   orientare”.   |
         A  practicat şi  practică  pe  scară   c a re    a te n ta u    la   p a c e a    şi   prim eau  p.este  botul  m urdar  -   Se va experimenta (folosi) tot
         m are  activităţi  de  diversiune   s e c u rita te a   statu lu i  s-au   lu at   bălos.  Pentru  terorismul  arm at   felul  de  aparatură  şi  armament
         economică,  politică şi militară.  în to td ea u n a  m ăsuri  se vere  de   practicat  de  ei  la  H iroşim a  şi   sofisticat (este o ocazie  bună de
            Diversioniştii  noştri  din  anii   d e z a rm a re    şi   c o n d a m n a re .   Nagasachi, în Coreea şi Vietnam   •e x p e rim e n ta re ,  ca  în  Irak  şi
         '48-'54 (aşa-zişii partizani) acum   Represalii  s-au făcut şi  atunci  (le­  în  Irak şi  Iugoslavia etc.  Iugoslavia)  la care vecinii  nu  pot  .
         recunoscuţi şi  recompensaţi de   g a l)  de  M .A .I.  (s e c u rita te )  şi   Acum  îşi  permit  să ameninţe   fi indiferenţi. Declaraţia de război
         S tatu l  R o m ân   cu  pensii  şi   împotriva  sprijinitorilor  -  ocrotitcfri   o  lume  întreagă  cu  ultimatumul:   a  preşedintelui  S U A   a  fost  o  ’
         in d em n izaţii,  ca  lu ptători  în   locali. Acum a ajuns America să se   „Ori  cu  noi,  ori  cu  teroriştii".  (Din   nebunie.  Război împotriva cui? A  j
         rezistenţa anticomunistă, au fost   confrunte cu  diversionişti;-t9rorişti   discursul  preşedintelui  SUA)  unor  state  suverane  presupuse  I
         sprijiniţi  (la  vremea  respectivă)   dar  nu  îi  caută  în  sânul  societăţii   Practic  pentru  un  duşm an   că  sprijină  terorismul?  Teroriştii  '
         moral şi material şi cu armament   americane unde practic s-a produs   invizibil,  presupus,  se caută „nod   p resu p u şi  tre b u ie   c ă u ta ţi  în
         de americani. Fără sprijin şi fără   presupusul eveniment terorist (dar   în papură" şi declanşezi un război   America (trebuiau filaţi de CIA).   ,
         arme  (care  erau  interzise  prin   precis cu sprijinul local american),   mondial.  Să  pui  în  alertă  o  lume
         leg e)  diversioniştii  noştri  nu   ci îi caută în am ărâtele de ţări mici   întreagă.  Deocam dată  în  zona   Victor CRIŞOVAN  ,
         puteau fi diversionişti, nu puteau   din Asia.  Eu cred că din motive de   Asiei.  Dar  el  odată  pornit  se  va   - va urma -
         în c ă lc a   aşa  de  g rav  leg ile  strategie  politică  şi  militară  nu  au  extinde  pentru  că  în  zonă  sunt


         C A L A U  Z A  -  S Â P T A m A N A L  IN D E P E N D E N T  A F L A T  iN  « L I M B A  T U T U R O R
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15