Page 6 - Calauza_2001_603

( ŢpcS3^od) Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor

ZIUĂ PORŢILOR DESCHISE LA JANDARMI* Am o întrebare
■
Pe fondul unui a u te n tic lei, iar aproape 1120 persoane , „După atâtea restituiri, o să luăm morţii Hunedoarei
peisaj de to a m n ă , în G a rn i­ au fost conduse la sediul Poliţiei,
zo an a M intia, s-a d e sfăşurat în misiunile independente de or­ să-i îngropăm la subsolurile blocurilor?”
„ Z iu a P orţilo r D e s c h is e ”, în dine publică, în zona instituţiilor 1
organizarea Com andam entului şcolare, parcuri şi pieţe au fost 1 - urmare din pag. 1 - strănepotul lui Corvin? P oate
Judeţean de Jandarm i H u n e­ aplicate 210 avertism ente, 30 1 D ar problem a ce a m are s ă -m i ră s p u n d ă c in e v a sau
doara din cadrul Ministerului de a m e n zi a d m in is tra tiv e şi 92 * este alta, castelele dom nilor, în tre b area n-are răspuns?
Interne. Am putut consemna cu contravenţionale, totalul aces- ■ m inunatele castele, avuţia şi
această ocazie, după cum ne-a tora depăşind cifra de 15,3 mili- ■ O a re trebuie să ne luăm
relatat colonel V io re l S ă la n , oane lei. , faim a ţării. Au şi ei m oşteni­ răm ăşiţele m orţilor noştri şi să
c o m a n d a n tu l C o m a n d a m e n ­ D e m o n s tra ţiile de a n tre - , tori cu acte sau cu acte „ fa ­ le în g ro p ă m în a lt lo c, de
tului, rezultatele obţinute în acest namente, un atractiv dresaj de bricate”, dar până la proba exem plu la subsolul blocurilor
an, îfi misiuni comune de ordine câini şi o reuşită întrecere de c o n tra rie , a u m o ş te n ito ri, u n d e lo cuim ? D a r se pune
publică şi transport fero viar, fotbal, între gazde şi oaspeţi au 1 clar! în treb area: terenurile- pe^os^e
ap licându -se peste o mie de co ntrib uit din plin la reuşita 1 Foarte bine că sunt ale
a m e n zi c o n tra v e n ţio n a le în acţiunii. 1 s-au construit blocurile n-au
valoare de peste 340 milioane loan VLAD * cuiva şi nu sunt ale „noro­ alt proprietar, nu se iveşte de
dului”, nu sunt ale ţării că ce undeva din dep ărtare cineva
s-ar face biata ţară cu atâta să dorească aceste terenuri şi
Ziua Mondială a Poştei b o g ă ţie ! M a re m i-a fo s t atunci ce ne facem ?
m irarea când şi castelul de D ar p o ate vom plăti chirie
- urmare din pag. 1 - In ten ţio n ăm şi p reg ătim la H u n e d o a ra a re m o ş te ­
Poşta înseam nă în final com u­ reformarea Companiei Naţionale pentru locurile de veci, o chirie
nicare între oam eni, iar de efi­ Poşta R om ână, prin diversifi­ nitori. Cu m ulte fotografii şi care va depăşi de 5 -6 ori veni­
cienţa acestei comunicări a depins carea ofertei sale, astfel încât an um ite acte s-ar putea să turile noastre m odeste. C ine
şi depinde în continuare o bună aceasta să răspundă cât mai aibă, dar oare al câtelea stră, ştie?
parte din calitatea vieţii fiecăruia complet necesităţilor cetăţenilor. stră, străn ep o t al lui M a tei D e fapt, nu trebuie să dis­
dintre noi. S ingura m o d alitate prin care Corvin este în viaţă? perăm pentru că şi noi, hune-
De la curierii care asigurau Poşta Rom ână poate răm âne P ro blem a care m ă arde
distribuirea materialelor folosind competitivă pe piaţă este dez­ pe m ine este alta. Biserica dorenii, suntem tot fiii lui lancu
trăsuri de poştă, până a s tăzi. vo ltarea gam ei de produse şi re fo rm a tă din H u n e d o a ra de H un edo ara şi M atei Corvin
Poşta Română a evoluat pentru a servicii disponibile prin reţeaua şi după num ele nostru putem
deveni o organizaţie m odernă, de ghişee care funcţionează la îm p reu n ă cu terenul din jur să punem pseudonim ul „C o r­
inform atizată, care încearcă să nivelul întregii ţări. Prin toate pe care se află locurile de vin " şi p o a te m o ş te n im o
beneficieze de toate oportunităţile aceste schimbări, încercăm să veci ale bunicilor şi rudelor b u c ă ţic ă din c a s te l sau un
oferite de transformările care au ad ucem P oşta R om ână mai noastre, a cui este? C ine e p e te c de p ă m â n t, nu -i aş a
avut loc în ultimii ani în domeniul aproape de fiecare cetăţean, iar p ro p rie ta r? T o t s tră , stră dragii m ei?
comunicaţiilor şi tehnologiei infor­ aceasta se poate realiza numai
maţiei. în această lume a vitezei, prin angajarea activă a tuturor
în care eficien ţa a d even it un salariaţilor poştali, al căror per­
criteriu esenţial şi inevitabil al m anent efort va permite în d e­
oricărei activităţi, poşta a rămas plinirea obiectivelor propuse. Asociaţiile de locatari/proprietari
singurul serviciu care pătrunde în Dorim tuturor celor care lu­
zonele cele mai izolate, a devenit crează în domeniul serviciilor în impas?
o armă în lupta împotriva discri­ poştale, sănătate şi succese şi îi
minării accesului la informaţie şi asigurăm de faptul că ne stră­ - urmare din pag. 1 - tuielile neproductive, propun ca
servicii. Pentru că poşta oferă un duim să creăm cele mai bune Apoi, din cauza unor mari res- P rim ă ria să ia în s u b o rd in e
mijloc sigur, eficient şi economic de co nd iţii pentru d e zv o lta re a tanţieri şi rău platnici, a negli­ a c e a s tă activitate; să reo rg a­
schimburi de mărfuri şi idei. Poştei.
jenţei în întreţinerea Instalaţiilor n iz e z e a s o c ia ţii de lo c a ta ri/
co m u ne şi proprii, a suspiciu­ proprietari în m od obligatoriu în
nilor şi egoism ului între blocuri asociaţii puternice, m a rf'fc â te
Şalvarii lui Bin Laden şi scări s-a ajuns ca din foste una pe fiecare cartier) încadrate
asociaţii puternice cu zeci de cu personal com petent inclusiv
- urmare din pag. 1 - socială şi sărăcia din ţările slab !
Noi, majoritatea oamenilor dezvoltate, nu a adus prosperi- I blocuri a s o c ia te , co n d u se de pentru mici întreţineri şi rep a­
de rând prea puţini am fost preo­ tatea şi pacea în lume. Din contră oam eni com petenţi şi verificate raţii, c a re să ju stifice în m od
a acentuat-o şi mai mult. Conflic­
cupaţi sau informaţi de adevăra­ tot de organe com petente (co­ productiv timpul de lucru.
tele cauze ale conflictelor şi in­ tele arm ate s-au înm ulţit, iar misii de cenzori) să se divizeze Controlul financiar intern se
speranţele s-au năruit.
tervenţiilor străine din Afganis-
; tan. Acum însă. când toată pre­ Pentru supremaţie şi influ- ■ în asociaţii de bloc şi chiar de p o a te e fe c tu a m ai uşor când
sa şi Radio-Tv-ul comentează în enţă „pentru Petrol" etc, SUA a j scară. S -a profitat şi de faptul că sunt mai puţine gestiuni.
introdus în sudul Asiei în anii ’80 1
fel şi chip „atentatul terorist” de­ uriaşe c a n tită ţi de m ate ria l ■ leg ea nouă perm ite acest lucru. S ă se lucreze în baza legii
claraţia de război, concentrarea „D ezb in ă-i drace legal, că apoi şi nu a dem ocraţiei haotice ce
masivă de forţe şi alarmarea in­ militar. A înarm at pe rebelii şi ■
teroriştii afgani prin intermediul j
te rn a ţio n a lă fă cu tă de SUA vo r lu c ra a n a rh ic -d e m o c ra t.” se m anifestă la m ulte asociaţii
pentru re p resa lii (c h ip u rile servicilor secrete pakistaneze, Acest lucru a dus în m od incon­ actuale.
aceasta cu scopul de a contra­
pentru prinderea teroriştilor) în cara sprijinul acordat de armata ştient la creşterea numărului de Fondul de anticipaţie să fie
Afganistan, ne îngriloreză pe sovietică guvernului afgan şi a o com pletat la nivelul cheltuielilor
toţi. Eu, personal, cred că centrul compromite în faţa lumii aşa cum adm inistratori şi fem ei de ser­
terorism ului in ternaţion al nu s-au compromis ei (americanii) viciu, plătiţi, şi care nu pot justi­ unei luni m edii şi să fie retras
trebuie căutat în Afganistan ci în în Vietnam. Abia acum în aceste fica activitatea din punct de v e ­ de la R A D E T -A P A T E R M (care
SUA. Cum din America se di­ momente de tensiune in te rn a -. dere productiv. cred că l-a şi „păpat").
rijează şi finanţează toate sec­ ţională provocată de loviturile Fondurile de reparaţii şi rul­
tele religioase (pentru dezbi­ efectuate de armata americană, Ba s-a ajuns să avem şi pfe-
narea marilor culte ortodoxe, asupra Afganistanului com en­ şedinţi de bloc sau scară, plătiţi m ent sunt obligatorii de încasai
catolice şi islamice) de ce să nu tariile politicienilor şi ale ziariş- t de asem eni, m em brii comisiilor de la fiecare apartam ent.
credem că tot de aici se dirijează tilor de profesie, nepărtinitori, ' în treţin erea zonei verzi din
şi finanţează grupurile rebele scot la iveală acţiunile şi meto­ de cenzori nu m ai fac verificări jurul blocurilor să se facă în moc
pentru răsturnări de regimuri, dele fo losite de SUA pentru | contabile sau de altă natură fără
(a lim e n ta re a economiilor şi ating erea scopului propuc î„ , plată, se esch ivează să fie aleşi obligatoriu cu participarea loca­
pierderea pieţelor de desfacere Asia. Astfel, din dorinţa de n ; ta rilo r apţi d e m u n că. în c a 2
a produselor industriale şi chiar ascunde susţinerea - înarmarea şi să facă control. c o n tra r să se ap lice,a„r»en z
agricole de către ţările mai slab rebelilor - rezistenţei afgane, Suspiciunile şi com entariile pentru neparticipare, din care să
dezvoltate economic. Practic, SUA a cumpărat iniţial armament sunt de tot felul în rândul loca­
cel puternic, subjugă tot mai mult din ţări comuniste ca: de la China ■ tarilor. H aosul şi indiferenţa în se p lă te a s c ă cei c a re vo r re­
populaţia cu sprijinul liderilor - puşti de asalt de Tip 56 (de­ zolva acest lucru.
politici, rebelilor şi militarilor din rivată din Kalaşnikov A 47). Alte ; rezolvarea problem elor m ajore Nu ne mai lăsaţi domnilor de
interiorul ţărilor vizate. Term i­ arme mai mici şi artilerie uşoară I este la noi „a c a s ă ”. la Prim ărie de capul nostru in­
n a re a războ iulu i rece în tre au fost achiziţionate din Turcia, I Pentru a curm a aceste as­
U.R.S.S. şi SUA pe plan mondial Egipt şi Israel. | pecte negative şi a reduce ch el­ conştient - d e „drag ul dem o-
nu a rezolvat criza economico- - va urma - craţiei”._________________________
C Â L Â U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T ÎN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R ^