Page 7 - Calauza_2001_603
P. 7
( Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor
I NA JIOmLIŞTII UCRAINENI CER SERVICIULUI DE SECURITATE AL UCRAINEI SÂF/ECI/
\ OCX// P£ KOMÂM
j A n R F S A R E Preşedintelui Ucrainei, LeonidKucima
Şefului Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vladimir Radcenko
Stim aţi con du căto ri a i s tatu lu il răzvrătiri, rom âneşti, sau R usia în cazul unor revolte m oldo
Regiunea Cernăuţi care cuprinde partea de nord a Bucovinei veneşti, nu se ştie. Şi sunt d e ja eviden te preced en te ale unei
(B ucovina d e sud în care locuiesc, conform datelor ucrainene, a s e m e n e a situaţii. E vo rba despre în călc are a sistem atică şi
circa 50 0 mii d e ucraineni, în timpul d e faţă se află sub jurisdicţia grosolană a drepturilor constituţionale ale naţiunii ucrainene în
R om âniei) este o regiune com plicată şi im portantă din punct regiunea Cernăuţi şi în raioanele adiacente:
de vedere geopolitic a Ucrainei. A ceastă regiune oferă Ucrainei C ontrar constituţiei şi legislaţiei U crainei a re loc un proces
o ieşire nem ijlocită în E uropa C en trală, c e e a ce face s ă devină uni-lateral de acordare a dublei cetăţenii rom ânilor din regiunea
regiune-cheie pentru dezvo ltarea şi Cernăuţi.
“ colaborarea U crainei în „Iniţiativa cen- L ip se şte po litica unei atitudini de
s. - a m o - r ^ r Cm Ouo,A
tral-europeană". S tabilitatea şi dezvol paritate faţă de rom âni în U craina şi de
ta re a prio ritară a a c e s te i regiu ni va ia Xso fcx-V'-J u c ra in e n i în R o m â n ia (în c e e a ce
c o n trib u i la a c c e le r a r e a in te g ră rii Kimtu. Ui***. priveşte num ărul de şcoli, m ijloace de
Ucrşinei în structurile eu ro pen e. inform are în m asă tipărite şi electronice,
In acelaşi tim p, trebuie să se ţină ■M, *V , reprezen tan ţa în ram urile puterii).
co nt de p a rticu larităţile co n d iţio n ate F ă ră ştirea M inisterului în văţă m â n
istoric a le a c e s te i reg iu n i. F iind un tului al U crainei, în R o m ân ia sunt trimişi
teritoriu etnic ucrainean secular (aici se la în văţătu ră copii ucraineni, în particu
află un num ăr uriaş de m onu m ente ce \tA.|tAV0 lar la instituţii de în văţă m â n t c a re n-au
ţin în că d e cultura tripoliană), c a re intră încheiat acorduri respective cu instituţiile
în c o m p e te n ţa R u s ie i K ie v e n e , în de în văţă m â n t din U craina, şi, ce-i d e o
perioada d ezm em b rării fe u d a le Buco sebit d e prim ejdios, în instituţiile struc
vina a fost ocup ată d e statele vecine şi turilor d e forţă şi ale serviciilor speciale.
până în anul 1 9 4 0 a fost ruptă de la în repetate rânduri au fost arborate
păm ânturile ucrainene. A flarea acestui „ W ' - - •> drapele rom âneşti şi profanată sim bolica
te rito riu p re p o n d e re n t s u b p u te re a de stat ucraineană.
m ag n aţilo r ro m ân i e ra în s o ţită d e o Este răspândită literatura cu conţinut
i politică de deznaţion alizare, de „ro m â şovin ce c h e a m ă la violarea integrităţii
nizare” a păm ânturilor etnice ucrainene. teritoriale a U crainei. Sunt în ălţate m o-
A ceasta a dus la faptul c ă un teri m um ente unor şovini rom âni care prin
toriu s e c u la r u c ra in e a n a fo st tra n faptele şi lucrările lor nu o dată şi-au bătut
sform at artificial într-o regiune populată o&â; h*/*c / jo c d e d e m n ita te a n a ţio n a lă a u c ra i
com pact de către ucraineni, rom âni şi nenilor.
/Cp f
m oldoveni, iar m ajoritatea covârşitoare P retutind eni e s te în călc at regim ul
| a ultimilor do uă etnii trăg ân d u -se din <£T“V * , ^ lingvist, contrar legislaţiei în vigoare; se
I num ărul ucrainenilor deznaţionalizaţi în e lib erează licenţe com paniilor de tele şi
: perioada p rem erg ăto are. P u te re a so- radio difuzare c a re nu resp ectă L e g e a
' vietică păstra status quo-ul fo rm at pe privind tele şi radiodifuziunea şi Leg ea
I parcursul secolelor. S pre regret, odată despre limbi.
cu restabilirea in dependenţei Ucrainei In regiune este desfăşurată o reţea
în regiune nu.num ai că n -a fost reînoită de structuri bisericeşti în care do m ină
echitatea istorică, n-a fost pus în acţiune program ul renaşterii influenţele ruseşti şi rom âneşti şi care sunt folosite activ pentru
R a ţio n a l c u ltu ra le a fo s te lo r te rito rii o c u p a te . P ro c e s e le aţâţp rea stărilor d e spirit anti-ucrainene.
neznaţionalizării au luat o am p lo are în că m ai m are. N o u ă ne In unele raioane, unde m ajoritatea locuitorilor sunt ucraineni,
este în ţeleasă poziţia vecinului nostru - R o m ân ia - care poartă aceştia practic sunt lipsiţi d e posibilitatea d e a folosi drepturile
grijă de coetnicii săi şi în cearcă să stabilească controlul asupra lor legitim e şi sunt înlăturaţi de la co nd ucerea organelor locale
unei regiuni strategice pentru ea. Insă este n eînţeleasă şi stranie ale puterii. D e exem plu în raionul Storojineţ şeful Adm inistraţiei
politica puterii statului ucrainean c a re p arcă a uitat de ucrainenii R aionale de Stat, locţiitorii, conducătorii structurilor de forţă sunt
ce trăiesc „p e păm ântul nostru şi nu ai nostru" şi se află în rom âni, deşi p o nd erea populaţiei rom âneşti aici, constituie doar
situaţia „rudei sărace" în propriul lor stat. 5 5 % . Şi a s e m e n e a exem p le sunt nenu m ărate.
To ate a c este a duc la ap ro fu n d area şi tensio narea situaţiei T o a te a c e s te a n -a r fi a tâ t d e a m e n in ţă to a re , d a c ă
politice în regiune, nu contribuie la consolidarea regiunii Cernăuţi concom itent, paralel cu activitatea intensă a serviciilor d e forţă
în spaţiul politico-istoric al U crain ei, c re a z ă condiţii pentru şi speciale, ale puterii, resp ectând u-se ordinea constituţională
sep aratizarea şi balcan izarea regiunii. S e în ţelege, ucrainenii a r fi ap lica t eficien t şi n e a b ă tu t pro g ram u l d e co lo n iză rii şi
ca naţiune binevoitoare, niciodată nu vor în cep e conflicte inter- dezvoltării naţional-culturale a ucrainenilor din Bucovina.
etnice, dar unde-i garanţia că nu vo r fa ce a c easta rom ânii sau In le g ă tu ră cu a c e a s ta c e re m s ă fie c la rific a te to a te
m oldovenii, susţinuţi d e statul lor? problem ele expuse d e noi, iar la nivel de stat s ă fie elaborat,
Un non sens în că m ai m are este funcţionarea limbii ruse. a p ro b a t şi a p lic a t p ro g ra m u l re n a ş te rii n a ţio n a l-s ta ta le a
S -a creat o situaţie când ucrainenii pa rc ă ar fi o m inoritate ucrainenilor din Bucovina, ca teritoriu postcolonial. C onsiderăm
d iscrim inată. S u n t n e c e s a re o fu n cţio n are cla ră a regiunii c ă acest program v a fi util şi pentru alte naţionalităţi, d e o arec e
C ernăuţi în câm pul juridic constituţional, resp ecta re a legilor num ai cu condiţia- dezvoltării no rm ale a populaţiei ucrainene
Ucrainei, a regim ului lingvistic ş.a. în c a z contrar sunt posibile băştinaşe este posibilă d e zvo liarea stabilă şi prosperă a regiunii
conflicte etnice şi încercări, inspirate din exterior, d e a subm ina C ernăuţi şi a bucovinenilor.
stabilitatea U crainei. D e p a rtea cui va fi E uropa în cazul unor S u rs a „ A rc a ş u ”
în loc de comentariu
CÂND CURVELE APUCĂ PRIMELE PRĂJINA
Această adresare către conducerea de vârf a Ucrainei şi către Kobevko, scandalosul redactor al publicaţiei antirom âneşti „C e a s ”.
şsf!>* Serviciului de Securitate al Ucrainei, domnul Vladimir Radcenko, Probabil că el a şi ticluit-o. D e fapt, nici nu prea are im portanţă
sem nată de 12 lideri ai câtorva organizaţii regionale de partid (atenţie cine-i autorul adevărat al Adresării de vrem e ce toţi sem natarii sunt
- se apropie alegerile şi ei vor veni să vă cerşească voturile, stimaţi de o te a p ă , ale şi pa rc ă pe s p râ c e a n ă , p u n â n d u -şi nu num ai
conaţionali), precum şi organizaţii naţionaliste ucrainene, în frunte sem năturile, ci şi ştam pilele (pentru mai m ultă im portanţă) pe nişte
cu organizaţia param ilitară „Tridentul” (probabil pentru intim idarea aberaţii patriotarde, sau afirmaţii de râsul găinilor.
rom ânilor), reprezintă o m ostră de gândire anchilozată â la pan V a s ile T Ă R Â Ţ E A N U
^c AlA u z a - s A p tAm An a l i n d e p e n d e n t a f l a t In s l u j b a t u t u r o r o a m e n i l o r