Page 10 - Calauza_2001_604
P. 10
SERVICII SECRETE îîîiTRTQR
D0C.13 .Parisul din inima mea”
SECRET Maior PETALA M ă număr printre cei care chiar dacă aş fi simţit că voi crăpa
n-au visat să facă înconjurul de foame, paginile Parisului m-au
Ataşat militar la Sofia transmite prin lumii. Dar, trebuie să recunosc hrănit mult mai mult. M ariana
Viena, că mă număr printre cei care au Pândaru a scris această carte cu
visat să călătorească prin cele dragostea unuia care a fost plecat
Nr. 1489, 29.05.1907 m ai fru m o a s e c a p ita le ale m ai m ultă vrem e de acasă şi
Europei şi ale lum ii, printre simte cum îi ard tălpile de a ajunge
La raportul D-voastră Nr. 31, secret, din 13 aprilie a.c. Domnul
a c e s te a n u m ă râ n d u -s e şi să-i vadă pe cei dragi. Fraza este
Ministru aprobând în parte propunerile, binevoiţi, vă rog a disposa
Parisul. Dacă am rămas doar cu limpede şi deseori purtătoare de
ca românul macedonean despre, care vorbiţi în acel raport, să se
visul şi n-am reuşit să-mi înalţ metaforă care îmbracă locurile pe
presinte Şefului Biroului 6 în Bucureşti pentru a primi instrucţiunile
privirea către cerul Turnului Eif- unde a trecut cu acea dragoste ce
de începerea misiunei. fel mă pot bucura acum după ce nu se pierde. Dacă Brâncuşi este
De asemenea, binevoiţi a cunoaşte că s-a dat ordin Direcţiei
am citit cartea delicatei poete în inima Parisului atunci cum^sănrţ.
Intendenţei a vă da câte un adaos de 20 lei în fiecare lună, cu începere
M ariana Pândaru, că am fost nu fie şi M ariana în apropierea^
din luna martie a.c., pentru tânărul român ce aţi cerut.
acolo şi oraşul luminilor m -a atelierului său. Cum să nu se afle
primit cu Pantheonul şi Grădinile în acest „templu de rugăciune"?
p. Şeful Statului Major Generai al Armatei
■Luxembourg, cu Muzeul Omului C um să nu -i ad u că a c e a s tă
It.col. (ss) Christescu
şi cu Sena. Şi cu atâtea alte preţuire marelui artist? Cum să
Şeful Biroului 6
locuri minunate şi sfinte ce îmi refuze a vizita Muzeul figurilor de
Mr. Popovici
fac impresia că le-am simţit cu ceară sau Turnul Montparnasse?
A.M .R. fond 2417, d. 71, f. 120 palmele şi le-âm călcat cu paşii în tre b ă ri şi în tre b ă ri pe care
liniştii de înserare. Dacă distinsa autorul acestor rânduri şi le pune
colegă între ale scrisului, s-a din bucuria că a putut să trăiască
ROMÂNIA POATE DEVENI ŢINTA UNUI RĂZBOI! putut bucura de a se afla lângă sub lum ina proprie a acestui
vestita Catedrală Notre-Dame, minunat oraş. Dacă este vinovată
S - R . l . - c ă ţ e l d e s a l o n ?
poate însemna şi fericirea celui cu ceva autoarea e că ştie bine
- urmare din nr. 603 - ce scrie aceste rânduri fiindcă să privească şi să adune în suflet
Rău este că opinia publică nu a avut nici o reacţie contra acţiunilor am reuşit să trăiesc aproape a tâ te a lu cru ri fru m o a se şi
luate şi a ameninţărilor făcute de SUA; nu s-a învăţat din lecţia istoriei identic atm o sfera Parisului. d e o s e b it de se n s ib ile . Sunt
privind declanşarea celui de al doilea război mondial, pasivitatea Dacă Mariana Pândaru este o convins că mulţi dintre cei care au
marilor puteri faţă de agresiunea germană. Agresorul trebuie oprit la excelentă poetă, atunci este şi citit sau vor citi această carte se
timp. o valoroasă autoare a acestei declară fericiţi. Chiar dacă unii au
Să judecăm la rece următorul aspect: dacă se întâmpla la noi, cărţi de călătorii. Se vede şi se ajuns în oraşul luminii, n-au reuşit
în România asem enea catastrofă aeriană sau presupus terorism, simte din prima pagină că ochiul să mărturisească nimic din ceea
cui îi declaram război? Nimănuil Ii acuzam probabil pe ruşi, sau pe autoarei este dornic de a fi cât ce au văzut. M ariana Pândaru
unguri pe care şi aşa îi bârfim în ultimul timp (mai ales pe la colţuri). m ai a p ro a p e de re a lită ţile şi-a luat această povară, în moo
Ne compătimeau unii iar alţii ne acuzau cu epitetul că aşa ne trebuie Parisului, de a le trăi sufleteşte serios şi ne-a oferit o carte de
pentru că în România intră şi iese cine vrea (dacă are dolari) în şi mai târziu a le dărui şi altora. suflet din inima ei pentru inima
drum spre Occident. Nu mai este nici o securitate, nici economică, Această dăruire pe care ne-o noastră.
nici socială şi nici politică. Ea a fost decapitată toată cu lovitura de face Mariana este unică şi cu Miron ŢIC
stat (revoluţie) din decembrie 1989 şi nu s-a pus nimic la loc. (S.R.I.? atâta adiere sufletească încât
= căţel de salon). Cu nişte descreieraţi aşa-zişi revoluţionari sau
aghiotanţi s-a demonstrat că nu se poate face treabă. Sunt incapabili
t------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1
de a conduce ceva. Incapabile au fost şi sunt toate guvernările
noastre de până acum care ne-au dus la sărăcie şi declinul eco I Cum putem trata: I
nomic fără precedent din ultimii 50 de ani. I ANGINA: De la primele semne se face gargară cu oţet. D acâj.t. ^
Personal, am dreptul să cred că toată tărăşenia americană este
| cedează, se pun la gât săculeţi fierbinţi cu flori de fân. Ca să nu (Te |
provocată în scopul cuceririi influenţei economice, politice şi militare
prin forţă, în Asia dar cu ce metode şi preţ? Nu gândim? ■ irite pielea, se înfăşoară mai întâi gâtul cu o cârpă udă. Peste zi se ,
Opinia publică şi politică mondială (dacă e democrată) ar trebui I sug căţei de usturoi şi salyie. I
să ia poziţie fermă până nu e prea târziu şi să condamne orice | RĂNI PURULENTE: în fiecare zj, una-două băi fierbinţi (pentru |
declaraţie de război şi agresiune din partea oricărui stat. Nu trebuie ■ locul respectiv) cu ceai de muşeţel sau frunze de cârciumăreasă. Se i
încurajat nici cel mai puternic şi nici cel slab în astfel de declaraţii şi • pun şi comprese cu untură de peşte sau miere. Alimentaţia trebuie să I
acţiuni. Toată lumea e cuprinsă de criza economico-socială din care | fie uşoară, fără produse încărcate de toxine sau greu de digerat. |
nu trebuie să se iasă pe calea războiului. El accentuează criza, I PNEUMONIE: împachetări fierbinţi cu flori de fân şi băi fierbinţi; ■
sărăcia şi mizeria majorităţii populaţiei. ' ceaiuri din flori de lumânărică, plămânărică, muguri de pin, pelin, '
Duşmanul invizibil trebuie căutat tot invizibil (fără tam-tam).
| pătlagină, salvie, podbal. Aceste plante pot fi folosite şi în apa de |
Doamne apără-ne de astfel de necazuri, pentru că şi aşa avem ■ îmbăiat. Bolnavii cu temperatură mare se înfăşoară în cearceafuri ude ■
destule pe capul nostru! Victor CRIŞOVAN
I şi reci, apoi se învelesc bine în pături; repaos la pat. I
FEMIM CL UB
în oglinda vleiii (IV) UMOR ©UMOR ,
♦ Şi în sfârşit, ne ocupăm acum de una din vârstele
cele mai fragile ale femeii - 70 de ani. Această vârstă este
oglinda fidelă a vierii pe care am dus-o. Cineva spunea la - Vecine, n-ai uitat că-mi Inculpatul: m i W
un moment dat că „Pentru cel ce a trăit numai pentru corp, datorezi nişte bani?! Dar iepurele de l i
bătrâneţea este o decădere, iar pentru cel ce a trăit şi - Deocamdată nu, dar mai ce mânca varză r \
pentru spirit ea devine o apoteoză". Acest lucru îl oglindeşte dă-mi răgaz puţin timp şi voi din grădina mea, ^ ' ^ R j '
clar vârsta de care ne ocupăm. Acum trebuie să avem înţelepcibnea uita. fără să fie mem- /
de a trece cu demnitate peste pierderi şi neprevăzuturi. Viaţa poate fi © bru al familiei mele?
îmbogăţită în continuare, citind, lucrând pe măsura puterilor, ascultând - Prietena lui Valentin este ©
muzică, pllmbându-ne, făcând vizite, încercând să fim la curent cu tot precum zahărul. - Gelule, ce-ai făcut, ţi-ai dat
ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Nici măcar la această vârstă nu
este bine să treci indiferent prin viaţă. Tot ceea ce facem să fie - Atât de dulce? fata după vecinul cu care tu- nir.
caracterizat printr-o mare dragoste faţă de oameni, cu generozitate şi - Nu, atât de rafinată. vorbeşti de ani de zile?!
demnitate. Asta dă farmec vârstei şi vieţii noastre în continuare. O © - Da. Acum mă simt şi eu în
vestimentaţie caracterizată prin sobrietate, o prezenţă cât mai naturală, J u d ec ăto ru l: D e ce aţi sfârşit răzbunat!
ne înfrumuseţează existenţa. Toate acestea ne dau sentimentul că viaţa îm puşcat iepurele fără să fiţi
ne-a învăţat câte ceva şi că ea trebuie trăită cu frumuseţe şi dragoste m em b ru al A s o c ia ţie i V â Tralan FLOREA
până la capăt, căci e unică. Iar anii ei trec nebănuit de repede.
Mlrlam nătorilor?
C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L I N D E P E N D E N T A FLA T IN S L U J B A T U T U R O R O A M E N I L O R ^