Page 11 - Calauza_2001_604
P. 11

’săpTamânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor

   Starea de  război din  lume, obligă autorităţile                   D E   L A   I N I M A ,   L A   IM IIV IA
    judeţene  să  ia  măsuri de siguranţă şi pază
                                                                    ’sp Pensionar, 57/1,68/70, singur, fără obligaţii, fără
      P refectul  ju d eţu lu i  H u n e ­  voarelor  de  carburanţi  lichizi,   vicii  majore,  doresc o  nevastă  de casă,  nici  urâtă,
   doara,  domnul  Aurelian  Serafin-   amoniac şi alte substanţe nocive   nici  frum oasă.  Scrie-m i  la  redacţia  „CĂLĂUZA"
   ceanu  a  aprobat  PRO G RAM UL   deţinute de agepţii economici dar
   DE  M Ă S U R I  P E N T R U   S IG U ­  şi  minelor din  Valea Jiului,  celor   pentru cod  „LEO ” sau tel. 092851611,  Petroşani.
   R A N Ţ A   C E T Ă Ţ E A N U L U I  Şl   care aparţin de Compania Naţio­  Sy Tânăr fără  vicii,  doresc  cunoştinţă  pentru  prietenie/
   ÎN TĂ R IR EA   D IS P O ZITIV E LO R    nală „M IN VEST ” S.A. Deva, altor   căsătorie  cu  doam nă/dom nişoară  fără  obligaţii.  Tel.
   D E   P A ZĂ   Şl  A P Ă R A R E   A   unităţi  care  folosesc  în  procesul   231813.
   O B IE C T IV E L O R   DE  IM P O R ­  de  producţie  explozibil  şi  sub­  V  Domn  47   ani,  fără  obligaţii,  doresc  cunoştinţă  cu  doam nă  de
   TANŢĂ  DEOSEBITĂ  de  pe  teri­  stanţe  toxice.  Totodată,  vor  fi   vârstă apropiată. Tel.  718823.
   toriul judeţului.        intensificate  controalele  Poliţiei
      Măsurile  au  fost  dispuse,  în   judeţului şi ale altor organe abili­  7 / Domn  pensionar,  vârsta a  lll-a,  cu  gospodărie  la ţară,  situaţie
   conformitate cu prevederile legii,   tate, pentru respectarea regimului   materială bună, singur, doresc să cunosc o doamnă care să se poată
   de către  Primul  Ministru,  domnul   juridic al armelor de foc, materia­  adapta muncii în gospodărie, pe lângă casă şi în casă. Dacă consideri
   .^ i-ia n   N ăstase  ca  u rm are  a   lelor  explozive  şi  substanţelor   că poţi fi tu aceea, scrie-mi  la  „CĂLĂUZA" pentru  „DORIAN".
   actelor teroriste deosebit de grave   toxice, pentru prevenirea oricărei
   produse în Statele Unite ale Ame-   posibilităţi  de  sustragere  şi  fo­
   ricil şi a operaţiunilor militare de­  losire  a  acestora  în  scopuri  te-
   clanşate  în  lupta  împotriva  tero­  roriste.Organele  de  poliţie  şi  ale   S Ă R A C U L   P L Ă T E Ş T E
   rismului.                SRI Hunedoara îşi vor intensifica
      La  nivelul  judeţului  H u n e­  activitatea,  prin  m ijloace  spe­  -  urmare d h  nr.  603 -  secătuit visteria ţării şi cine e lăsat
   doara,  Inspectoratul  de  Poliţie,   cifice,  pentru  depistarea  cetă­  De  ce  şi  pentru  ce  să  contri­  fără să dea nota de plată, vă între­
   Com andam entul  de  Jandarm i,   ţenilor  străini,  cu  precădere  de   buim  noi  din  „minunile"  astea  de   baţi?  T o ate  astea  şi  alte  multe
   Serviciul  Român  de  Informaţii  şi   religie islamică, predispuşi la acte   pensii  la  confortul  şi  la  tot  ce-aţi
   Grupul de Pompieri vor întocmi şi   teroriste  sau tulburare a  liniştii  şi   ne-au  adus  în  stadiul  în  care  ne
   re a liz a   p ro g ra m e  proprii  de   ordinii publice.  hotărât  să  primească  fostul  rege   găsim.  De  aici  pornesc  nemulţu­
   măsuri care să vizeze prevenirea   Pentru  apărarea  monumen­  şi  fostul  preşedinte  -   milioane,   mirile noastre -  sărăcia în care ne
   şi combaterea actelor teroriste, a   telor  istorice  şi  de  cultură,  a   casă, maşină şi paznici personali?   zbatem   neputincioşi,  neputând
   fa p te lo r  de  n atură  să  ad u că   obiectivele muzeale, componen­  -   De  ce?  Ce  bine  şi  ce  au  făcut   face faţă acelor creşteri de preţuri
   atingere vieţii şi integrităţii cetăţe­  te  ale  p a trim o n iu lu i  cu ltu ral   bun  cât au  stat  unde  au  stat?  De   la care trebuie să găsiţi modalitatea
   nilor,  in tereselor  legitim e  ale   judeţean,  naţional  şi  universal,   ce atâta  nesimţire şi  pentru faptul
   acestora, ordinii şi liniştii publice.  vo r  fi  în tă rite   m ijlo a c e le   de   de  rezo lv a re ,  de  ech ilib rare  a
      între  primarii  localităţilor  din   protecţie şi pază.  că  acceptă  ştiind  că  n-au  făcut   salturilor ce  se fac şi toate cad  pe
   judeţul  Hunedoara  şi  unităţiile   De  asem enea,  vor fi  sporite   nimic pentru popor,  ba  din contră   umerii  noştri,  amărâţii.
   precizate  mai  sus,  va  fi  o  conlu­  efectivele  de  poliţie,  jandarm i,   şi-au  luat  tot ce  a  fost  bun.  Ei  nu   Nu sunt vorbe scrise, ci realităţi
   crare  mai  in ten să,  în   scopul   gardieni publici, pentru patrularea   pot trăi  ca  noi?  Ce  merite  deose­  pe care  le trăim  noi,  sărăcimea,  zi
   întăririi  dispozitivelor  de  pază  şi   pe  străzi,  cartiere,  sate  şi  alte   bite  au?  Sau  aţi  dat  legi ca să vă   de zi, iar Dvs aveţi DATORIA să le
   ap ărare  a  obiectivelor  de  im ­  locuri publice.  puneţi la adăpost pentru mal târziu
   portanţă  deosebită  din  judeţ.  O   Prezentul Program va fi com­  când vă vine rândul? Legi aberan­  daţi  de  cap,  să  normalizaţi  traiul
   atenţie  deosebită  se  va  acorda   pletat cu noi măsuri, în funcţie de     nostru,  avem  dreptul  la un trai  de­
   B a ra je lo r  C inciş,  R â u -M a re    evoluţia  evenimentelor  pe  plan   te  pentru  unii  şi  silnice  pentru   cent prin însăşi legile internaţionale
   Retezat şi Valea de  Peşti,  rezer-  judeţean, naţional şi internaţional.  majoritatea.  Prea  mulţi  profitori  şi   de care faceţi  atâta caz.  Nu  astea
                                                      prea mulţi dezavantajaţi;  pe toate   au fost promisiunile făcute în cam­
                                                      astea nu le vedeţi?       pania  electorală.  Atunci  Românii
    PETRU GROZA                                          Vrem   apărători  destoinici  ai   v-au  crezut.  Ce  s-a  ales  din  toate
                                                      ţării, ai ordinei publice. Vrem cadre   cele  prom ise?  G ân diţi-vă  bine.
    Contribuţii ta modernizarea oraşului beVa         m edicale  atente  cu  să n ătatea   Timpul  nu  aşteaptă.  Răul  e  prea
                                                      noastră. Vrem dascăli buni şi com­  mare.  Suferinţele  insuportabile  şi
     i^pr.  Petru Groza şi familia sa   •  Din  relatările  mai  multor
   au  depus  eforturi  im portante   cetăţeni care au deţinut funcţii în   petenţi  pentru  copiii  noştri.  Vrem   iarna  e  pe  noi.  G ân diţi-vă  ce-l
   pentru ca Deva să devină un oraş   Primăria  Deva,  reiese  că  în  anii   muncitori  destoinici.  Vrem   copii   aşteaptă  pe  amărâtul  care  nu  are
   modern şi aspectuos.                               frumoşi, deştepţi şi sănătoşi şi mai
                            ’50,  când  era  în  curs  de  con­                 pâine  pe  masă  şi  dârdâie  de  frig
      •  în  c a litate  de  principal
                            strucţie magistrala de gaz metan   vrem  bătrâni  liniştiţi  şi  mulţumiţi   între  ziduri  reci,  igrasioase,  fără  a
   acţionar  şi  preşedinte  al  Consi­
                            care  alimenta  Combinatul  Side­  după o viaţă de trudă.
   liului de administraţie al Societăţii   rurgic  din  H u n ed o ara,  Petru   avea  minim  de  existenţă.  G Â N D I­
   anonime de electricitate din loca­                    Vrem,  tot vrem, dar îi scoateţi   ŢI-VĂ  BINE LA T O T Şl LA TO ATE
   litate,  Petru  Groza s-a îngrijit să   Groza a avut o întâlnire cu depu­  in  stradă  pe  nemulţumiţi.  De  ce?   -  nu spun vorbe în vânt, ci realităţi
                            taţii  deveni,  pe  care  i-a  întrebat
   fie construit un sediu nou, a dotat                Bugetul e mic. Ştim. Dar unde sunt   dure.
                            dacă  Prim ăria  Deva  are  posi­
   j  uzina  cu  două  grupuri  D iesel               banii,  nu  vă  în trebaţi?  C ine  a    Stela BOTA
   I electrice  aduse  din  Elveţia  şi  a  bilităţi  financiare  să  introducă
   extins  reţeaua  de  distribuţie  în   gazul  metan  în  oraş.  I  s-a  răs­
   Deva  şi  în  împrejurimi.  Ulterior   puns că fonduri nu prea erau, dar
   (1934)  uzina  a  fost  preluată  de   vor  face  săp ătu ra  cu  m uncă
   SETA SIBIU.              voluntară,  iar ţeava o vor plăti în     D ewvIe qospodiNEi
      •  Din  in iţiativa  lui  P etru   rate.  în  scurt  timp,  ca  urmare  a                         I
   Groza,  ginerele  său,  ing.  Sever   diligenţelor  făcute  de  Groza,  şi   Păstrarea legumelor pentru Iarnă   I
   Proştean  a  întocmit  proiectele   continuate  de  fiica  sa  Maria,  au   |   • CA R TO FII  se  aleg cei sănătoşi şi  nevătămaţi, se ţin  la aer 2-3  |
   du pă  c a re  a  fost  co nstru it   fost obţinute aprobările necesare
   apaductul  din  oraş  şi  s-a  extins   şi lucrarea a fost demarată.  zile, întorcându-i din când în când ca să se usuce bine pe toate părţile.  ■
   reţeaua de apă şi canalizare.                        Apoi se pun la păstrat în pivniţă sau cămară, aşezaţi în lăzi fixate pe  •
                               •  De  nenumărate  ori  Groza
      • în anii  1926-1929,  pe locul                   cărămizi  sau  bucăţi  de  lemn  groase  de  10-15  cm.  Cam   aceeaşi  |
                            a insistat pe lângă edilii oraşului
   vechii  case  din  parc  a  familiei   să  păstreze  pe  cât  era  posibil   distanţă se lasă şi între lăzi şi perete, pentru a permite o bună aerisire,  i
   G ro za   a  fost  în ă lţa tă   o  vilă
                            centrul vechi,  cu clădiri de  mare   Cartofii trebuie feriţi de lumină pentru a nu grăbi încolţirea.   !
   cochetă după proiectul cunoscu­                        • CEAPA se păstrează bine în funii atârnate în pod sau în cămară.  I
   tului arhitect Horia Creangă.  Era   valoare  arhitectonică  şi  interes
   prima  clădire  de  acest  tip  mo­  istoric.  Când  unii  au  încercat  să   |  înainte  însă  de  a  fi  pusă  la  păstrat  pentru  iarnă,  ea  trebuie  ţinută  |
                            mute  capitala judeţului  la  Hune­  afară, la aer şi la soare pentru a se usca bine. Dacă nu este îm pletită,.
   dern  din  România  şi  figurează
   printre  monumentele  arhitecto­  doara,  Groza s-a opus aducând   ceapa se păstează întinsă pe saci sau cartoane, într-un singur strat.  •
   nice de interes naţional.  argu m ente  co nvingătoare,  şi   Dacă ceapa îngheaţă se lasă pe loc şi când se dezgheaţă, se poate  |
      • La sugestia lui Groza a fost   astfel Deva a rămas un punct de   consuma.                       i
   modernizat  şi  extins  Complexul   atracţie pentru populaţia din zonă   •  U S TU R O IU L este de  preferat să se  păstreze şi  el  în  funii,  dar J
   sportiv  de  lângă  Dealul  Cetăţii,   şi pentru turiştii din ţară şi străină­
   creându-se condiţii ca activităţile   tate.          acestea  nu  se  agaţă în  pod. pentru  că  usturoiul  se usucă  prea  tare.  I
   sportive  să  beneficieze  după-   Liviu GROZA -  loachim LAZĂR   De aceea locul cel mai potrivit este căm ara sau pivniţa.   |
   am iaza de umbră naturală.            -  va urma -                                          Nana VEVA,
                                                      V
    C Â L Â U Z A  -  S Ă P T Ă M Â N A L  I N D E P E N D E N T  A F L A T  iN  S L U J B A  T U T U R O R   O A M E N I L O R
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16