Page 1 - Calauza_2001_605
P. 1

25  -   31  O C TO M B R IE  2001
               S ă p tă m â n a l  i n d e p e n d e n t   a fla t  în  s lu jb a   tu tu ro r  o a m e n ilo r


        r  ----------------------------------------------—   —  ------------------------—   —   —   t
        |   Gura T ârgu lu i                              |      S â ru tc iţi  î n d e l u n g   d a c ă   d o r iţ i
        |  52 de milioane de copii americani au depus  j               s ă   t r ă iţ i  m u lt   şi  b i n e !
        |  jurământul faţă de Statele  Unite ale Americii  j    Deşi vremurile sunt cum sunt,   persoane de sex opus, are un rol
        l    Când vor jura tin e rii  români  fa ţă  de România?   y  adică  din ce în ce  mai  stresante,   fantastic asupra stării de sănătate
                                                                                       a  om ului,  în tă re şte   sistem ul
                                                             agitate,  presărate  cu  pachete
                                                             întregi de nervi, specialistul vienez   imunitar, îndeplinind şi  rolul celui
        ■    Un  fa p t  in e d it  în  isto ria    arian, a fost condusă de ministrul   .
        I   A m ericii  s-a  p e tre cu t  zile le    învăţământului, Rod Paige şi s-a   I    Johanes  Huber şi un altul neamţ,   mai eficace antidepresiv.
                                                             Harald Euler au ajuns la concluzia    StelianALEXA
        I   acestea.  Acţiunea  s-a  num it   petrecut  contra  cronometru  în   |        - continuare în pag. a 3-a -
        1  „C elebration  USA”  şi  a  fost   aceiaşi timp pe tot teritoriul SUA,   1   că sărutul, momentul acela al unei
                                                             puternice  electrizări  dintre  două
        |   iniţiată  de  o  fundaţie  non-profit   în cele  peste  107.000 de  unităţi   |
        •  cu acelaşi nume, situată în Villa   de învăţământ primar şi  liceeal,   .
        I   Parck,  California.  Acţiunea,  de  în toate instituţiile de învăţământ   I    Mircia Muntean susţine că nu e
        ■  un  patriotism   asem ănător  în   superior.   Valeriu BARGĂU  ■
        1  unele  privinţe  cu  jurăm ântul  - continuare în pag. a 2-a-   ■  rasist şi n-a vrut ghetto-uri pentru rromi
                                                         J
                                                                 Scandalul  stârnit  de  unele   o nouă deportare la Bug a ţiganilor
                                                              declaraţii oferite de primarul Mircia   şi altele... Aşa că primarul a intrat
          ORAŞUL DE PE CERN A ÎN SĂRBĂTOARE                   Muntean în  legătură cu faptul că   singur în cazanul cu smoală unde
                                                              nu-i suportă pe rromi, că va înfiinţa   a fost băgat de presă şi de propriile
             Sfârşitul de toamnă i-a găsit   de oameni dornici de a participa   ghetto-uri  păzite  de  jandarmi  şi   d e cla ra ţii  fă cu te   cum   a  zis
          pe locuitorii oraşului de pe Cerna,   la sărbătoarea localităţii lor. Pe fa­  gardieni, că rromii toţi fură şi altele,   prefectul, „din criză de popularitate
          sub  sem nul  m ândriei  de  a   dul Corvin, hunedorenii au putut   a  co in cis  în  mod  straniu  cu   sau de imagine”.
          sărbători „ZIUA HUNEDOAREI -   servi o bere,  o cafea,  un produs   cam pania  dusă  de  NOUA   Valeriu RÂUREANU
          2001".                  de patiserie sau un suc rece.  DREAPTĂ prin afişele lipite peste   - continuare în pag. a 6-a-
             D is-de-dim ineaţă  străzile        loan VLAD    tot în Deva prin care se propunea
          oraşului au început să fie inundate  - continuare în pag. a 3-a -
         ,,De ce  lăsaţi păduchii                            |              Ing. ION CRIŞAN,
           să iasă în  frunte)"
                                                               Director general  Direcţia Silvică Hunedoara
            Am  hotărât  să-mi  aştern  pe
                                                                Rep.: Penlm început aş vrea
         hârtie  gândurile  şi  simţămintele                 I  | să ne prezentaţi un scurt bilanţ ai  dindu-se  un  agent  economic  pe
                                                                                       deplin integrat economiei de piaţă,
         pentru  că  unica  armă  de  care                                             atât prin  activităţile tehnice şi de
         dispun este pixul deşi unii nu s-au                  activităţii  Direcţiei  pe  care  o
         sfiit  să  folosească  puşca  în  25                |  conduceţi.             producţie desfăşurate de cele 17
         decembrie  1989 ca să  ne scape                     I   Ion Crişan: Conform analizei   ocoale  silvice  din  subordine,  cât
         chipurile de doi  bătrâni  periculoşi               I  recentului  bilanţ,  Direcţia  Silvică   mai ales prin modul de valorificare
         susţinuţi de o armată de terorişti,                 I  Hunedoara a reuşit realizarea unor  a resurselor.   loan VLAD
         care  ne-au  condus  la  „sapă  de                  ^indicatori  de  performanţă,  dove-   - continuare în pag. 7-a -   ^
         aur". Revolta mea este alimentată
         de  articolele  pe  care  le citesc în                      PRF.ftCIL'l  A  dAT  UN  RĂSpUNS  dE  ZÎIe  MARi:
         •iarete centrale despre modul cum
         am lost jefuiţi ca-n codru de fosta                                   „No c o m m e n t! "
         auvemare.                 în toamnă, cu nostalgia                             problema  Sidermet-ului  şi  în  ge­
             Dana DAMIAN-Petroşani                               Prefectul  de  Hunedoara,  dl   neral  a  Călanului,  un oraş ce  nu
           - continuare în pag. a 6-a -  verii ce-a trecut...  Aurelian Serafinceanu i-a invitat joi
                                                              pe o serie de ziarişti să mai stea   mai are puterea de a se susţine.
                                                              de  vorbă  o  ţâră  cu  ei.  Până  aici   Valeriu SCARLAT
                  Domnule  Crişan,  propuneţi                 toate  bune  şi  pe  în ţe lesu l   - continuare în pag. a 6-a-
                                                              jurnaliştilor.  Ne-a  vorbit  despre
                    o  sinucidere  naţională?
        .   Z ia ru l  C ă lă u z a   nr.  601   d e n t  şi  n e u tru ,  to tu ş i  în  j
        I  conţinte articolul sem nat de  D-l   m om entul  de  faţă,  o  actuală  |
        ,  loan  Crişan,  intitulat  „A C T U -   stare  de  n e u tra lita te   faţă  de  .
        I  ALMENTE  ESTE  PO SIBILĂ  O   a ctualele  organism e  p o litico-  I  co s.c. ATLASSIB S R L.  p  j M
        |  STARE DE NEUTRALITATE?!”   m ilitare şi econom ice,  mai ales  i                                 !
        •   După  ce  sunt făcute  unele   pe  p lan  e u ro p e a n ,  ar  fi,  cu  I   SIBIU -  AGENŢIA  DEVA  H s S f l
        |  consideraţii asupra năzuinţelor   indulgenţă spus, SINUCIDERE  |
        1  n a ţiu n ii  rom âne  de-a  lu n g u l   NAŢIONALA.   „   1  •  efectuează zilnic transport de persoane în TOATĂ   w
        I  se c o le lo r,  p re c izâ n d   că  ro ­  G.  BAGU  I  3 EUROPA:  GERMANIA,  FRANŢA,  ITALIA,  AUSTRIA,
                                                                 IUGOSLAVIA şi  UNGARIA  la  preţuri  accesibile  şi  cu (A
         mânul  a  dorit  să  fie  indepen­  - continuare în pag. a 6-a -  ,  SUEDIA,  SPANIA,  OLANDA,  BELGIA,  ANGLIA,
                                                             (A
                                                                 plecări din 30 de mari oraşe ale ţării.
              CATASTRO FĂ S P IR ITU A LĂ                          •   efectuează  servicii  de  mesagerie,  eliberează
                                  sporesc nelimitat. Al doilea război  <                                    <
            Fiindcă  se  vorbeşte  de  un                        asigurări medicale şl cărţi verzi.
         posibil  al  lll-lea  război  mondial,   mondial s-a numit tot mondial ca   •  închiriază grupurilor organizate, autocare moderne  J
         ţin  să-m i  co m u n ic  o p in ia    şi Primul, fiindcă la fel s-a realizat   J  pentru efectuarea de excursii.
         p e rso n a lă ,  co n sid e râ n d   că   prin alianţa unor state, împotriva
         situaţia  actuală  nu  confirm ă   unei alte alianţe. Pierderile au fost   N o i oferim ,  dumneavoastră alegeţi/
         dictonul:  „Is to ria   se  repetă".   mari şi dureroase pentru ambele   h  Pentru informaţii şi rezervări sunaţi la   h
          Situaţia  ne  îndreptăţeşte  la  o   tabere.                   Agenţia ATLASSIB din Deva.
         a p re cie re   ceva  m ai  gravă,   Prof.  Victor ISAC
          respectiv:  Istoria  om enirii  se   - continuare în pag. a 6-a-  <  Telefon 054/231519.          <
         degradează şi suferinţele omului
   1   2   3   4   5   6