Page 7 - Calauza_2001_606
P. 7

(  asCQtâ&W&VDZgzi* 0 Săptămânal independent aflat înslujbatutuw



           Pe marginea unei cârti de toponimie de MIMAI PETRE

        Apariţia la Editura „C Ă L Ă ­  o c u p â n d u -s e   în   s p e c ia l  de   nu se leagă d ire c t de localitatea   „H o ria ” ,   „A v ra m    la n c u ",
     UZA", a cărţii lui Nlihai P etre -    u rb a n o n im ia   m a rilo r  o ra şe   -    în care li s-a dat numele străzilor,   „T rib u n u l  S o lo m o n ” ,  „A u re l
     „In tro d u c e re   în   to p o n im ia    B u cu re şti,  C raiova  şi  laşi,  cu   dar  au  contribuit  la  înfăptuirea   Vlaicu” ,  dar  şi  „C e tă ţii”,  „H ă -
     urbană rom â n e a scă ”  este un   referiri,  m ai  rare  şi  la  oraşele   u n o r  id e a lu ri  p o p u la re ,  ne   răului” ,  „M u re şului” ,  „C o z ie i” ,
     m om ent  rem a rcab il  în  viaţa   Deva şi  Hunedoara.  reprezintă  autoritar  în  istoria  şi   „P e tro a s a ”,  „C e n tu ria ” ,  (care
     s p iritu a lă   a  ju d e ţu lu i  H u n e ­  De adeziunea cvasi-totală se   c u ltu ra   n a ţio n a lă .  S unt  to p o ­  înseam nă detaşam ent militar, o
     doara.  Ea  îşi  propune,  după   bucură  „e p o c a   veche",  „s is te ­  nim ele:  Decebal,  M ihai Viteazu,   sută  de  ostaşi  -  care  probabil
     spusele autorului, „să prezinte   mul  toponim ic  popular” ;  în  care   N ic o la e   B ă lc e s c u ,  U n ire a ,   păzesc „C etatea") ş.a.
     p e n tru   p rim a   d a tă   la  noi  -    to p onim ele  îm prum ută  urm ele   Războiul  pentru  Independenţă,   In te re s a n t  şi  u til  p e n tru
     câ te va   din  p rin cip a le le   p ro ­  v e c h i  a le   lo c u lu i,  m e s e riile    M ihai  Em inescu,  M ihail  Sado-   cunoaşterea trecutului Devei mi
     b le m e   a le   u rb a n o n im ie i  -    (îndeletnicirile), form ele de relief,   veanu,  Liviu  Rebreanu,  Lucian   se  pare  toponim ul  „S tr.  Por­
     statutul  şi  raportul  cu  alte  dis­  p o m ii/a rb o rii,  a p a rte n e n ţa   de   B laga,  G eorge  E nescu,  C o n ­  tului” , în  zona unde a fost cen­
     cipline,  e voluţia  n u m elor  de   neam,  culorile ş.a.,  m otivate  di­  stantin  B râncuşi.  A cesta  este   trul  com ercial  al  oraşului  şi  un
     locuri  şi  oraşe,  structura  lor şi   rect  prin  re a lita te a   pe  care  o   p a trim o n iu l  n o stru ,  al  tu tu ro r   m ic port la M ureş, a căror baze
     diferite  fapte  de  lim bă,  unele   e xp rim ă :  U liţa   Ş e la rilo r,  U liţa   rom ânilor,  pe  care  trebuie  să-l   le -a u   p us  n e g u s to rii  g re c i,
     specifice  toponim iei  urbane” .   Hanului,  Hanul  Roşu,  Biserica   păstrăm  şi să-l cinstim .  m acedo-rom âni şi bulgari (Oct.
     (Prefaţă, op. cit., p.5).  Neagră,  U liţa  Bulgarului,  Puţul   Plecând de la cartea lui Mihai   Floca şi Dr. V. Şuiaga - ,  .Ghidul
        Studiul acestui dom eniu al   cu Plopi, Str. Stejarului, Cartierul   Petre  vreau  ră   spun  câte  ceva
     lin g visticii  -   to p on im ia   după   Argintar ş.a.  şi  despre  toponim ia  Devei,  din   judeţului  Hunedoara” ,  p.69).
     ştiinţa  noastră,  nu  este  prea   Apreciate sunt şi toponim ele   trecut şi de azi.  Interesantă  mi  se  pare  şi
     agreat  în  judeţul  nostru,  cum    m oderne,  care au  la bază urme   în  „G h id u l  ju deţului  H une­  „L is ta   denum irilor  unor  străzi
     sunt beletristica şi folcloristica.   de  personalităţi,  localităţi,  ape   d o a ra ” ,  O c t.F lo c a   şi  D r.  V.   nou create în m unicipiul Deva” ,
     Se  cuvine  totuşi  să  am intim    sau m unţi, m otivate local şi ulte­  Şuiaga, notează: „D in  cartierele   p ublicată  în  ziarul  „C u vâ n tu l
     câteva  din  preocupările  unor   rior oficializate. „S trad a  Cerna -    m ărg in a şe   ale  o ra şu lu i  D eva   Liber”  din  2  octom brie  2001.
     cercetători din şi despre judeţul   notează  Petre  M ihai  -   este  un   s u n t  v re d n ic e   de  a m in tit:   C itez  câ te va   străzi:  „S tra d a
     Hunedoara.               toponim   urban  m otivat  local  la   „C artierul  Rom ânesc,  Cartierul   G ra n itu lu i”  (după  c a rie ra   de
        Oct. Floca şi Dr. V. Şuiaga,   Hunedoara. Transferat la Bucu­  G recesc,  C a rtieru l  C iangăilor,   granit  din  apropiere),  „S trad a
     în  „G h id u l  ju d e ţu lu i  H u n e ­  re ş ti  s a u   R â m n ic u -V â lc e a ,   C artierul  S ântuhalm ,  C artierul   C a rie re i",  „S tra d a   R o c ii"  şi
     d o a ra ”   (Deva,  1936)  reluând   devine  un  toponim   urban  artifi­  Viile Noi” (op.cit.  p. 68).  „Aleea C ascadei” (după o m ică
     opiniile  altor  autori,  consacră   cial; Calea Turzii, m otivul la Cluj-   în epoca m odernă, Cartierul   cascadă din pădurea din zonă).
     câteva  pagini  toponim iei  din   Napoca  este  nem otivat  şi  artifi­  Rom ânesc  a  dispărut  (se  întin­  Despre  străzile:  P.  Rareş,
     Valea  Jiului  (Petroşani,  de  la   cial  la  Bucureşti  şi  Piteşti  etc.   dea pe str. C ălugăreni şi în jurul   D. Sturza, Tonitza, am însă altă
     sa tu l  P etros,  L u p en i,  de'  la   (op.cit.p.31).  e i),  C a rtie ru l  G re c e s c   (în tre    o p in ie ,  ca   şi  d e s p re   A le e a
     Valea  Lupului,  U ricani  de  la   Aşadar în localităţile urbane,   Calea Horia şi Mureş) a dispărut;   Şurian şi Aleea Vulturilor,  care
     U ricş.a.).              în oficializarea toponim iei trebuie   Cartierul Ciangăi există şi astăzi,   nu prea au  relaţii cu Deva.
        M irc e a   V a le a ,  în   c o la ­  să  se  aibă  în  vedere  realităţile   deşi  pe  te ritoriul  lui  au  apărut   M i  se  p a re   că   în   lo c u l
     b o ra re   cu  M .H o m o ro d e a n    locale,  nu  urbanonim e,  puse  la   case şi  străzi  noi;  Cartierul  Viile   n u m e lo r  m ai  puţin  in spirate,
     consacră  dom eniului  articolul   întâm plare. în epoca m od e rn ă -    N oi,  de  d u p ă   C e ta te   şi  su b    sau nelegate de oraş („grădini
     „T o p o n im ie   h u n e d o re a n ă ” ;   s p u n e   a u to ru l,  in te rv e n ţia    poalele  Dealului  Colţ,  există  şi   de flori sau pomi/arbori aproape
     M.  Hom orodean  sem nează şi   o ficilită ţilo r  determ ină  o  m odi­  s-a dezvoltat urbanistic; Cartierul   inexistenţi  pe  străzile  respec­
     singur articolele „V echea vatră   ficare  a  raportului  num e  m oti­  S â n tu h a lm   e s te   în  p re z e n t,   tive)  unele ar putea fi botezate
     a  S a rm izeg e tu se i  în  lum ina   v a te ,  n u m e   n e m o tiv a te ,  cu   localitate  inclusă  în  m unicipiul   cu  u rb a n o n im e   ilu s tre :  d in
     to p o n im ie i”  şi  „T o p o n im ia    ponderea celor din urrrlă (op.cit.,   Deva,  cu  care,  peste  câţiva  ani   localitate  şi  din  jur:  O ctavian
     satelor Cinciş şi Valea Ploştii”.   p.  183).  Căci,  trecând  pe  la  pri­  se va contopi.  Floca,  lo s if  H odaş,  Francisc
     Tangenţial,  la  un  toponim   din   m ărie,  m ajoritatea  num elor  vor   A u  d is p ă ru t,  pe  c rite rii   H o ssu-Longhin,  Ion  Ignatov,
     judeţ  -   O răştie,  face  referire   fi  e x te rio a re   re a lită ţii  şi  vo r   politice, străzile: „C arol al ll-lea”,   Nicolae  Boboc,  V ictor  Şuiaga,
     Ion  llie s c u ,  în  m o n o g ra fia    e x p rim a   nu  o  d a tă ,  s u b ie c ­  „ R e g in a    M a ria ” ,   „R e g e le
     „C o ru l  de  la  O răştie”.  M ărtu­  tivism ul edililor, care vor im pune   F e rd in a n d ” ,  d a r  şi  „D r.  Petru   a  c ă ro r  c o n trib u ţie   la  v ia ţa
     risesc  că  alte  lucrări  despre   un  d e te rm in a t  m o tiv a t  p rin    Groza",  „6 M artie",  „23 A ugust”,   politică şi social-culturală a fost
     to p o n im ia   h u n e d o re a n ă   nu   dorinţele lor.  „V.I.Lenin", „7 Noiem brie".  esenţială  (a  se  vedea  pentru
     cunosc. Dar asta nu înseam nă   în m ajoritatea localităţilor ur­  S-a  in tro d u s  în  to p o n im ia    aceasta şi cartea M ăriei Razba
     că nu sunt!              bane  (ca  să  nu  zic  în  toate),   D evei,  după  evenim entele  din   „P e rs o n a lită ţi  h u n e d o re n e
        De aceea m ă bucur că pot   toponim ia  num eşte  figuri  proe­  1989,  străzile:  „22  Decem brie”,   Dicţionar” ,  Deva,  2000).
     sp u n e   şi  eu  (un  a m a to r  în   m inente  ale trecutului  istoric.  în   „M areşal  Antonescu",  „I.C .B ră-   ...Cele notate mai sunt doar
     dom eniu),  câteva  cuvinte  pe   cartea lui Petre M ihai sunt apre­  tianu” , „luliu M aniu".  nişte „glosări" pe m arginea căr­
     m arginea cărţii excelente a lui   ciate  ca  m o tiv a te   două  to p o ­  N-am   nim ic  cu  toponim ele   ţii lui M ihai Petre, care se adre­
     M ih a i  P e tre ,  cu  re fe rire   la   nime:  S tr.  G h.  M agheru  şi  Str.   care  au  fost  scoase  sau  intro­  sează  celor  interesaţi  de  pro­
     toponim ia  Devei.       C ristia n  T eii, „am bele din Târgu   duse  în  nom enclatura  străzilor,   b le m e le   u rb a n e   -   filo lo g i
        B a z a t  pe  o  în tin s ă   şi   Jiu, (care) continuă vechile nume   d a r  am   p ă re re a   că  în a in te a    (cercetători,  studenţi),  istorici,
     prestigioasă bibliografie, struc-   ale  uliţelor  pe  care  cei  doi  pa­  politicului  ar  trebui  să  prim eze   g e o g ra fi,  p s ih o lin g v iş ti.  Nu
     tu râ n d u -şi  ca rte a   pe  te m e lii   şoptişti aveau  case şi  suprafeţe   valoarea persoanei sau m om en­  strică, însă, s-o răsfoiască şi alţi
     s trict  ş tiin ţifice ,  M ihai  P etre   de teren arabil” (op.cit.,  p.31).  tului evocat.  intelectuali  şi  reprezentanţi  ai
     s ta b ilie ş te   d o u ă   e p o c i  în    De  acord,  dar  nu  putem   fi   Este  foarte.bine  că  la  Deva   auto-rităţii  locale.
     evoluţia  toponim iei  -   „epoca   îm po triva   unor  personalităţi  şi   se  m e n ţin   m ai  d e m u lt  to p o ­  Prof. Constantin CLEMENTE
     veche”  şi  „e p o c a   m odernă";  m om ente ale istoriei, chiar dacă  n im e le :  „ îm p ă ra tu l  T ra ia n ” ,


                     Consulatul General al Republicii Federale Germania -  Sibiu
                 Mitteilung an die Presse                           Comunicat de presă
                                                                                                  , v
        Von  M ittwock  dem  31.10.2001  bis  Freitag  dem  02.11.2001   între  miercuri,  31.10.2001  şi  vineri,  02.11.2001  inclusiv   ®
     einschliesslich wird die Visastelle fur die Annahme von Geschăftsvisa   Secţia de Vize este închisă pentru depunerea cererilor pentru
     au fgru n d   e in e r  K o n fe re n z  g e sch lo sse n   sein.  L e d ig lic h   in   vize  de  afaceri,  datorită  unei  conferinţe.  Doar în  cazuri  speciale  de
     nachgewiesenen  terminlichen  Notfăllen  kann  an  diesen  drei  Tagen   urgenţă,  care  fac  dovada  unui  term en  scadent,  poate  avea  loc
     die  A nnahm e  e in e s  G e sch ă fts v is u m s a n tra g s  e rfo lg e n .  Der   depunerea unei cereri de viză pentru deplasări de afaceri. Activitatea
     Nomalbetrieb im Geschăftsbereich wird am  Montag dem 05.11.2001   normală va fi reluată luni, 05.11.2001
     wieder aufgenommen.                                   Conducerea Secţiei de Vize are rugămintea de a avea înţelegere
        Die Leitung der Visastelle bittet um Verstăndnis.  pentru această situaţie.
        Touristenvisa,  naţional  Visa  und Visa fur Volksdeutsche werden   Vize  turistice,  vize  naţionale  şi  vize  pentru  etnici  germani  vor fi
     an  allen  Tagen  normal  weiter  angenommen.  In  diesen  Bereichen   preluate în mod normal în zilele respective. în aceste domenii nu vor
     kommt es zu keinen Verzogerungen.                  exista întârzieri.
    r C A L A U Z A - S A P T A lV t A N A L  IN D E P E N D E N T  A F L A T   iN   S L U J B A  T U T U R O R   O A M E N IL O R
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12