Page 5 - Calauza_2001_608
P. 5

Săptămână! independent aflat in sluiba tuturor oamenilor


             OFERTĂ EXCEPŢIONALĂ                                CONSILIUL JUDEŢEAN HUNEDOARA
                                                                       CABINET PREŞEDINTE
               DE PUNGI ŞI PUCURI!
                                                                C O M U N IC A T  D E  P R E S Ă
        TIPOGRAFIA „CĂLĂUZA" oferă prin MAGAZINUL            in cadrul unui amplu program de îmbunătăţire a condiţiilor de pregătire
      A.B.C. din str. Horia, nr.30, DEVA o varietate  de: pungi   a Lotului de gimnastică al României şi în general a sportivilor de la Liceul
      zahăr la  1  kg   pungi gris  la  1  kg şi  1/2 kg; pungi   de profil din Deva, lucrările de reabilitare a clădirii în care îşi desfăşoară
                                                          activitatea „Grupul Sportiv Şcolar Deva" şi Clubul Sportiv „Cetate” Deva
      pentru farmacii; pungi albe la 1 kg şi 1/2 kg; pungi/   au demarat în urmă cu două săptămâni.
      plicuri salarii, mici şi mari.                         Fondurile  necesare  reabilitării  vor  fi  asigurate  prin  grija  Fundaţiei
                                                          „Pentru  România Mileniului Trei”, care vine din nou în sprijinul activităţii
              Preţuri  d e   produ cător.                 sportive de performanţă din municipiul Deva.
                                                             în  prima  etapă,  care  se  preconizează  a  fi  derulată  până  în  10
                                                          decembrie 2001,  se vor executa lucrări  de reparaţii la intrarea în  com­
                                                          plex, coridoarele de la parter, două săli de gimnastică şi construirea unei
                            jtq  h o "î ^                 încăperi pentru primirea părinţilor.
                                                             Coordonarea  acestor  lucrări  se  face  personal  de  către  doamna
          SC   P r e a m u ţ          ^     j p ţ .1,     Olimpia Moica, Director general al societăţii LUXTEN din Timişoara.
      ><  o                                                  Simultan vor începe lucrările de consolidare a clădirii, finanţate de
                                                          către Guvernul României, conform Hotărârii de Guvern Nr. 377/11.04.2001
                     prM  Y iGAN'
               p r o a                                                IAR ÎŞI VÂRĂ NASUL
       a   <
       SC  O                                                  STRĂINII ÎN ISTORIA ROMÂNIEI?
       O  c ,                                                 - urmare din pag.  1 -  Poporul  Român,  care  va  trebui
                                                            De  ce  atâta  ură  şi  in co ­  consultat printr-un referendum.
      <2  <                                              rectitudine? Este surprinzător faptul   S-au  mai  ivit şi  linguşitori  fără
                          AJUNGE!                        că atunci când autorităţile maghiare   coloană  care  nu  au  aşteptat  nici'
                                                         au  procedat  la  reînhumarea  (cu   măcar să  se întoarcă  premierul şi
          sc                                             mare fast) a rămăşiţelor pământeşti   au şi trecut la schimbarea denumirii
          H                                              ale lui Horthy, nimeni nu a suflat un   s tră z ilo r  care  purtau  num ele
              C u   N O U A | g j ^ ^ P T Ă              cuvânt deşi armatele  horthyste au   m areşalului.  Indiferent  dacă  ne
       E  g                                              luptat  îm potriva  aliaţilor  până  în   convine sau nu (mai devreme sau
       rC  Sl,                                           ultimele  zile  ale  celui  de  al  doilea   mai târziu) vor apărea şi statui ale
       ^ s                                               Război Mondial.            lui Nicolae Ceauşescu. Istoria nu se
                                                            O are  chiar  nu  le  este  jenă   scrie  cu  sincope  şi  mai ales după
                                                         acestor parteneri în discuţii politice   bunul plac al  străinilor.  Perioadele
                                                         şi  econom ice  să  ne  răpească   de conducere ale statului au şi părţi
                  înainte                                dreptul legitim de a ne scrie istoria   negative  dar şi  părţi  pozitive, care
                                                         şi a ne hotărî cine au fost criminalii   trebuie  analizate cu discernământ
                                                         de  război  şi  care  au  fost patrioţii?   şi cântărite corect şi fără patimă.
                                                         Aceşti  domni trebuie  să  ia aminte   Nimeni, în afară de NAŢIUNEA
              '  Siie-ii! naţionalii: www.front14,0rg-ftouatlrevipi  că  singurul care  poate hotărî cum   ROM ÂNĂ,  nu  are  dreptul  de  a
                                                         se scrie istoria noastră este numai  hotărî datele istoriei sale.
          O
                  SURSA.  „N e o   D ro m ”
                                                         ["  EXPULZAREA  RROMILOR  DIN  POLONIA S^A
     Avem  cele  patru  anotimpuri,  dar ce  folos?      I  FĂCUT CU  BRUTALITATE  DE GĂRZI  MILITARE!  I
                                                         |    - urmare din pag.  1 -  în total din aproximativ 2000
           Dragă „CĂLĂUZA",    isto ria   este  m am a  tu tu ro r   I   O  parte  din  a ce ştia   erau   de  persoane  aflate  pe  teritoriul
         Eşti publicaţia care poate trezi   întâmplărilor ce vor urma,  dar ce   I  arestaţi  în  funcţie  de  gravitatea   Poloniei  au  fost  expulzate  cca
      interesele  naţiunii  şi  nu  numai  ci   se  întâm plă  acum  cu  oamenii   I  „faptelor”  lor  pe  perioade  de  la   329  persoane.  O  parte  dintre
      şi  interesele  popoarelor  de  pe   planetei, nu este bine.  Mass-me-   24 ore, până la un an. Aproximativ   rrom ii  care  se  aflau  încă  pe
      întreaga TERRA.          dia difuzează pe toate canalele că   I  180 de persoane au fost reţinute   te rito riu l  p o lo n ez  şl  care  nu
         Ceea  ce  s-a  în tâ m p la t  în   America (Elefantul), ripostează.  i în  acea  p e rio a d ă   de  că tre    fuseseră expulzaţi, au solicitat în
      A m erica  în  data  de  11  se p ­  Tineretul este alertat, va fi sau   1  autorităţile poloneze şi trimise cu   m od   v o lu n ta r   a u to rită ţilo r
      tembrie,  2001,  este  consecinţa   nu va fi  război  mondial?  Şi  dacă   | a vio n u l  în a p o i  în  B u cu re şti.  poloneze  să  fie  trimişi  înapoi  în
      sărăcirii  popoarelor  mai  ales  a   da, între cine şi cine? Copiii şcolari   ■ Treptat,  numărul  de  expulzări  a   România.
      celor din  lumea a  lll-a.  România   spre adolescenţă nu înţeleg prea   I  crescut, sute de rromi erau reţinuţi   în  general,  erau  expulzaţi
      unde se situează acum? Mulţi ne   bine ce înseamnă să fii terorist sau   I  cu  fo rţa   fiin d   în c o n ju ra ţi  la  câte un membru sau mai mulţi din
      întrebăm, tineretul ne întreabă: de   cine sunt şi ce fac sau ar trebui să   ■  locuinţele  lor  sau  pe  străzi  de   fie c a re   fa m ilie   de  rrom i,  iar
      ce  domnilor  aşa?  Al  cui  a  fost   nu facă, unde sunt statorniciţi, care   I către  gărzile  poloneze,  arestaţi,  rep a trie re a   era  s o licita tă   din
      interesul de a distruge economia   le este  menirea  lor şi  dacă  pot fi   I  interogaţi,  deseori  brutalizaţi  şi   dorinţa celor rămaşi de a fi alături
      noastră? Agricultură, pomicultură,   barem anihilaţi, ce bine ar fi pentru   !  apoi trimişi în statul român.  de familiile lor aflate în România.
      industrie  minieră  şi  siderurgia.   omenire ca ei să nu mai existe, dar   1   Fluxurile  de  expulzare  a   Primele  persoane expulzate
      S-au dat bani fără muncă, dar nu   sunt creaţia disperării, a sărăciei,   |  rromilor din Polonia.  erau  bărbaţii  (taţi  şi  fraţi),  care
      s-a  asigurat  viitorul  familiilor,  al   a  discrepanţiei  între  bogat  şi   '   •  Primul  flux  de  expulzare  a  re p re ze n ta u   prim   su p o rtu l
      copiilor,  al  pensionarilor care  au   înfometat.  |  rromilor a  început  la  sfârşitul  lui   financiar pentru fiecare familie de
      produs  bunuri  m ateriale  în  cei   Ghelariul  este  înfometat  de   I  decembrie 2000 cu puţin înainte   rro m i,  ia r  fe m e ile   şi  c o p iii,
      peste  40-45  de  ani  de  muncă.   sete (lipsa apei potabile).  De ce?   I  de sărbătorile de iarnă, cu 180 de   depindeau  în  mare  măsură  de
      Tineretul  em igrează  spre  linte   Pentru  a  o  avea  trebuie  energie   |  rt-omi expulzaţi.  aceştia.
      necunoscute în speranţa unei vieţi   electrică,  ca  să  plăteşti  energia   .   • A urmat un al doilea flux de  Zonele  de  reşedinţă  unde
      mai bune.  Dintre ei se  mai întorc   consumată trebuie să ai  bani, ca   I  rromi  expulzaţi  cu  un  număr  de   rromii  erau  ridicaţi,  în  Polonia:
      puţini  sau  deloc,  a lţii  vin  în   să ai  bani trebuie  loc  de  muncă.   I  aproximativ  100 de persoane, în   V a rşo via ,   O tvos,   Radam ,
      coşciuge,   iată  unde  duce   Unde?  Industria  a  fost  mono-   martie, 2001.  Katovita,  Wraclaw,  Wroclavetz,
      Sărăcirea  anumitor ţări.  Puterea   colorăv  acum  aproape  nu  mai   I   •  în  aprilie  2001,  cu  puţin   Biscobiala, Secin.
      mare  a  desconsiderat  ţările  mici   există. In articolele anterioare, am   i  înainte de sărbătorile de Paşti, au   Zonele  din  România în care
      precum  elefantul,  muşuroiul  de   amintit ce s-a întâmplat în Ghelari   1 fost expulzaţi 70 de rromi.  s-au  întors:  Atalna,  Becleanu,
      furnici.  Acum  el  are  nevoie  de   cu  mineritul,  ce  a  fost  prin  anul   |   •  In  m ai  2001  au  fo st  Meni,  A g nita,. B arghis,  Voila,
      sprijinul furnicilor, este bine, este   1996  şi  ce  este  acum,  nu  mai   i  expulzate 10 persoane..  Sâmbăta  de  Jos,  Rucăr,  Dridif,
      rău,  nu  ştim !  A ceste  m ici   revin.          •   • August, 7 persoane.  Vistea  de  Jos,  G alaţi,  Mureş,
      vieţuitoare  se  unesc  pentru  a-l   Gheorghe NECULA   |   •  Septem brie,  (de  altfel  şl-  Făgăraş, Copşa, Bratei, Beneşti,
      sprijini  sau  pentru  a-l  distruge,  - va urma -  ^ultimul flux), 24 persoane.  Mediaş.   - va urma -


     ^ C Ă L Ă U Z A  -  S Ă P T Ă M Â N A L  INDEPENDENT AFLAT  lN  SLUJBA TUTUROR  OAMENILOR
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10