Page 13 - Calauza_2001_614

( Săpt ămânal indej^nSeriţ1 aflat tfî sT u j^tu tu rb r"o im e n llo r"^:t e ^ ^ ^ S 5

■ f --------' ---------- ■ . ~.r ' ' . - - ' --v
.../)£ ANUL NOU Dialog cu dl ing. Daniel Andronache,
O R IZO N TAL: 1. Revenirea 8. Tras în piept... - ... cu arma directorul general al C.N. MINVEST SA Deva
anului...;, 2. ... cu sărbătoriri; 3. descărcată! ... - ... la început de - urm are din nr. 613 — s u b u n ită ţilo r n o a s tre , s u n t
Oală cu răcituri... - o mulţime; 4. iarnă!... 9 .... Scăpat de griji...; 10. - Cum colaborează con­
Aflate-n vacanţă...; - ... cu un ... Te fereşte de intrarea la apă. câ te va exem ple din ceea ce’
cocoş lângă pat; 5. Trase la gura VERTICAL: 1. Chef de Anul ducerea companiei cu repre­ s-a m aterializat în subteranul
sobei... - . .. în vacanţă nesfârşită; Nou (p l.)... 2 .... Cu socoteala la- zentanţii sindicatului? m inelor şi la suprafaţă
6. E numai iarnă în capul ei!... - nceput; 3. Fericit... - ... Pe mai - în strategia m anagerială, - Pe fondul unor scrisori
... şi purceaua din coteţ; 7. Dat jos multe cărări; 4. Intră la-nceputl... situăm pe un plan aparte relaţia primite la redacţie de la minerii
de şef... - . . . de la gura cuptorului! - ...Rudele de gradul II... - ...Prin cu sindicatele, conştienţi fiind din Teliuc, am vrea să aflăm
de im p orta n ţa a ce sto r o rg a ­ cum vedeţi viitorul activităţii din
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 dosul caselor!; 5. nizaţii în atingerea obiectivelor zona Poiana Ruscăi?
Dat peste ochi...- p ro g ra m e lo r n o a s tre . C o n ­ - Involuţia activităţii extrac­
... cu cafea de pe tactele perm anente avute cu tive în zona. Poiana Ruscăi a
timpuri; 6. Mamă lid e rii s in d ic a li, p re z e n ţa fost influenţată direct de organi­
(p o p )... - ... managerilor pe fluxurile produc­
-Nelegată la m ij­ tive , so lu ţio n a re a în lim ite le zarea fluxului tehnologic de la
S .p . „S ID E R U R G IC A " S.A .
lo c i ... - ... legii» a p ro b le m e lo r şi s o lic i­
M ăsoară câmpul H unedoara, prin dezafectarea
tărilor -salariaţilor, sunt câteva sectorului de producere a fontei
(p l.); 7. Păr
c ă p ă ta t ... - ... din variantele de soluţii pentru lic h id e , ca şi de e fe c te le
D e a s u p r a j m enţinerea unui clim at social o rd o n a ţe lo r p riv in d re s tru c ­
e g ip tu lu i... Din I stabil. turarea m ineritului. Trebuie să
coada iezilor!; 8. Apreciem buna credinţă a o spunem direct că, piaţa de
A-şi ieşi din fire ... m ajorităţii liderilor sindicali în desfacere pentru concentratele
- ... La un refren cantractele pe care le avem, fe ro a se este lim ita tă nu atât
p o p u la r; 9. Din chiar dacă poziţiile părţilor nu ca n titativ şi calitativ, cât eco­
plină nuntă! ... - su n t în to td e a u n a a s e m ă n ă ­ nom ic. Până în prezent, p ro ­
... Vine pe faţă la toare. d u s e le m in ie re re a liz a te la
bal; 10. De Anul - Faceţi şi politică? Dacă s u c u rs a la din T e liu c au fo st
Nou ... - ... da, cum îmbinaţi activitatea livrate către S.C. „S ID E X ” S.A.
Beteală galbenă. politică cu cea profesională? In te n ţio n ă m să g ă sim şi în
- Sunt m embru al P.S.D. şi c o n tin u a re s o lu ţii p e n tru
prin atribuţiile şi com petenţele asigurarea continuităţii livrărilor,
ce îm i revin, m aterializez poli­ c h ia r în c o n d iţiile ' p riv a tiză rii
C e a m a i m a r e m in c iu n ă d in tica econom ică a acestui partid acestuia. în raport de cererea
în dom eniul meu de activitate. pieţei şi încadrarea în parametrii
is t o r ia R o m â n il o r - Lâ nivelul companiei pe econom ici ceruţi, avem resur­
care o conduceţi se poate vorbi sele necesare dezvoltării acti­
- urmare din nr. 6 1 3 - într-un sat fără de câini), multe despre cercetare ştiinţifică şi vităţii de extracţie a m inereului
Nu cunoşteam atunci nici o organe se atrofiază şi mai ales creativitate tehnica? de fier din zona Teliuc-G helar.
criză econom ică până în anii creierul (nu „greierul"), mintea. - Dacă de cercetare ştiin­ - Şi o ultimă întrebare: Ce
'85, dar problemele se aranjau, Te tâmpeşti de atâta somn ţifică în strictul sens a noţiunii, gândeşte în aceste momente
nu prin sărăcie ci prin ra ţio ­ şi nu m ai răspunzi la „D e ş - m ai p u ţin p u tem v o rb i, d e ­ directorul C.N. „ Minvest” S.A. ji
nalizare. Aveam de lucru, de nu te a p tă -te R om âne” , fiin d un oarece personalul specializat Deva? • 'I
din cadrul com paniei în urma
ne mai săturam de el. îndem n depăşit, perimat. num eroaselor etape de restruc- - La ce altceva ar putea
M unca şi în v ă ţă tu ra Rog să nu fie înţeieasă ca tu ra re s-a d e s p rin s şi s-a gândi un d ire cto r general den
deveniseră un cult, o trăire, o b la sfe m ie la ad re sa im nului constituit în societăţi indepen­ c o m p a n ie m in ie ră , la b u m ii
m ers al lu c ru rilo r în -..i:,.
obişnuinţă. naţional actual şi depăşit. Dar... d e n te , d e s p re c re a tiv ita te a su b u nită ţile , neuitând nici un ||
V i Erau şi cazuri de lipsă de nu se v e d e p ra c tic „ d e ş ­ tehnică suntem îndreptăţiţi să m om ent că, a c e s t fa p t e-?'»’
fo rţă de m un că în u n e le teptarea" urm ată de progres a firm ă m că am în re g is tra t condiţionat-de prestaţia i w r j
progrese sensibile. Introduce­
s e cto a re de a c tiv ita te . Se economic şi social. Singurii care rea de noi m etode de exploa­ gerială la toate nivelurile ca şi||
c o n s tru ia m ult şi m ai a le s s-au deşteptat sunt „P reoţii cu tare, p e rfe cţionarea te h n o lo ­ de capacitatea celor cu atribuţii
locuinţe. Noţiunea de domn, a c ru c e a -n fru n te " şi s e c te le g iilo r de preparare, ra ţio n a li­ de conducere de a îm bina in ii
fost scoasă din vo ca b u la ru l religioase de tot felul. zarea unor fluxuri de producţie mod arm onios cele două m ari^
nostru şi în lo cu ită cu „lip s a O m enirea trăieşte de cca. şi nu în ultim ul rând achiziţio­ direcţii strategice: performanţa
forţei de muncă”. 30-40 de ani aşa-zisul „secol al narea de m aşini şi utilaje de e c o n o m ic ă şi s ta b ilita te a
Să fie asta doar o nostalgie vitezei” iar acum al informaticii, m are randam ent p re ta b ile la socială.
c o n d iţiile de z ă c ă m â n t a A consemnat loan VLAD
comunistă? Nu cred! al ştiinţei şi progresului. Noi,
A fost o realitate trăită şi ro m â n ii, în s ă dăm în a p o i.
blamată acum de cei vinovaţi de Dormim, ne chinuim, suferim şi
actuala situaţie a ţării. tânjim , cerşim . Facem poliica R O M Â N I A , G A U R A N E A G R Ă
Degeaba s-a stabilit (după struţului?
dec. ’89) ca imn de stat cântecul U nde ne su n t v is ă to rii? Şl A V E R E A N A Ţ I O N A L Ă
re v o lu ţio n a r ,,D e ş te a p tă -te Românii patrioţi şi revoluţionari - urmare din nr. 6 1 3 - şi bun-venit în rândul coloniilor
rom âne" cu care, în fie ca re care să ne scoată din letargie, Ţ a ra n o a s tră ş i în m od de tip m odern. Prin dărâm area
dimineaţă se deschid emisiunile din som nolenţă şi din acţiunile deosebit H unedoara n -ar face şi înstrăinarea uzinelor siderur­
la TVR, că noi nici acum, după tim ide ale sin dicatelor de tot rău, ba din contră ar trebui să g ice ipotecăm v iito ru l co p iilo r
12 ani, nu ne mai deşteptăm , ci felul? profite de a ce st transfer pentru noştri pe tim p îndelungat.
ne dem olăm , ne degradăm , T re b u ie să c ă u ta ţi, p ro ­ a m enţine potenţialul industriei G. ZOLD.
suspinăm şi oftăm, înjurăm şi m o v a ţi, s u s ţin e ţi şi u rm a ţi s id e ru rg ic e , n ic id e c u m s ă -l P.S. M ulţum esc stim atei
blestemăm. indiferent de titulatura politică scape sau să-l pună pe butuci. Dana Damian din Petroşani
In urm ătorii ani sau decenii,
P ra c tic , d a că stă m să pe care şi-o dau. Nu contează spre a tre ce în rân d u l ţă rilo r pentru gratulare. Meritul nu este
analizăm, „deşteptarea" se face culoarea politică ci capacitatea dezvoltate, avem nevoie cu toţii al meu, ci al Domnului Valeriu
■ jn fiecare dim ineaţă şi nu după şi interesul naţional-patriotic. Iar de industrie siderurgică. D acă Bârgău pentru francheţea şi
verticalitatea dovedită în con­
12 ani (sau cine ştie când) de cei ce au subm inat econom ia se va p ro c e d a c a în c a z u l ducerea şi orientarea modestei
democraţie capitalistă chinuită. naţională şi au sărăcit poporul, privatizării industriei cim entului, şi curajoasei CĂLĂUZE, lăsând
Spun asta, pentru că după atâta să fie condamnaţi: nu la moarte, a în g ră ş ă m in te lo r c h im ice , a într-adevăr slobd'd cuvântul
timp de „som nolenţă” (în care ci la m uncă sub escortă. cărnii, a cărbunelui etc, etc. etc. scris pentru minte şi inimă,
h o ţii a u to h to n i şi s tră in ii Victor CRIŞOVAN - vom fi legaţi cu sig u ra n ţă de aidoma „Foii" lui Gh. Bariţiu şi
şmecheri au acţionat în voie, ca pensionar - Deva m âini şi de p icio a re şi atunci lacob Mureşianu.
adio independenţă econom ică.

c Al â u z a - SĂPTĂMÂNAL i n d e p e n d e n t a f l a t In s l u j b a t u t u r o r o a m e n il o r