Page 12 - Calauza_2002_617

Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor gpi o o l o

r
! CITITORII ÎNTR EAB Ă
-M E D IC U L RĂSPUNDE -
(Azi, în dialog cu cititorii, medicul primar
ANA ŞERBAN CHIŞ)
O N C L IN IC L T D .
ANA TOMA - Hunedoara: Aflându-ne în sezonul rece
doresc să cunosc amănunte despre gripă şi tratamentul CENTRUL MEDICAL INTERNAŢIONAL
acesteia.
- Este o boală infecţioasă acută, d e term inată de virusul o feră s o lu ţia pen tru
gripal. Frecvent, în popor, virozele respiratorii provocate de
alte virusuri sunt confundate cu gripa, de aceea doresc să
subliniez câteva a specte ca ra cte ristice acestei boli. DISFUNCŢ1IS E X U A L E /-
9 D ebutul e ste brusc, uneori brutal, cu fe b ră 39-40 gr.,
m ialgii (dureri m usculare) puternice, dureri de cap intense şi
oboseală m arcată.
Febra crescută durează 3-5 zile. Faciesul (faţa) bolnavului
este u şo r co n g e stio n a t, c e fa le e a (du re re a de cap) este
constantă şi intensă, du re rile în globii oculari atât la apăsare INCLUSIV PENTRU DIABETICI, CARDIACI Şl
câ t şi la m işca re a a ce s to ra s u n t c a ra c te ris tic e în gripă. HIPERTENSIVI DAR Şl PENTRU AMELIORAREA
D urerile m usculare şi astenia se accentuează, apar tulburări
de som n, ia r s im p to m e le re sp ira to rii, c a re fre c v e n t su n t VIEŢII SEXUALE A FIECĂRUIA
atribuite gripei, pot lipsi com plet. C ând sunt prezente, se
m a n ife stă prin nas în fu n d a t, g â tu l roşu, răg u şe a lă , tuse Tratamentul este unic în lume, nu presupune
frecventă, uscată, obositoare, lim ba este uscată şi acoperită limită de vârstă şi are rezultate imediate.
cu un d e p ozit alb realizând aspectul ca ra cte ristic de ,, lim bă
de porţelan", m ai pot apărea sângerări din nas, m enstruaţie Cam erele de aşteptare sunt private,
prelungită, scăderea tensiunii arteriale. iar discreţia este garantată.
I B A IA - M A R E : 0 6 2 /4 3 3 .3 0 3 ; IA Ş I: 0 3 2 /1 1 3 .0 2 2
Perioada de convalescenţă se caracterizează prin astenie
marcată,, irascibilitate, tuse supărătoare, subfebrilitate 37,2-
37,5 gr. In această perioadă, bolnavul este foarte receptiv la
TIMIŞOARA: 056/434.888
a lte jm b o ln ă v iri (cu bacterii).
B U C U R E Ş T I: 0 1 /3 1 1 .1 9 .2 9

în tra ta m e n t (nu e xistă a n tib io tic e îm p o triva viru sului
gripal, deci NU A N T IB IO T IC E !) V____________ _______________ /
- se adm inistrează P aracetam olul sau C oldrex, Fervex,
Antigripale etc pentru scăderea febrei şi am eliorarea durerilor STRESUL PSIHIC ÎN BOLILE
m u scu la re , C o d e n a l, C a lm o tu sin p e n tru c a lm a re a tu se i
uscate, vitam ina C şi m ulte lichide. C A R D IO -V A S C U L A R E
P rofilaxia (ferirea de îm bolnăvire) se face prin evitarea - urmare din nr. 616-
aglom eraţiei,-izolarea bo ln a vilo r la dom iciliu sau în spital şi situ a ţii neutre în realitate ca
D a to rită te n d in ţe lo r e g o ­ având un p o ten ţia l de a m e­
lucru de loc de neglijat, va ccin a re a antigripală.
centrice, unii nu sunt potriviţi sau n in ţa re a s u p ra s e c u rită ţii
Precizez că vaccinul antigripal, nu protejează şi îm potriva
s u fic ie n t de p re g ă tiţi pentru (siguranţei) personale.
altor viroze, ci d o a r îm potriva gripei.
munca pe care o fac, dar au o în consecinţă, evenimentele
Nu ezitaţi în a vă adresa m edicului de fam ilie. m otivaţie extrinsecă puternică
ioan VLAD acute de risc, cele conflictuale,
Jîţ), legată de succesul econom ic p re c ip ita tiv e care le pun în
^ ---------- . . . . ■ ■ J J
FA R M A C ISTU L (profitul, recompensa bănească). pericol bunurile materiale, riscul
Ei sunt, ca atare, tentaţi de a se unui eşec profesional, crizele de
C A S E I forţa să pară mai puternici, mai timp fără soluţie, pericolul ruinării
rapizi şi mai eficienţi decât sunt aspiraţiilor sau al separării de o
în realitate. Concurenţa dură, persoană cheie pentru protecţia
ambiţia - dusă până la nivelul lor le provoacă „trăirea pierderii
FAGURII Ş! CÂPACELELE DE FAGURI incom petenţei, obsesia „c o n ­ de obiect”. Rezultatul integrării
tabilizării în serie a reuşitelor" (resimţirii) pierderii de obiect ca
Fagurii de ceară din stupi F a g u rii de c e a ră pot fi (uneori incerte) le determină, în pierdere de sine la egocentrici
sunt produse biologice foarte p lin i sau goi. C ei plini sunt, mod firesc, o anxietate ridicată, e ste o tu lb u ra re e m o ţio n a lă
co m p le xe , ale c ă ro r ce lu le corelată cu teama de eşec şi, n a rc is is tă , ca re c o n stă în
după co n ţin utu l lor: faguri cu
pot să fie goale sau pline. m iere, cu p ă stură, cu puiet u n e ori, cu s e n tim e n tu l de la b iliz a re a şi d e s tră m a re a
Dacă sunt goale, conţin încă inferioritate. Tot acest amalgam securităţii psihice şi bunăstării
sau m icşti. F ag u rii sunt de
urm e de m iere im atură sau c o n tra d icto riu este c o n tro la t in te rio a re p rin tr-o d e p re sie
patru ca lită ţi.
de păstură im atură sau pur (lin iş tit, p ă stra t în a p a re n tă p ro fu n d ă . A ce ste p ro ce se
C ei de calitatea întâi sunt
şi s im p lu o u ă în d iv e rs e u n ita te ) şl c o m p e n s a t cu o psihodinamice reprezintă riscuri
a lb i- g ă lb u i, tra n s p a re n ţi,
stadii de dezvoltare larvară, pseudoîncredere alim entată şî deosebit de mari pentru cazurile
uscaţi şi cu ra ţi. „în tă rită ” de sârguinţă im pre­
în fa g u re le în ve ch it se pot potenţiale de infarct.
Cei de ca lita te a a ll-a au sionantă (dar peste puterii), cu
găsi reziduri din aceste p ro ­ Stresul psihic este un factor
cu lo a re a bru n -în chisă, sunt nivelul de aspiraţie ridicat, dus m ajorîn pregătirea şi acelerarea
d u se e n u m e ra te m ai su s.
uscaţi şi doar fundul ce lu le i c h ia r până la p e rfe cţio n ism , hipertensiunii arteriale (HTA),
Fagurii închişi pot să conţină
îl m ai au cu ra t. F a g u rii de pre cu m şi cu „fa ţa d a ” de dar poate fi şi factorul declan­
m iere, păstură, sau urm e de
c a lita te a a lll-a au culoarea sociabilitate şi conformism dus şator. Ca factor declanşator_aL
lă p tişo r în ve chit etc. Fagurii
a proape neagră, sunt uscaţi până la rig id ita te c o m p o r­ HTV, s-a evidenţiat stresul psihic-
în c h iş i p o t fi şi fa g u ri ce tamentală (tipicărie, rltualizare).
şl co m p le t n e tra nsparenţi. p ro d u s de d iv o rţ, d e ce sul
c o n ţin m ie re , p ă s tu ră pe Agresivitatea şi ostilitatea faţă de
F a g u rii g o i s u n t de partenerului drag sau al unui
m a rg in i şi p u ie ţi la m ijlo c . alţii, reprim ate şl deturnate în
c a lita te a a IV-a şi sunt negri co p il, c o n flic te p ro fe sio n a le
Fagurii închişi sunt fa g urii cu su b co n ştie n t, a lim e n te a ză -
co m plet, um ezi şi cu to t felul s o ld a te cu s a n cţio n a re a ,
c e lu le c ă p ă c ite . S c o s d in printr-un mecanism cauzal vicios retrogradarea şi şomaj, pericol
de resturi.
stup, fagurele de ceară, gol - anxietatea, iar aceasta este de încărcare, lezare gravă a
Ana Va Ier la
sau plin, se a lterează foarte a m p lific a tă de te n d in ţa de demnităţii s.a.
- va urma -
interpretare a unor aspecte şi - va urma -
J
CĂLĂUZA - S Ă P T Ă M Â N A L INDEPENDENT AFLAT ÎN S £ 0 ^fllA ^ T (flfffcR OAMENILOR