Page 7 - Calauza_2002_619

* * " P « £ J - 7

T IN E R II N O ŞT R I, T IN E R II VO ŞT R I PE URMELE

BUNELOR MANIERE
IM P R E S II O H M P A R C A R E Î n soci etate
D o riţi să f iţi p lă c u t în
societate? Atunci este bine să
de lucru cu o ţigară. Un copil cu se vinde pe 100.000-150.000 | ştiţi că ea, societatea, impune
bucle blonde, prinse neglijent lei. De ce? Urma să aflu. Tatăl ■ anumite reguli, spre a fi socotit
într-un coc. Ochii... un albastru e pensionat pe caz de boală, iar I un om educat. Bunele maniere
infinit ai cerului senin de vară, mama, după treizeci de ani ve- I spun că în societate se cuvine:
încadraţi de nişte gene lungi, se chime, e şomeră. „Crezi că-mi Să nu se fa c ă g e s tu ri
uitau la trecători, dar de fapt erau place ceea ce fac?" a adăugat | b ă tăto a re la o ch i; Să nu-ţi
pierduţi într-un spaţiu şi timp mult cu la c rim i în o ch i, d a r şi ■ a ra n je z i m ere u fre za sau
prea îndepărtate. M-am apropiat, revoltată... „Crezi că vreau să fiu ■
O zi obişnuită de iarnă... o coafura; Să nu stai cu mâinile
zăpadă înnegrită de fum... mult crezând că voi găsi în acea privi­ sacul de gunoi al tuturor? (a I în buzunar; Să nu vorbeşti
s triv it ţig a ra cu c ă lc â iu l... a
re bucuria Crăciunului, dar... nu
prea asemănătoare cu al nostru e ra n im ic d e câ t sin g u ră ta te , treia). Cei din jur ne condamnă, ! prea tare şi să nu-ţi d a tin i
cuget înnegurat de tristeţe; un dezamăgire şi o tristeţe imensă... d a r nu îş i dau se a m a că î m ere u c o rp u l a tu n c i când
cer plumburiu care, involuntar, Un schim b scurt de replici supărarea lor ne-a adus aici!... 1 vorbeşti; Să nu faci exerciţii de
apa să şi m ai m u lt a su p ra între alte două femei m-a făcut să Cu ce să-mi plătesc chiria?... Să | gim na stică ; Să nu a ră ţi cu
sufletului fragil. E frig, dar asta înţeleg ce aşteptau: un individ le cer alor mei? Să moară ei de ■ degetul spre cineva sau să
nu îm piedică pe nim eni să-şi şuşoteşti; Dacă cineva scrie
dispus să plătească 100.000 lei foame pentru că m i-ar plăti ju- I sau citeşte să nu arunci peste
urm eze p ro g ra m u l bine pentru o oră de plăcere (a cui? nu m âta te d in c h e ltu ie li? !... I umăr priviri de spionaj la ceea
organizat. Fulgi răzleţi, jucăuşi, co n ta i!!...) Şi brusc, ceaţa din Doamne, cum să fac aşa ceva?" ce face el; Să nu căşti cu gura
ne aduc aminte de zburdălnicia mintea mea s-a risipit. Mă aflam O maşină cu număr străin a | până la u re c h i ia r dacă
copilăriei, de libertatea ei şi de lângă un grup de... prostituate (ce oprit. Un individ chel şi transpi- i necesităţile o im pun, atunci
acţiune, pe care le trăim cu toţii cu vâ n t infam , fo lo sit pentru a rat a chemat-o. „Scuză-m ă!" • p le a c ă -ţi ca p u l şi pune de
în primii ani ai vieţii. denumi o fiinţă umană!) Lăsând la m i-a spus „M ă ch e a m ă I urgenţă mâna la gură; Râsul
Este vacanţă, aşadar nu mai
e necesar să mă îndrept grăbită o parte definiţia oferită de DEX, « d a to r ia » " . A urcat în ma- . să fie reţinut, nu zgom otos în­
cât să a tra g i atenţia tuturor
şină, i-a oferit un zâmbet sec şi I
intru în vorbă cu cea care mi-a
spre liceu, tmi face plăcere să-i astras de la început atenţia. Abia au d is p ă ru t. N in s o a re a s -a i celor din jur; In orice situaţie e
observ pe cei din jur, clădirile după 15 minute a îndrăznit să-mi în te ţit, d e p lâ n g â n d so a rta • bine să e viţi cearta; Sa nu
vechi ce ar avea atâtea de spus. răspundă. Nedumerită şi speriată, acestei copile de 19, dar mai | re c u rg i la in te rje c ţii su p ă ­
Aflaţi în preajm a sărbătorilor, m-a întrebat ce vreau. „Doar să marcată de viaţă decât un om ■ rătoare, să nu suspini sau să
a d u lţii se la să c o p le ş îţi de vorbesc cu tine", i-am răspuns. de 40... Oam enii continuă să I gemi încât să te audă toţi cei
spiritul sfânt al Crăciunului, de Aşa am aflat că o cheamă Alina şi mişune pe străzi, încărcaţi de I din jur: Să nu vorbeşti mereu
bucuria copiilor ce alunecă uşor are 19 ani. Este studentă anul I la alimente şi cadouri, fără a şti că, despre tine dar nici să te arăţi
pe sănii aidom a ninsorii, sau ASE. Cu sfială, am întrebat-o ce undeva, o tânără îşi cumpără - | mândru printr-o tăcere abso­
ating cu grijă fulgii ce se aştern lută; Să nu aduci m ereu în
c a u tă a c o lo ... M l-a răsp u n s m ult prea scum p - m asa de ■
lip pe pământ. dezgustată: „Sunt... prostituată. Crăciun. I discuţie averea şl poziţia ta
Atenţia îmi este captată însă Ziua stau pe străzi, iar noaptea Pentru această fată, ziua de I socială; Să nu pui întrebări in­
de un grup de femei. Printre ele. învăţ. Urmează sesiunea..." Par­ mâine s-a încheiat ieri. d is c re te ; Să nu c o re c te z i
tăcută şi retrasă, o fată îşi făcea m ereu pe cel ce vorbeşte,
că tim pul s-a oprit. O studentă.. Alexlana STRATON \
indiferent de vârstă sau sex:
_______________________________I
Să nu povesteşti unui bolnav
despre sănătatea ta bună şi
G E J V I I ÎJ V T O A T Ă R E G U L A nici unui sărac de averea şi
bogăţia ta; Să nu te lauzi cu
A m u n c a c t u s faptele şi isprăvile tale; Să fii
inform at asupra vieţii oraşului,
Stă şi mă priveşte cum mă nu mai am judecători sm intiţi cu Am un cactus. ţării şi lum ii în care trăieşti,
a s tfe l în c â t să p o ţi face
piaptăn de parcă şi el ar vrea să ţepi în aceeaşi cameră cu mine. Azi mă bate gândul să mă oricând faţă unei discuţii pe
aibă puţin păr în loc de ţepi. Azi Mă judecă pentru că iubesc. Ssstl sinucid. Mâine am să uit că am această temă.
e prima zi când iubesc fără să Ştiu că i-ar plăcea să aibă minte existat. Gândul ăsta mă face să
spun. în loc de ţepi. mă simt atât de bine încât aş
Am un cactus în bibliotecă. Am un cactus în bibliotecă cu vrea să mă poată omorî el. ştiu W Q & © W Q B i i .
Stă şi râde de adolescenţa flori roşii într-un ghiveci alb. că i-ar place să aibă venin în
- Ce e cu tine
mea în care eu mă încăpăţânez E un fel de caraghios ca şi ţepi ca să poată ucide. omule? Ce-ai păţit? Al
să nu mai cred. O transform şi fem initatea mea hibernală atunci Am avut un cactus. capul spart, haina
el râde ca şi un Caragiale. Ar când uit să mă uit în calendar şi Dar lâsaţl-m ă odată d ra ­ ruptă şi eşti plin de sânge! Hai să .
scrie piese dacă ar avea condei greşesc ziua când trebuie să-i cului în pacel Azi nu am chef să te duc acasă!
în loc de ţepi. Pariez că ar vrea. pun apă. Azi am aflat! Mă minte! zâmbesc, a ploat peste cactusul - Nu! De acolo vin, prietenei
Am un cactus cu flori roşii în Şi nu cactusul. meu, pr"ea m ult... * i
biblioteca. F lo a re a ace e a ru p tă din Dalia Viorica Bold -A i auzit că soţia lui lonescu,-'
A în flo rit m izerabilul. Sau sânge. Absurd... elevă, clasa a Xl-a angrosistul, a născut triplaţi?
- Da? Aşa-i trebuie! Să vadă
poate n-am văzut eu până azi. l-ar place, nu-i aşa, să aibă Colegiul Naţional şi el ce înseamnă să comanzi o
Dacă i-âş da foc precis m i-ar vene în lo c de ţe p i ca să „Ayram lancu" - Brad marfă şi să ţi se trimită mai mult!
părea rău, dar m i-ar plăcea să sângereze. Ştiu! A NISTOR
ROŞU, GALBEN Ş / ALBASTRU Ne văzătorii sunt scutiţi de !a plata taxei
Mereu stau şl mă întreb, Cum se duseră şi Saşii. pentru abonament la curentul electric
Şi nu pot să-l înţelegi După Saşi am plâns cu jale, „
Cu ce gând, cu ce intenţii, După Unguri... Hora Marel P e n tru n e v ă z ă to rii cu electric, sunt necesare urm ă­
Au aşa de mari pretenţii? h a n d ic a p g ra v se a c o rd ă to a re le a c te : c e rtific a t de
Roşu, Galben şi Albastru scutire de la plata taxei pentru
Noi avem al nostru IMN E drapelul nostru sfânt. e x p e rtiz ă m e d ic a lă a p e r­
Şi pe care îl slăvim. Pentru el ne dăm şl viaţa, abonam entul la curentul elec­ soanelor cu handicap; anchetă
Noi avem drapelul nostru, Pentru ţară şi pământ. tric; decontarea abonam entului socială întocm ită de Colectivul
Nu ne trebuie al vostru. la curentul electric se face pe de s p rijin p e n tru a u to rita te
BoJIn loan OSTROVEANU bază de docum ente ju stifica ­ tu te lară şi a sistenţă socială;
Dacă ei doresc drapel tiv e d in F o n d u l s p e c ia l de adeverinţă în conform itate cu
Ducă-se cu toţi la ei P.S. s o lid a rita te s o c ia lă p e n tru
In Pusta Panonlei, Pentru Guvern şi Domn’Năstase: d is p o z iţiile O rd in u lu i 1 2 2 /
De unde veniră ei. De noi, pensionarii, nici nu vă pasă, p e rs o a n e le cu 'h a n d ic a p . 2 3 .0 8 .2 0 0 0 e lib e ra tă de
Dar să vezi ce-ţj facem noi: P e n tru s c u tire a de la p lş ta A s o c ia ţia N e v ă z ă to rilo r din
Ducă-se toţi Ungurii „MURIM... Şl SCĂPĂM DE VOI"! a b o n a m e n tu lu i la c u re n tu l România.
C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T ÎN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R