Page 2 - Calauza_2002_620
P. 2
în sfârşit. Parchetul se destăinuie presei ^ - urmare din pag. 1 - ■
fiecare alegere de preşedinte *
fi g â n d it dl sunt „terorizat” de soacra-m ea |
Deşi pare in c re d ib il, cu au fo st d e p is ta ţi până anul
ocazia Bilanţului Parchetului acesta atâţia magistraţi corupţi N ă s ta s e : ce încă de dim ineaţă ca nu cum va i
Curţii de Apel Alba lulia care dacă la prinderea magistraţilor a tâ ta te v a tu ră cu să uit să-i iau cu m aşina pentru !
cuprinde Parchetele de pe lângă corupţi au co n trib u it în mod a le g e re a p re ş e d in te lu i? Se a ajunge la votare de preşe-1
Tribunalele judeţene Alba, Sibiu substanţial şi turnătoriile dintre îm bracă bietul rom ân cu ce mai dinte. E ziua lor când se sim t I
şi Hunedoara, s-a organizat la co le g ii riva li, am estecul po a re bun p rin la d ă sau p rin im portanţi, ştiu că şi de votul lor ■
Deva o conferinţă de presă la liticului în treburile parchetului, dulap, scoate de la naftalină depinde alegerea lui Tata Ţării. ■
care au participat prim.procurorii automatismele unei gândiri „hai hainele largi cu care se îm brăca Mă fac că uit, numai pentru a |
parchetelor din cele trei judeţe, pe opoziţie că nu mai poate face în v re m u ri m ai b u n e , se
păstoriţi de Procurorul General nimic!" mă m ai suna de câteva ori, că i
Adjunct al României, dl Traian in general, întrebările au fost îm bracă, se p ia p tăn ă , îşi ia „ei aşteaptă, gata îm brăcaţi”. Ş i!
Gherasim. m odeste, ră sp u n su rile fiin d m uierea de m ână sau o taie nu sunt ei singurii. La circa de I
Cu greu, neobişnuiţi să fie s cu rte . Dl loan M oca prim în a in te , m uiere a ve n in d din votare vezi fam ilii tradiţionale I
„sub lupa p re se i" cei trei procuror al Parchetului de pe urmă, aşa, în alai familial; pleca care vin la vot. Nu ştiu cum se ■
procurori de la judeţele amintite lângă T rib u n a lu l Judeţean la circa de vo ta re să voteze vor adapta aceşti rom âni de ■
şi procurorul general adjunct au Hunedoara, a intervenit mai rar preşedintele. Rom ânul ştie că trad iţie să aştepte ca P aria-1
fo st oarecum „în co rd a ţi" în în discuţie, probabil şi pentru preşedintele e tata ţării, aşa
aşteptarea întrebărilor ce li se vor faptul că era gazdă, dovedind cum era Regele! Şi cum să-i iei m entul, care e o instituţie atât i
pune. Deosebit de abil, un posibil politeţe faţă de colegii şi şefii săi. de b la m a tă , să a le a g ă un !
diplomat în procuratură ni s-a O ve ch e cu n o ştiin ţă , om dreptul rom ânului să-l voteze p re şe d in te din cu lise le p o li-1
părut adjunctul P rocurorului deschis, ni s-a părut din nou prim pe ta tă l ţă rii? M i se p are o ticienilor?! Zău că nu ştiu! Cu I
General al României cu care re procurorul de la Curtea de Apel infam ie de care doar Ceata a cuţitul la os din pricina dărilor j
prezentantul ziarului CĂLĂUZA Alba lulia. în numerele viitoare Noua ar mai fi în stare în istoria la g a z , la e le c tric ita te , la I
a discutat unele problem e in vom reveni cu fapte şi date de la Universului. Ce, vrei să piardă păm ânt foncirea, pe anim ale, |
terne ale procurorilor: de ce nu parchete. rom ânul o zi de m uncă când pe prispă, pe steagul de tabla ■
(I.P.) m e rg e la a le g e ri? ! V re i ca de pe casă, pe coşul de fum şi J
rom ânul să nu se mai sim tă im pe trecutul pe stradă, dacă-i I
p o rta n t m ă c a r la a le g e re a m ai ie i ro m â n u lu i şi u ltim a I
S P O R T ^ W ^ S P O R T p re ş e d in te lu i? C ă a le g e rile prăjitură de la gură s-ar putea !
celelalte sunt făcute pe liste de să se supere şi să apeleze la I
în cadrul unei recente conferinţe de presă, preşedintele partide cu num e care plătesc Rege, gest care, recunoaştem |
Organizaţiei Judeţene Hunedoara a PUR, Petre Mărgineanu (un om pentru a fi alese, nu cu nume cu toţii că nu e cel m ai fericit ■
care iubeşte sportul) a prezentat reprezentanţilor mass-media prezenţi, care ar putea ajuta populaţia Un p re ş e d in te m ario n e tă in '
pe cel mai „tânăr” membru al PUR, şl anume pe campionul mondial dintre care se ridică... m âinile unui parlam ent ca vai I
de box profesionist, hunedoreanul Mihai Leu. C red că d o m n ' N ă stase de el, nu poate să-l satisfacă I
• Nu facem o chestie de faţadă - spunea subprefectul - dar Mihai
ajuns la această nefastă idee pe rom ânul tradiţional. Poate !
va fi lângă noi. Mă bucur că este lângă noi. Oricum, am făcut un pas tocm ai din pricina că p re şe
important. Avem mulţi sportivi de valoare în PUR. Aşa c ă ... în curând să dea sa tisfa cţie rom ânului I
dintele lliescu îl mai urechează fără ţară, celui care nu se mai |
o „competiţie" sportivă cu PSD-ul.
• Am hotărât -spunea Mihai - să fac politica PUR-ului pentru că din când în când atunci când în c h in ă la d ra p e l şi tre c e ■
acesta are o linie a cinstei şi a corectitudinii. De fapt, m-am gândit să face câte o gafă sau şi-o ia prea indiferent pe lângă m orm intele *
intru într-un partid, când eram preşedintele FRB. Atunci, m-am gândit tare în cap. P ăcat de dom n lui Ş te fa n cel M are şi al lui |
că trebuie să fac politică, să am un sprijin politic. Eu eram singur, iar Năstase că se lasă îm brobodit Avram lancu, cel care azi e aici, |
ei erau mai mulţi şi m-au dat la o parte. Intrând în PUR, nu mă gândesc de sfătuitorul care îl bagă, îl m â in e b a te în g e a m u l unui
la funcţii. Voi învăţa politică în timp. Acum, mă pregătesc pentru îm boldeşte la oala cu untură a bordel din M ilano... I
Campionatul naţional de automobilism care se va desfăşura la Braşov, rom ânului.
în luna martie voi fi prezent şi la un raliu zonal în Anglia, copilot Nu vorbesc doar din auzite Ce p ă ca t că unii îi d e s-1
avându-l pe Ciprian Solomon. ţărează pe rom âni! ■
A consemnat loan VLAD despre aceste lucruri, ştiu că la
______ J
De ziua îndrăgostiţilor, ritmuri ecuadoriene cu „De Los Andes"
i
- urmare din pag. 1 - Departe de tumultul străzii şi de Căminul este aproape un cult. pornesc devreme în căutarea
Am avut minunatul prilej de indiscreţia admiratorilor, încercăm Bărbaţi! sunt cei care muncesc unui loc de muncă mai bănos
a cunoaşte grupul „De Los An să pătrundem, pas cu pas dincolo pentru a-şi în tre ţin e fa m iliile . pentru a-şi ajuta familiile. Călă
des". Ascultându-le muzica şi de aparenţe. Astfel obţinem în Femeile au grija gospodăriei şi a to re sc m ult, îm bo g ă ţin d u -şi
admirând podoabele artizanale exclusivitate pentru „C ă lă u za ", copiilor. Fiind casnice, libertatea lor experienţa de viaţă. Unii reuşesc
i executate - cum aveam să aflăm acest reportaj. este limitată. în viaţă, alţii nu. Importantă este
- chiar de m embrii grupului, „M uzica noastră păstrează Copiii Ecuadorului cunosc lupta” spune Kleber Salazor
suntem sensibilizaţi de mesajul tradiţia moştenită prin părinţi, doar două ano-timpurl: lama Ascultând aceste mărturisiri,
cultural pe care ei îl transmit. de la strămoşi. Rădăcinile şi Vara. (Nu am aflat cum simţi zborul condorului şi înţelegi
no a stre
incaşe.
sunt
Puţini ştiu însă, că, atât vie această tradiţie; ele au w este iarna la Ecuador, dar ni de ce „Condor Pasa" este de fapt
piesele muzicale cât şi obiectele Obiectele artizanale (coliere, s-a vo rb it m ult despre Impulsul (motivaţia) grupului DE
artizanale âxpuse spre vânzare, brăţări, podoabe) păstrează petrecerile tradiţionale ale LOS ANDES.
păstrează pe lângă căldura verii. O vară fierbinte în care M esaj tran sm is tin e rilo r
Ecuadorului şi rezonanţa mistică s e m n ific a ţie " - spune K leber temperaturile Ecuadorului nu scad români: „Le dorim să fie fericiţi.
a trecutului Incaş. Salazor. sub 35°C).~ Să lupte întotdeauna doar pentru
Despre păstrarea tradiţiei şi „Adeseori, în timpul specta «Adulţi şi copii deopotrivă, lucrurile bune şi să nu înceteze
despre Cultura „Indigenas" aflăm colelor purtăm „robas indigenas" - sărbătoresc „LA FIESTA DEL SOL să muncească. Suntem foarte
chiar de la membrii grupului „DE (portul tradiţional). „Poncho" şi - M AIS" (cea m ai Im portantă impresionaţi de căldura oame
LOS ANDES". „somrero" sunt multe diferite de sărbătoare tradiţională care începe nilor care ne primesc cu braţele
S pontani şi am a b ili - cele mexicane” adaugă Luis Fabian în 24 iunie şi durează 10 zile) - deschise. Suntem fericiţi când îi
deopotrivă, curioşi ia rândul lor Muenala. sărbătoarea Culesului. vedem in te re sa ţi de m uzica
să afle despre tradiţiile po-porului Deşi limba oficială în Ecuador Urmează apoi „L A FIESTA noastră, de tradiţia noastră"
rom ân, ei ne îm p ă r-tă şe sc este spaniola curent se vorbeşte DEL AQUA” - sărbătoarea apei. - va urma -
m ândria de a fi urm aşi ai Quechua - limba tradiţională care când totul se stropeşte cu apă. ca Interviu realizat In exclu
i incaşilor. „Prin ceea ce facem, păstrează elemente incaşe. într-un ritual de purificare.(Luis Fa sivitate pentru „Călăuza"
suntem purtătorii unui mesaj cul Aflăm că ecuadorienii ţin mult bian Muenala)
tural” susţin ei. la familie. „Adeseori tinerii (Ecuadorului) DIANA ZLACZKI
