Page 10 - Calauza_2002_621
P. 10

„Dacă suntem  un  stat democratic,  câţi          MARTOR              „r â p a  p ă t r u l u i”   "]
                 ţărani  şi câţi m uncitori  sunt în              -  urmare din nr. 620 -    puteam  mişca  buzele  şi  gura  I
                    Parlamentul  acestei  ţări?”                  Când am ajuns în marginea   parcă  mi  se  încleştase.  Hora
                                                               acelei  păduri,  drumul  s-a  mai   lupilor devenea tot mai aproape  I
              -  urmare din nr.  620 -  puşcărie,  dar se  pare  că a  fost   îngustat şi arborii nu aveau cum   şi  începea  să-mi  intre  în  urechi  I
              Dom nul  Năstase  a  mai   în  zadar.  De  fapt,  lliescu  e  la   să mă însoţească.  Rămâneau la   şi  acea  melodie  aducătoare  de
           găsit  ceva  praf  de  aruncat  în   capătul a toate. După ce că e un   locui  lor,  cu  vârfurile  zvâcnind   somn.  Cu  mâna cu  care  mi-am  |
                                                                                         făcut cruce, am reuşit să desfac  i
           ochii  poporului  ăsta  amărât.   preşedinte  neconstituţional  -    spre  stele.  N-am  uitat  să-mi  fac
           Lupta cu pornografia,  cu  pros­  este  ales  a  tre ia   oară,  iar   cruce şi să-mi iuţesc paşii pentru   batista şi să aprind câteva fire din  '
                                                                                         tămâie.  Mirosul  acela,  mi-a  dat  |
           tituţia,  şi  hom osexualitatea.   constituţia  permite  numai  două   a parcurge cât mai repede drumul   putere  şi  m-a  trezit  de  parcă  .
                                                               până dincolo de „Râpa  Pătrului"
           Nişte tâmpenii, astea au fost şi   mandate, -  este şi bătrân, trecut   de care, începea să-mi fie teamă.   atunci  ple-casem  de  la  casa  I
           vor rămâne. Numai asta ne mai   de 70 de ani şi după ce n-o mai   Simţeam  cum  îm i  trem urau   părintească. Am împrăştiat acele  I
           lipsea, restul le aveam pe toate.   fi  şef  de  stat  n-o  mai  fi  nimic.   obrajii.  Se  apropia  acel  loc  de   fire de tămâie, în jurul meu şi în
           Mai  bine s-ar zbate  să dea de   Acum e faţada celor de la PSDR   vâlvă,  acea  râpă ce  i se dusese   acel  moment,  am  auzit  n iffir}-
           lucru  oam enilor,  să  creeze   în dosul  căreia îşi fac ei jocurile   vestea  de  loc  primejdios.  Unii,   urlete prelungi, în timp ce acele  |
           locuri  de  m uncă  să  poată   lor  politice,  în  fond  continuă   spuneau că au văzut nişte umbre   umbre,  se  îndepărtau  spre  1
           oamenii să-şi câştige pâinea şi   mersul înapoi al ţării. Noi, în loc   de lupi,  ce se  roteau până către   margini,  ce .nu  le  mai  puteam  |
           să  trăiască  decent,  să  nu  se   să ne apropiem de standardele   fundul  râpei,  adândâ  de  câteva   vedea. Mi-am amintit de acel om  i
           umble  cu  altă  găselniţă,  cu   UE  ne  îndepărtăm,  regresăm.   zeci de metri. Cine ajungea acolo,   ce-l  chema  Pătru  şi  care  ajun-  '
           garantarea  venitului  minim  de   Un  singur  exemplu:  aş  dori  să   era  ameţit  de  un  cântec  ce  îl   sese acolo în adâncul râpei unde  I
           persoană sau familie. Mai bine   dea guvernanţii noştri o statistică   trecea înt-un somn lung. Când am   a  adormit  şi  nu  s-a  mai  trezit
           cu  aceşti  bani  creau  locuri  de   reală,  cinstită,  nu  ca  sondajele   ajuns în acel  loc,  am simţit cum   vreodată. De atunci, acel loc îi şi  I
           muncă  decât  să  încurajeze   de  op in ii  care  au  tot  m inţit   îmi fuge drumul  de sub picioare   păstrează  numele  de  „Râpa  I
           nemunca,  pentru  că dându-se   populaţia, zic să dea o statistică   şi  de  jur-îm prejur  apar  acele   P ătrului”.  Când  am  ieşit  djn
                                                                                         pădure  mi-am dat seama că  nu  |
           pomeni se încurajează nemun­  în  care  să  arate  câţi  analfabeţi   umbre  de  lupi.  „Ce  să  fac?"   mai  am  căciula  pe  cap.  N-am  i
           ca, iar aceşti bani trebuie scoşi   erau  la  1  ianuarie  1990  şi  câţi   mi-am  zis,  cu  o  voce  stinsă.   privit  înapoi  respectând  învăţă-  <
                                                               Căciula  se  ridica  singură  şi  o
           de undeva. Eu nu ştiu dacă mai   analfabeţi  sunt  acum,  dar  nu   ţineam  strâns  să  nu  o  pierd.   tura mamei. Paşii m-au dus spre  I
           este  undeva  în  altă  ţară  pe   procentual, ci  numeric.  De fapt,   M-am oprit crezând că fac cel mai   satul ce-şi stinsese aproape toate  ■
           pământ  unde  să  se  oprească   nu există nici vreun interes în a   bun  lucru, dar acele umbre,  atât   luminile. Dar, ce mai conta, acum  I
           impozit din pensii. De fapt, la noi   deştepta prostimea. Trebuie să   au  aşteptat,  au  început  să  mă   când  trecusem  de  „Râpa  Pă-  I
           ca la nimeni.                                       înconioare. Poate în acel moment   trului"  vedeam  acea  lumină
              V-am  mai  scris  eu  şi   fim  o  turmă  de  oi  care  să  fim   aş  fi  putut  să  cad  la  pământ  şi   răsărită prin fereastra casei mele.  I
           referitor la  Miron  Cosma.  Este   mânaţi  pe  moşiile  celor  ce  au   atunci,  m-aş  fi  rostogolit  către   Poate trebuia să le fi povestit în  i
                                    devenit deja boieri şi în fabricile
           un  deţinut  politic.  V-am  mai                    acea prăpastie. Norocul a fost că   acea noapte această întâmplare,  *
           spus  că  dl  lliescu,  nu  o  să-l   noilor burghezi. Dacă ştim carte,   mi-am amintit să-rrfi fac cruce şi   celor dragi de acasă. N-am făcut-  |
           graţieze.  Se spală pe mâini ca   ştim  să  ne  căutăm  drepturile,   să caut acel colţ de batistă, unde   o şi o fac acum după câţiva ani.  i
           Pilat din Pont şi atuncă pastila   ştim   şi  ce  am  m uncit  şi  ce   mama,  îmi  pusese tămâia.  Aş fi   fiindcă acel loc a rămas doar ca  I
           cu  separarea  puterilor în  stat.   retribuţie ni se cuvine şi stăpânul   vrut  să  strig,-  da r'n u-m i  mai  o amintire tristă dar reală.   I
           A  fost  lăudabilă  in iţia tiva    nu se mai poate îmbogăţi.  V_______________________________  Miron ŢiC j
           dumneavoastră  cu  cererile  de   -  va urm a -
           a-l  scoate  pe  Cosm a  din   Vlorel DELAROMAN
          V_____________________________
                                                                     % iOin greşeală în greşeală,              |
                                                                          spre Victoria  finală 1"
               V -ati  pregătit pentru  cultura
                                                                    urm are din nr.  620 -    de  e tich ete  de  extrem işti,
                           cartofului?                             Am  observat  un  lucru  pe   şovini,  antisemişti  ba  chiar *$!
                                                                care şi Dvs l-aţi obsgarvat. După   nebuni. Că dacă aceştia ajung
              Vine   p e rio ada   de   luna  iunie  până  în  luna  iunie   lovitura din  1989 teâte  guver­  la  putere  vom  avea  război  cu
           însămânţare  a  cartofului  atât   din  anul  următor.  Deoarece   nele  cade au fost au guvernat   cei  cu  „legiti-maţii"  iar  lumea
           pentru cultura de câmp, cât şi   cultivatorii  pentru sămânţă nu   cu  atâtaţ ură  împotriva popo­  naivă i-a crezut. S-a mers până
           pentru cea de grădină. Fiecare   prea aplică tratamente pentru   rului  Rotaân  încât  au  fost  în   acolo,  în câ t  o  tâm pită  se
           producător  agricol  încearcă   combaterea  manei  cartofului.   stare şi sunt şi acuma în stare   întreba  pe  postul  naţional  de
           să-şi  procure  m a te ria lu l   Ideal ar fi ca aceştia să cultive   de  orice.  Ne-ar  ucide  pe  toţi,   radio  că  de  ce  au  ajuns
           semincer. în această căutare,   soiuri  cu  rezistenţă  ridicată  la   dar se gândesc că nu  mai au   deputaţi  Dolă-nescu  şi  Irina
           de  cele  mai  multe  ori,  micii   degenerarea  virotică,  rezis­  peste  cine  domni,  aşa  că  ne   Loghin.  Dacă erau din  PSDR,
           grădinari sunt păcăliţi cu soiuri   tenţă la mană şi cu  rezistenţă   omoară uşurel prin înfometare,   erau  buni,  dar  au  ajuns  la
           de cartofi mult mai sensibile la   la  stresul  termohidric.  Produ­  prin  lipsa  de  medicamente,   românii adevăraţi şi  nu  e bine
           boli. Expresia cultura cartofului   cătorii  de  cartofi  din  zonele   lipsa  d ţ.c ă ld u ră ,  avo rtu ri,   iar atunci nu l-au suspendat pe
           în câmp şi cultura cartofului în   închise  doresc  ca  ferm ierii,   acesta  «iste  genocidul  dom­  Paul  G rigoriu  că  de,  era  o
           grădină  este  mai  folosită  în   care au cartofi pentru sămânţă,   nilor, n u te -d  făcut Ceauşescu   misiune făcută de minoritari.
           zona  colinară  şi  în  zona  de   să cultive  soiuri  mai  sensibile   pe care l-au omorât ca pe  un   Când un român adevărat a
           stepă.  în  zona  m ontană  au   pentru a-şi putea vinde marfa.   câine în Sfânta zi  de Crăciun.   criticat actuala guvernare, gata
           apărut şi fermieri cultivatori de   Aşadar, grădinarii ar trebui să   De  fapt,  din  1989  şi  până   cu  Paul  G rigoriu  -   o  lună
           cartof.  Cultura  cartofului  în   se   in fo rm e ze    pe ntru   a   astăzi,  ace astă.ţară  a  fost   suspendare  iar  senatorul  res­
           câmp  înseamnă cartofi pentru   cu n o a şte   so iu rile   pe  care   guvernată  de  m inoritari,  de   pectiv, propus pentru ridicarea
           consum propriu, dar şi pentru   trebuie  să  le cultive,  mai  ales   venetici, din fundul ASIEI,  din   imunităţii  şi  proces  penal.  Ce
                                    acum când au apărut numeroşi   India,  din  Israel  sau  mai  bine   ne  jucăm ?  Păi  se  poate  să
           piaţă.  C ultura  cartofului  în
                                    intermediari  care  vând  cartofi   zis  din  Palestina  că  Israelul   spunem  ceva  ce  nu  convine
           grădină se face  numai pentru
           consumul  propriu,  adică  pe   pentru consum drept cartofi de   este  înfiinţat  după  al  doilea   minoritarilor?
                                    sămânţă,  fără  nici  un contrei.   război moncfial.   închei, deşi ar mai fi multe
           sup ra fe ţe   fo a rte   m ici.  La
           cultura cartofului  de  câmp  se   Neştiutorii  sunt repede tentaţi   Am  săr^Vă  dau  câte va   de spus.  N-am vrut să fie aşa
           poate  aplica,  o  tehnologie  de   să cumpere la simpla afirmaţie   exem ple  de  câţiva  rom âni   de lungă, dar nu pot să nu spun
                                    a  negustorilor că „sunt cartofi   neaoşi care au guvernat şi încă   lucrurilor  pe  nume.  Nu  pot
           cultivare  m ulţum itoare.  Nu
                                    pentru  sămânţă din judeţe cu   guvernează  ţara;  Petre  Ro­  tăcea   când   văd   a tâ ta
           acelaşi  fapt  se  poate  spune
                                    tradiţie  în  cultura  cartofului:   man,  Adrian* Sevterin,  Gelu   nedreptate.
           însă  despre  cultura  cartofului   Braşov,  Covasna,  Harghita".   Voican  V oiculesslt,  Adrian   Vă  doresc  tot  binele  din
           de  grădină.  Atât  unii,  cât  şi   Ideal ar fi ca în fiecare judeţ să   Năstas^,  Ion  lliescti,  Marko   lume,  multă  fericire  întregului
           ceilalţi ar trebui să cultive 2-3   fie organizate loturi demonstra­  Bela, GfySorghe Frunda şi lista   colectiv  şi  familiilor  dumnea­
           soiuri:  unul  tim pu riu,  unul   tive  cu  reînnoirea  cartofului   poate  cin tinjja.  Au  satanizat   voastră, tot ceea ce e mai bine
           sem itim puriu  şi  unul  sem i-   pentru  săm ânţă,  cu  soiuri   românii Hctefăraţi  care vor să   şi mai frumos.
           târziu, pentru cerinţele pieţei şi   reco m an date  pe ntru  zona   facă ceva îrvţara aceasta. Le-   Vlorel DABIJA
           pentru  consumul  propriu,  din  respectivă.         au legat fel de fel de epitete şi
           C Ă L Ă U Z A  > S Ă P T Ă M Â N A L   IN D E P E N D E N T  A F L A T   ÎN  S L U J B A  TUTM RQ.R  OAME.Nl_LQ AL;
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15