Page 7 - Calauza_2002_621
P. 7

j M C M e n a r a O B ^


         U M E R II N O ŞTR I, T IN E R II VO ŞTRI             CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE a judeţului
                                                                             HUNEDOARA
             JURNAL CU ABUZ (DE ADOLESCENŢĂ)                                în colaborare cu
        3 octombrie                                             AGENŢIA JUDEŢEANĂ  PENTRU OCUPAREA
         Azi  plec.  Ultima  zi  când  mă   veche!               FORŢEI DE MUNCĂ HUNEDOARA -  DEVA
      mai întâlnesc cu  tablourile de  pe   Geamul e în lumină. Atât urăsc
      morocănoşii,  strâmbi.  Pereţii.  De   încât  vreau  să  întunec.  Vărs
      după perdea se uită la mine o fată   cerneala pe pervaz. Atât de luminos   Organizează  la Deva
      cu zâmbet prefăcut şi frumos. Mă   întuneric  albastru  răzbunător  se
      duc să trag perdeaua ca să mă fac   revarsă  peste  albul  de  vopsea.   CURSUL DE „CONTABILITATE ASISTATĂ PE CALCULATOR”
      că  privesc  pe  geam.  Azi  plec.   Vopsea naturală, cade pe covor. Şi   în perioada  4.03 -  31.07.2002 (422 ore).
                               iar  adolescenţa:  mă  gândesc  fa
      O ricum   urăsc  să  mă  uit  pe
      fereastră. Am ulcer şi nu mai vreau   sânge.           Program ul este de luni până vineri între orele:  1700” 2100
                                  Cu  degetele  m ânjite  de
      să  ascund  că  odaia  m ea  mă   cerneală mă trezesc. Am vrut să îmi   C u r s u l  e s te   s u s ţ in u t   d e   s p e c ia liş t i  în   d o m e n iu l
      îmbolnăveşte.  Aşa  că  deschid                      fin a n ţe lo r. Se e lib e re a ză  d ip lo m e  re c u n o s c u te  -  MMSS.
      ostentativ  un  dulap  cu  lucruri   pun  cerneală  în  stilou  ca  să  scriu
                               tâmpenii.  Din  greşeală  am  pătat
      inutile: rezerve de pixuri, cerneală,   covorul, caietul, pervazul, geamul.  Am ănunte despre  program   şi form ulare  pentru  înscriere se
      creioane  rupte,  hârtii  şi  carnete                pot  obţine  zilnic,  până  la  data  de  22  februarie  2002 direct  la
                                  Acum  stau întinsă  pe covor şi
      scrise cu câte un cuvânt pe câte o   privesc petele de pe sticla geamului   sediul Cam erei de Com erţ şi industie a judeţului Hunedoara, din
      pagină.  La fel.  Orice, orice să iau
      in mână.  O călimară cu cerneală  profilate pe cer.  D eva.str.  1  Decembrie nr. 23, telefon: 054-212924; 054-216792.
                                  Azi plec.    (va urma)
              JUDECATA LUI SOLOMON
                    -  urmare din numărul  620 -                  SCRISOARE DESCHISĂ DE LA
       Maghiarii,  puţini  la  număr  spun  istoricii,  vin  de  unde  i-ar  fi  adus
     necazurile, că nimeni nu pleacă de bine, ci de rău, şi-şi alfă în Panonia o   B/NECRED/NC/OSUL  VOIEVOD
     patrie nouă. Aici locuiau autphtonii ce vorbeau o limbă asemănătoare dacilor
     romanizaţi  de  mai  la est.  Intre  maghiarii  veniţi  din  Asia şi  autohtoni  s-a   ŞTEFAN CEL MARE Şl SFÂNT
     produs un amestec etnic, graţie căruia maghiarii s-au europenizat din punct
     de  vedere  antropologic,  cultural,  religios.  Printre  multele  dovezi  este  şi   -  urmare din pag.  1 -
     cronica notarului anonim al regelui Bela al lll-lea scrisă în secolul 13, care   .  Ştim că mulţi din cei ce vor auzi cetindu-se această scrisoare aţi
     povesteşte despre venirea maghiarilor în Panonia ce era locuită de slavi,   fost  la  Putna,  unde  ne-am  ales  loc  de  veşnică  odihnă  şi  casă  de
     bulgari şi vlahi (români).                           cinstire şi slujire a credinţei străbune, ca la un templu sacru, dorind
       Cel mai puternic argument că romanii nu s-au retras odată cu legiunile
     otomane la sud de Dunăre după cei  170 de ani de stăpânire este că pe   să  vă  reculegeţi,  să  vă  eliberaţi  de  am ărăciunea  şi  zbaterea
     vremea împăratului  Constantin  se construieşte  un  pod  peste  Dunăre  la   trebuinţelor zilnice, să ne spuneţi în taină şi să vă ascultăm păsul şi,
     Oescus -  Sucidava.  Deci  la  peste  50  de  ani  după  părăsirea  Daciei  de   dacă e cu putinţă, să ne cereţi sfatul, să chibzuim împreună, să găsim
     către  „întreaga  populaţie  romană  şi  romanizată”,  cum  încearcă  istoricii   răspuns la multele întrebări care vă frământă.
     unguri să ne convingă, împăratul Constantin se gândeşte să construiască   în 2004 se vor împlini  500 de  ani -  după ce timp de 47 de ani,
     un pod peste Dunăre.  Care ar fi fost raţiunea acestui pod dacă pe malul
                                                          două  luni  şi  trei  săptămâni  am  ţinut pe  umerii  mei  grijile şi  nevoile
     stâng al Dunării n-ar fi rămas nici un roman? Să le facă mai uşoară goţilor
     năvălitori trecerea Dunării? Construirea acestui pod denotă că la 60 de anr   ţării -  de când ne-am retras aici, în această zidire din piatra cea fără
     de la retragerea aureliană, starea de fapt din nordul Dunării făcea necesară   moarte a Carpaţilor, spre a ne afla odihna cuvenită.
     construirea  unui  pod  peste fluviu.  Iar această  stare de  fapt  nu poate să   Ce-a  fost  oare  viaţa  noastră,  truda  de  aproape  o jumătate  de
     însemne decât prezenţa în stânga  Dunării a unui  nr.  mare de latinofoni.   veac în  fruntea  Moldovei,  dacă  nu  o  pâlpâire de  lumină între două
     Tot de durata şi intensitatea romanizării mai ţine şi construirea altui pod   veşnicii, cea de dinaintea noastră şi cea de după noi, ambele voind
     peste Dunăre în dreptul Brăilei de azi. Aşadar, despre cât de intensă a fost   să ne înghită amintirea, paşii efemeri, gândul şi fapta? Şi, dacă Timpul
     viaţa romană în Dacia, ne putem face o idee şi din această împrejurare că
     peste  Dunăre au  fost construite de  romani cel  puţin  trei  poduri.  Căci va   şi Moartea se înfricoşează încă şi astăzi şi cedează în faţa modestelor
     trece un mileniu şi jumătate până când peste Dunăre se va construi încă   noastre strădanii, este pentru că, deşi viaţa întreagă ne-a fost orfană,
     jn  pod, cel de la Cernavodă.  Din câte neamuri au roit prin aceste locuri,   învolburată  şi  necontenită  ameninţare,  ba dinspre turci  şi  tătari,  ba
     peste Dunărea de Jos s-au învrednicit să construiască un pod, doar două:   dinspre Ieşi şi maghiari, a trebuit să facem de nenumărate ori zid din
     romanii şi rorhânii. Asta ce să însemne dacă nu continuitate?!  piepturile noastre, a trebuit să ne pârjolim adesea noi înşine casele,
       Judecata lui  Solomon se poate  repeta veşnic cu aceleaşi  rezultate:
     mama adevărată nu se va mângâia niciodată cu ciopârţirea copilului, pe   furajele, bruma de stânsură din jurul vetrei, să otrăvim apa din fântâni
     când cea falsă... Pentru noi, Transilvania nu poate exista decât întreagă.   şi uneori să ne retragem vremelnic în cetatea naturală a Carpaţilor şi
     Pentru alţii ea reprezintă doar ambiţii istorice. Pentru noi înseamnă: trecut,   să  nu  lăsăm  invadatorilor  decât  cenuşa  din  vatră,  pământul  gol,
     prezent,viitor sau nefiinţă. Alţii se pot mulţumi cu o parte mai mică sau mai   ghioaga şi paloşul braţelor noastre, a trebuit să fim zi şi noapte, vară
     mare din Transilvania, reprezentând pentru ei numai teritorii de exploatare;   şi iarnă, gata de lupte şi jertfe, strâns uniţi sub semnul Sfintei Cruci,
     însă  noi  nu  putem  uita  niciodată  pe  părinţii  şi  străbunii  noştri  rămaşi în   şi ne-a înfrăţit şi ne-a oţetit credinţa strămoşească să putem apăra şi
     pământ.
                                         Cătălin BADEA    să vă putem lăsa moştenire, atât mormintele moşilor şi strămoşilor,
                                                          cât şi ţara aceasta.
                                                             Azi, când stăm şi scrutăm zilele vieţii noastre, multe-puţine, câte
                                   DC  ZIUA               ne-au fost hărăzite, credem că nu atât prin dârzenia şi priceperea în
                             ÎNDRĂGOSTIŢILOR              războaie ne-am ţinut şi ne-a ţinut şi ne-a întreţinut lauda lumii şi gloria
                          RITMURI  CCUADORICNC            peste  vreme,  cât  mai  ales  fapta  noastră  în  vreme  de  pace,  lucrul
                                                          bine şi trainic făcut, zidirile şi împlinirile rămase peste vreme.
                            CU  „DC  LOS  ANDCS"             V-aţi  întrebat  vreodată  cu  câtă  trudă,  cu  câtă  râvnă,  cu  câtă
          - urmare din nr.620   dansuri  şi  melodii  tradiţionale,   perseverenţă am adunat şijnălţat piatra pentru cele 46 de biserici şi
         S osiţi  din  lo cu ri  d ife rite    prelucrări şi creaţii proprii.  mănăstiri, pentru nenumăratele case domneşti, curţi voievodale, cetăţi
      („IVARRA")  m em brii  grupului   Am  ales  piese  rom antice   în interiorul sau la fruntariile ţării? Am zidit cu iuţeală şi mai ales cu
      (Luis  Fabian  Muevala,  Rafael   pentru  că  au  o  mare  sensibi­  trăinicie. Zicem cu iuţeală, fiindcă, oare nu într-o singură vară, cu opt
      Tuquierrez, Carlos Cachiguango,   litate”-  spune Kleber Salazor.  sute  de  meşteri  zidari  şi  şaptesprezece m ii  de  calfe  am  ridicat,  în
      Jorge  Saranzi,  Kleber  Salazor)   Printre  piesele  cuprinse  în
      s-au cunoscut în urmă cu 10 ani.   albumul DE LOS ANDES -  piese   1479,  Chilia  Nouă?  Oare  nu  în  câteva  luni,  în  1488  am  ridicat  şi
      (Cântă împreună din 1992).  de  o  rară  se n sib ilita te ,  într-   mănăstirea Sfântul llie, de lângă Suceava şi Voroneţul -  aceasta din
         în.  urm ă  cu  un  an  s-au   adevăr,   ne   perm item    să   urmă  în  doar  răstimpul  dintre  26  mai  şi  14  septembrie?  Şi  nu  tot
      reîntâlnit în Ungaria.  Reunit sub   enum erăm    doar   câteva:   astfel, între 30 mai şi 28 octombrie, în acelaşi an, 1502, am construit
      numele  actual  -   „DE  LOS  AN-   LILIACHA  DEL  CAMPO,  FLOR   şi  sfinţit  biserica  de  la  Hârlău?  Şi  mai  zicem  că  am  construit  cu
    i   D ES”  fac  prim e le   tu rn e e   în   DE  AZUCENA,  AMOR  DE  Ml   trăinicie, fiindcă cel puţin bisericile şi mănăstirile noastre sunt pildă şi
      Europa.                  VIDA,  ELSA,  T lţR R A   UNDA,
         „După  o muncă de aproape   CONDOR PASA. li aşteptăm cu   mărturie  până  astăzi.  Şi  dac-am  strânge  laolaltă  toată  piatra  din
                                                          bisericile  şi  mănăstirile  noastre,  din  atâtea  case,  curţi  domneşti  şi
      10  ani,  am  reu şit  să  facem    noi  mărturisiri,  aşa  cum  ne-au
      primele înregistrări într-un studio   promis.       ziduri de cetate -  cărate de oamenii mei cu carele cu osii şi roţi din
      din Germania. Albumul „DE LOS   Notă: Mulţumim învăţătoarei  lemn -  nu credeţi că am înălţa un  munte de piatră mai  mare decât
      AN D ES”  este  cea  m ai  nouă   Marian  Daniela  pentru  ajutorul  ■   piramida faraonului Keops?
      apariţie.  Cuprinde  selecţii  de  acordat în traducerea interviurilor.  •                   - va urma
      CĂLĂUZA -  S Ă P T Ă M Â N A L J N D E P E N D E N T  AFLAT  ÎN  S L U J B A  T U T U R O R   OAM ENILOR
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12