Page 12 - Calauza_2002_622

' Ş ă p t a M n a p n d e p ^
r
o F M M M 3S IU L
n CASEI

Zeamă de tărâţe: Zeam a de tărâţe
ON CLINIC LTD . este foarte bogată în baze şi este foarte utilă
în cura de vindecare. Pentru a fi folosită ca apă de băut, i se adaugă
CENTRUL MEDICAL INTERNAŢIONAL pu{in suc de fructe.
Ea se prepară astfel: 5-10 linguriţe de tărâţe şi un litru de apă.
oferă soluţia pentru Tărâţele se lasă peste noapte în apă iar dimineaţa se strecoară
printr-un tifon. Tărâţele mai pot fi valorificate încă o dată turnând peste
ele apă şi procedând la fel.
DISFUNCŢII SEXUALE şi a multor alte boli. Este socotită o băutură minune. Se recomandă in
Zeam a de tărâţe se recomandă pentru prevenirea reumatismului
MASCULINE fiecare zi câte unjitru de zeam ă de tărâţe.
Vărsături: în acest caz se poate folosi citronada. Ea se obţine
dintr-o lămâie tăiată rondele şi pusă într-o cană sau din sucul unei
lămâi pus într-o jumătate de pahar cu apă îndulcită.
INCLUSIV PENTRU DIABETICI, CARDIACI Şl Ceaiul de urzică: Urzica trece drept una dintre cele mai bune
plante de leec, având o influenţă pozitivă asupra pancreasului. De
HIPERTENSIVI DAR Şl PENTRU AMELIORAREA
asem enea ceaiul de urzică scade nivelul zahărului din sânge
VIEŢII SEXUALE A FIECĂRUIA (glicemia), vindecând bolile şi inflamaţiile căilor urinare. Ţinând cont
de toate acestea ceaiul de urzică este foarte recomandat, pentru o
Tratamentul este unic în lume, nu presupune cură în zilele de primăvară. Cura durează patru săptămâni. Se bea
dimineaţa, pe stomacul gol câte o ceaşcă iar pe parcursul zilei 1-2
limită de vârstă şi are rezultate imediate. ceşti, înghiţitură cu înghiţitură. Ceaiul se bea fără zahăr. Cei sensibili
la gust, pot adăuga puţin muşeţel sau mentă pentru îmbunătăţirea lui.
Camerele de aşteptare sunt private, Pentru a-i m enţine valoroasele substaţe active, urzica doar se
iar discreţia este garantată. opăreşte.
în cazul celor mai în vârstă, când omul se simte bătrân şi cu mai
puţină putere de muncă, atunci când stările de oboseală şi de epuizare
• TIMIŞOARA: 056/434.888 îşi spun cuvântul cu mai multă insistenţă, urzica este excelentă. Fie
sub formă de mâncare fie sub formă de ceai este binevenită. De
B U C U R E Ş T I: 01/311.19.29 asem enea în anemii şi boli grave ale sângelui, ea este o adevărată
minune prin conţinutul ei bogat în fier.
B A IA -M A R E : 062/433.303; IA ŞI: 032/113.022
Ca urmare, n-o trataţi cu indiferenţă nici în această primăvară. E
la mare preţ pentru sănătatea dvs. A n a VALERIA
V ______________ _ _ _____________
I-------------------------------------------------------------------------------------------- 1
|r CLIMA, PREZENT ŞI VIITOR
! VAI SĂRACA ROMÂNIE
I - urm are din nr. 621 - co nstatându -se o ecran are a I
i în a prognoza clima viitorului, căldurii şi luminii soarelui. C a i I Ori e modru, ori nu-i modru Această ţară, este, a cui? 1 I
Este a celor nesăbuiţi
J cercetătorii au folosit noţiunea de urmare: iernile vor fi mai lungi, J | Astăzi toţi fură ca-n codru.
, Astăzi fură şi primarii, Este a celor ce ne jecmănesc
| repetabilitate cifrică, stabilind în verile reci şi ploiase în unele zone | Este a celor ce ne sărăcesc |
I Dar mai mult parlamentarii.
i ani, durata timpului de la o eră iar în altele secetoase, datorită i
■ glaciară la alta. La întrebarea: fumului, gazelor poluante şi a * Pentru noi, mulţi străini au T
Te cruceşti de ceea ce auzi şi
| Vom avea o nouă eră glaciară?, prafului vulcanic ce în ansamblu | I vezi jinduit | ■
■ Cifric, climatologii ne atenţio- produc „efectul de seră" timp în ■ Dar noi românii nu i-am preţuit I
i De nici nu-ţi vine să mai crezi Mulţi au venit la noi cu sume mari I
■ nează că „Viitorul a început ieri care calotele polare încep să se * ' Cum de au curaj să fure Dar noi avem, prea mulţi
| şi că în cursul a 700.000 de ani, topească, ridicând nivelul mărilor, | | De parc-ar fi într-o pădure. „acţionari". |
■ nu au fost d ecât 9 p e rio ad e d eteriorân d litoralul în m ulte ■
I galciare la fel de calde ca şl zo n e , fo rm ân d cu re n ţi c a lz i* I Azi fură fără ruşine Zi de zi. seară de seară, |
| p e rio ad a ac tu a lă şi a c e s te a maritimi şi aerieni, extinzându-se | I Fură mult şi fură bine Strigau „nu ne vindem ţara" i
■ foarte scurte, 10.000-11.000 de în a c e s te co nd iţii s u p ra fa ţa , . Nu le mai ajung milioane Lasă lumea să tot strige I
De ce s-o vând? Când o pot I
I ani. Perioada actuală durează de deşerturllor şi provocând de- I I Li-i gândul la miliarde.
mulgel
| aproximativ 10.800 de ani şi riscă za s tre ire p a ra b ile . Unii s p e -|
I să se ap ro p ie de sfârş it. cialişti, mai pesimişti, ne a v e r-. La o femeie pentr-o raţă Nu va trece prea mult timpul .
I Schimbarea respectivă se va pro- tizează că urmează o iarnă lungă, I | - l-au luat patru ani din viaţă Vă va veni şi vouă rândul |
I duce rapid. La începutul ultimei lungă de câteva secole. Şi asta I | Cei ce fură miliarde Şi veţi da seamă de toate ■
! p e rio a d e g la c ia re , au fost d a c ă nu in te rv in e nim ic în | > Nici în spate nu-i prea arde. Peste zi, sau peste noapte I
I suficienţi 30 de ani pentru a fi d e s fă ş u ra re a a c tu a lă a l Dar să vă ferească Sfântul '
I Ori nu crapă inima-n iei
| atinse condiţiile identice celor de evenimentelor şi fenomenelor pe I Să se-ntoarcă comunismul I
I Că-s nesătui şi mişei
J azi, iar nivelul gazului carbonic a Pământ. N ap oleo n P E T E U J Că va face iar canale
I De parcă toţi s-ar.fi vorbit
I crescut asemănător cu cel actual, - va urm a - I Cu-ale voastre ... milioane. I
^ Să umble după profit _ B o jinJo anJ^^R O yEA N U L j
I_________________________________ _____ ________________________ _l
..Dacă suntem un stat democratic, câţi ţărani şi câţi muncitori sunt în Parlamentul acestei ţări?”
- urm are din nr. 6 2 1 -
Vreau să ştiu dacă suntem un stat democratic câţi ţărani şi câţi şi iubiţi această ţară, care este România. De asemeni, sunt de acord cu
muncitori sunt în parlamentul acestei ţări? Nici unul. Sigur, opinca nu are dl Victor Crişovan referitor la cele scrise în articolul „Istoria sau bârfa
ce căuta lângă vlădică. Opinca e bună numai când trebuie să-şi dea votul. istoriei? Bârfă politică sau politică?” şi am să vă spun de ce. Acum după,'
Atunci vlădica nu mai poate de dorul şi dragul opincii: după ce se vede evenimentele din Decembrie '89, mulţi viteji s-arată. Toţi laşii şi transfugii
sus-pus, uită sau îi pute. Acum, vreau să-i spun câteva cuvinte domnului vin să ne de-a nouă lecţii de bună purtare şi de etică după ce înainte de
Zold, apropo de scrisoarea acelui Baciu, care vă scutura şi vă făcea aşa 1989 ne bălăcăreau şl ne făceau în tot felul pe la toate posturile
cum am citit şi eu. Domnule Zold, nu vă faceţi sânge rău. Dl Baciu nu ştie antiromâneşti care emiteau în limba română, iar noi stăm şi ne uităm la ei
şi nu a observat că ceea ce citea el era de fapt yn pamflet. Dvs aţi scris şl ni-i luăm de guler să-i trimitem acolo unde le e locul, adică la origini şi
acele articole „Din însemnările unui gazetar comunist", cu multă ironie, să ne lase în pace. Ţineţi-o tot aşa domnule Crişovan că vă susţin şi sunt
eu am găsit în articolele dvs lucruri care m-au amuzat, iar cine nu are alături de dvs. Lipseşte cineva în ultimul timp. Dl. Prof. Victor Isac. Deşi
simţul umorului, să-i fie de bine. Mie îmi place cum scrieţi, vă admir şi vă l-am criticat eu cândva, aştept de la dânsul şi alte lucruri bune şi frumoase.
respect. Vă admir cu atât mai mult cu cât sunteţi de ejnie maghiară, ţineţi Viorel DELAROM AN
C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă IV IĂ N A L J N D E P E N D E N T A F L A T ÎN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R .,