Page 5 - Calauza_2002_622
P. 5

f  pp^SQcBsa^B00  Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor  I F            &  & 9M   . )
   r                                                 n
     Fundaţia Ştefanus -  Casa Nistor din Lupeni             P e  urmeIe  materîaIeIor  publicATE

   |   Dom nule  Redactor  şef  al  din 3 feluri de mâncare. Bucătăreasa |   Către  Redacţia ziarului   din  cadrul  întreprinderii  şi  în
   ■ ziarului  „Călăuza”     era vecina Zaca Sintion,  care,  la fel i   „CĂLĂUZA"  majoritatea  cazurilor  şi  personalul
   I   Vă  mulţumesc  pentru  că  de  ca şi  noi  lucra voluntar pentru  aceşti *   Părerea  m ea  personală   tehnico-ingineresc  din  cadrul
   I fiecare dată când am apelat la dvs   copii,  avantajul  fiind  că  aveam  toţi |   referitoare  la  art.  „Valea  Jiului  -    forurilor  superioare  (CNH  şi  de  la
   . pentru  a  ne  publica  vreun  articol,  asigurată  mâncarea.  Cererile  pentru.   locul groazei” publicat în numărul   minister) etc de ta caz la caz.
   | ne-aţi aprobat  publicarea.  această  cantină erau  peste  100,  darl   616 şi 617 din 2002, este că cele   Din  păcate  se  uită  după  un
   ■   Acum,  vă  rog  din  nou  cu  mult  din lipsă de fonduri am primit doar 4 0 1   scrise  nu  sunt  fundamentate  în   anumit  timp  greşelile,  deşi  fiecare
   • respect  ca  să  ne  publicaţi  în   de copii.   J  întregime şi nici nu sunt semnate   miner ştie că „metanul nu  iartă”!
   I „Călăuza” un articol care este foarte  Doresc să fac cunoscute numele |   de autor sau autori.  De ce?  La I.M. Vulcan, precum şi la alte
   ■ lung  şi  va  ocupa  mult  spaţiu.  Cer   a  doi  sponsori  care  au  susţinuta   Citind  articolul,  am  rămas cu   exploatări  miniere  din  Valea  Jiului,
                                                         un gust amar, constatând lipsa de   pe  parcursul  anilor  au  fost
   I scuze pentru că nu am bani să dau   financiar  această  cantină  in  an ull   profesionalism a celui care a scris   asemenea  evenimente  nedorite  la
   1 la dactilografiat articolul înainte de   2001.  Dar mai întâi precizez că mi-a 1   (probabil  personal  restructurat).   care  au  pierit  în  mod  regretabil  în
   J a,-| trimite la dvs.    fost foarte greu să bat la uşile zecilor J   Confuzii  privind  explozivitatea   afară  de  muncitori,  tehnicieni  şi
   | v t   Mă numesc Nistor Dorel şi am  de  societăţi  cerând  cât  de  puţin  din |   prafului  de  cărbune  şi  a  gazului   ingineri  minieri (chiar şi personal  in
   ■ 51  de ani, am lucrat ia Mina Lupeni   partea  patronilor  -   am  fost  în ■   metan etc.  afară de exploatări).  Sunt de acord
   I de  unde  am  fost  disponibilizat  în   majoritatea  locurilor  întâmpinat  cu i   La  nivelul  exploatărilor   că se fac şi se pot întâmpla greşeli
   I anul  1997, când am fost păcăliţi de   vorbele:  „Nu  avem  fonduri.  Nu  suntl   miniere,  minerii  au  fost instruiţi  şi   tehnice  la  toate  nivelurile,  inclusiv
   ! dl  preşedinte  de  atunci,  Emil   vânzări”,  dar vreau  să  menţionez  c ă .   m ajoritatea  cunosc  norm ele   şi  în  domeniul  salarizării.  Acestea
   IC onstantinescu.  Tot  ce  ni  s-a   am  găsit  patroni  care  din  puţinul  lori   elementâre  privind  explozivitatea   trebuie  re.clamate  la  timp  şi  se  pot
   I promis  au  fost  minciuni  şi  noi  am   ne-au  dăruit  sume  de  bani  între i   prafului .de  cărbune  şi  a  gazului   rezolva.  în  concluzie  normele  de
   I rămas  pe  drumuri,  muritori  de   150.000 şi 250.000 lei. Le mulţumesc J   metan.  In  cerietările  care  s-au   protecţie  a  muncii  trebuiesc
   I foame.  Locuiesc  într-un  cartier   mult. Doi dintre ei au dăruit foarte mult I   făcut  şi  se  fac  în  cazul  unor   respectate  de  întregul  personal  ce
                                                         asem enea  evenim ente,  sunt   lucrează  în  acest  domeniu,  pentru
   , sărac,  cu  alte  familii  care  mor  din   -  dl Emil Pârău de la SC „COMEXIM,   implicaţi nu numai muncitori mineri
   I cauza  foam ei.  Familia  m ea  se   R” Lupeni  care a ajutat financiar şi dl I   ci şi personalul tehnico-ingineresc  evitarea  evenimentelor nedorite.
                                                                                       loslf FARCAŞ -  Petroşani
   1 compune  din  7  persoane,  avem  5   Bralcu  Petru  de  la  Brutăria  Braicu I
   ' copii minori, 4 dintre ei sunt elevi şi   Lupeni care  ne-a dăruit zilnic pâinea!
   | noi  nu  lucrăm  pântru  un  salariu  necesară.  Ei  sunt  oameni  cu  suflet |   Subvenţii şi facilităţi pentru
   • undeva, avem doar alocaţia copiilor.   m are.  Eu  i-am  numit  oamenii  lui m
   I Văzând  situaţia  celorlalţi  din  jurul   Dumnezeu, şi ştiu că răsplata lor va fi I   cei care angajează şomeri
   I meu. am hoărât împreună cu  soţia   în ceruri.   I    Noua lege prevede şi o serie de   lucrări  edilitare,  organizate  .de
   Jmea  şi  cu  familia  unui  vecin  -    Doresc să fac cunoscut faptul că |   facilităţi  pentru  firmele  care  vor   autorităţile  publice  locale,  de  firme
   iS in tio n   C o n s ta n tin   ca  să  ne  cel  mai  cum secade  om  dintre |   angaja   şomeri.   Stim ularea   private  sau  organizaţii  negu-
   ■ deschidem  un  punct  de  lucru  în   sponsorii  Casei  Nistor  a  fost  trist  în i   angajatorilor  pentru  încadrarea  în   vemamentale, cu avizul Administraţiei
   I cadrul  unei  Fundaţii  Non-Profit din   zilele  de  Crăciun,  el care a dăruit cu I   muncă a şomerilor se va face prin:   publice locale; • Servicii sociale care
   IC ălan  „Fundaţia  ŞTEFANUS".  Să   atâta  dragoste  tot ce  a  putut  pentru I   subvenţionarea locurilor de muncă,   cuprind  activităţi  de  îngrijire  la
   J funcţioneze  o  cantină  pentru  copii   copiii săraci. Regret pentru că cel mai J   acordarea  de  credite  în  condiţii   domiciliu  a  copiilor,  bolnavilor,
                                                         avantajoase pentru crearea de  noi
   I orfani şi săraci din cartier,  la noi în  bun  om  din  Lupeni  -   domnul  Emil |   locuri  de  muncă  şi  prin  acordarea   persoanelor vârstnice, persoanelor cu
   ■ apartament -  având 4 camere, am  Părău  a  avut  în  loc  de  mulţumire,  o i   unor   facilităţi.   Din   bugetul   handicap,  organizate  de  autorităţile
                                                                                  publice  locale,  organizaţii  ne­
   • transformat  o  cameră  în  sală  de   mare supărare.  Doresc ca prin acest I   asigurărilor  pentru  şomaj  vor  fi   guvernamentale  şi  alte  organisme.
   |m e s e ,  unde  primeam  zilnic  un  articol să vă mulţumesc dvs în numele I   subvenţionate  cheltuielile  realizate   Subvenţiile se acordă angajatorilor pe
   • număr  de  40  de  copii,  cărora  le  celor 40 de copii şi ai nostru personal. J   cu şomerii ocupaţi temporar, în baza   o  perioadă  de  cel  mult  12  luni.  ia
   I dăruiam în fiecare zi o masă caldă   -  va urma -    \  unor  programe  pentru  executarea   solicitarea autorităţilor publice locale,
                    _ _ _ _ _ _ _ _  _ __  _ D o re l N IŞŢO Rj
                                     _ __
                             _
                           _
   I________________________________                     unor  lucrări  şi  activităţi  de  interes   pentru fiecare persoană încadrată, cu
                                                         pentru  comunităţile  locale.  Pot  fi   contract  individual  de  muncă,  din
                B  b ine  de ş tiu t                     subvenţionate  din  aceste surse,  în   rândul  şomerilor.  Cuantumul  sub­
                                                         principal,  următoarele  categorii  de
                                                                                  venţiei  acordate  este  de  70%  din
     Fundaţia Română pentru Ajutorarea Bătrânilor        servicii: • servicii publice de refacere   salariul  de  bază  minim  brut  pe  ţară
                                                         şi  întreţinere  a  infrastructurii,  de   pentru fiecare şomer încadrat cu con­
               Tel. 01/250.50.85, Bucureşti              ecologizare  şi  de  realizare  a  unor  tract individual de muncă.
     Invitat la CĂLĂUZA              A lexa n dru  Agârbiceanu,  fo st  ş e f al  Secţiei
                                   Serviciului  Rom ân  de  Inform aţii  H unedoara
                      -  urm are din p a g   1 -         depistarea acestora depinzând în mare măsură de abilitatea organelor
        Pe scurt, dintre factorii care au favorizat apariţia şi dezvoltarea acestor   de poliţie şi informaţii, şi mai ales, de cooperarea cu structurile similare
     fenomene  după  1990  se  pot  enumera:  tranziţia  la  economia  de  piaţă,   din zonă.
     criza de autoritate a instituţiilor statului, relaxarea controalelor vamale şi   -  Care su n t form ele de m anifestare ale crim ei organizate?
     vidul legislativ, disfuncţionalităţile economice, specifice ţărilor în tranziţie,   -  ^Societatea  contemporană  plăteşte  un  tribut  greu  exacerbării
     controlul  social  relaxat,  m ecan ism ele  incipiente  ale  privatizării,   fără  precedent  a  noilor forme  de  manifestare,  tot  mai  sofisticate,  şi
     descentralizarea puterii, coruptibilitatea unor persoane din sistemul poli­  ofensive ale crimei organizate pe fondul corupţiei, materializate prin:
     tic,  financiar şi  administrativ.                  traficul  Ilicit  de  droguri,  de  arme  şi  materiale  radioactive,  fraudele
        Nu  este  de  neglijat  nici  poziţia  geografică  a  ţării  noastre.  Aşa  se   bancare  şi  acte  de  mare  contrabandă,  trafic  de  vehicule  cu  motor,
     explică  faptul  că  România  a  devenit  un  segment  important  al  rutei   trafic ilegal de valută, spălarea banilor, fraude fiscale, criminalitatea
     balcanice de traficare a drogurilor.                informatică şi terorismul  internaţional.
        Există  indicii  că  organizaţiile  criminale  din  interiorul  ţării  noastre   Prin  însăşi  natura  ei,  crima  organizată  modernă  tinde  să  se
     acţionează pe linia organizării şi internaţionalizării actelor de contrabandă,   extindă  permanent.  Ea  se  angajează  în  toate  tipurile  de  tranzacţii,
     a traficului de droguri,  prostituţie şi  proxenitism,  afaceri cu autoturisme,   legale sau ilegale, cu condiţia să fie profitabilă să ofere posibilitatea
     spălare de bani prin activităţi cdmerciale, penetrarea sistemului financiar-   reciclării fondurilor obţinute. Actualmente, crima organizată acţionează
     bancar,  plasarea  de  valută  falsă,  sustrageri  de  opere  de  artă  sau  alte   într-o zonă supranaţională, iar barierele naţionale sunt ridiculizate cu
     valori din patrimoniul cultural-naţional, estorcarea forţei de muncă etc.  multă uşurinţă de cei care încalcă  legea.
        -  A ţi am intit de  rutele  balcan ice  de  transport a   drogurilor.  Ce   Dintr-un studiu realizat nu de mult rezultă o cifră a profitului anual
     ne p u teţi spune despre ac estea?                  al organizaţiilor criminale de cca 500 milioane de dolari, echivalentul
        -  Zona  balcanică  are 2  rute  de transport  a  drogurilor către  Europa   a  2%   din  G DP  mondial,  iar  din  alt  studiu,  că  veniturile anuale  ale
     Occidentală.  România reprezintă  principalul  tronson al celei  de-a  doua   teţelelor crimei organizate se cifrează la aproximativ  1.200 miliarde
     rute'care porneşte din Turcia, traversează Bulgaria, intră în  România în   de  dolari,  sumă  ce  depăşeşte  valoarea  cheltuielilor militare  anuale
     zona  Giurgiu,  trece  prin  Bucureşti,  după  care  continuă  prin  zona   ale  SUA.
     subcarpatică spre vest,  iar prin  Deva-Arad intră în Ungaria,  apoi ajunge   Se  poate  da şi  un  alt exemplu,  in  Rusia,  organizaţiile  criminale
     în  Slovacia,  Cehia,  Germania.  O  altă  variantă  a  celei  de-a  doua  rute   cuprind peste  100.000 membri, pentru care lucrează cca 3 milioane
     balcanice este: Istambul - Constanţa - Bucureşti, după care intră pe traseul   de  persoane,  membrii  organizaţiilor  ruseşti  deţinând  ilegal  peste
     amintit  mai  sus.  O altă variantă care  pleacă din  Bucureşti,  traversează   150.000 arme.
     zona estică a  României,  după care  intră în  Ucraina şi în final ajunge în   în aceste condiţii, vă daţi seama de ce capii crimei organizate nu
     Germania.                                           sr  dau  în  lături  de  la  nimic  pentru  atingerea  scopurilor  lor:  şantaj,
        Prima  rută  balcanică ce ocoleşte  România,  dar care poate oricând   răpire  de  persoan e,  co m p ro m iterea,  am en in ţarea  sau  chiar
     să includă şi variante care să vizeze ţara noastră, are următorul traseu:   asasinarea  persoanelor  incomode,  care  luptă  împotriva  acestui
     Turcia - Bulgaria - Serbia - Ungaria, iar de la Budapesta intră pe a doua   fenomen.
     rută. Rutele menţionate nu exclud şi alte variante care să vizeze România,                -  va urm a -
     C Ă L Ă U Z A  -   S Ă P T Ă M Â N A L   IN D E P E N D E N T   A F L A T   ÎN   S L U J B A  T U T U R O R   O A M E N IL O R
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10