Page 6 - Calauza_2002_623
P. 6

_ o a m e n H o C g 0 ( ^  ^  I ^  ^  ^  D  0 ° )

                                                            C S TE A D Â  P E N TE1J STEPPAN   LU D W IG  P C TP
         î n   n p n n n n c n   ţ ă r a n u l u i   r o  m  ă n
                                   Poezia s-a împletit în mod fericit   DOMNULE PRIMAR MIRCIA MUNTEAN
           La Casa de Cultură din Deva   cu  cântecul,  alături  de  vechi  cos­
        s-a  petrecut  de  curând  SĂR­  tume populare şi icoane ce au scos   Subsemnatul Teuşan Aurel, din   Transilvania  la  limba  lor  proprie,
        B ĂTO AR EA    A R T IŞ TILO R    încă o dată la iveală frumuseţea şi   Deva, str. 22 Decembrie bl. 42, sc. C,   precizând printre altele că nu e nevoie
        POPULARI,  manifestare  ce  a   puritatea sufletului ţăranului român,   et.  II,  ap.  28,  rog  pe  primarul   de promovarea vreunei limbi ca limbă
        încercat să aducă un crâmpei din   năpădit şi  el tot mai  mult de false   municipiului  Deva  să  Iniţieze  un   naţională,  pentru  că  avem  deja  o
        lumea satului, la oraş. Programul   valori,  de „gândirea de  discotecă"   proiect de hotărâre în Consiliul Local   limbă naţională. Ea nu este germana,
        a cuprins  lansarea volumului de   precum remarca cineva la această   ca în  acest  municipiu  să  se  atribuie   nici maghiara, ci VALAHA.
        poezii „Ţăran târziu” semnat de   adevărată şezătoare.  (dea)  unei  străzi,  dar  nu  uneia  fără   Din aceste motive şi altele, a fost
        SIMION  COLCER,  expoziţia  de   „De  aceea trebuie  să  apărăm   importanţă,  denumirea  de  „STR.   înlăturat din învăţământ şi a fost nevoit
        artă  populară  .ZESTR EA   DE   acest  sat care  nu  vrea să  intre  în   STEPHAN  LUDWIG  ROTH".  Rog şi   să recurgă la solicitarea unei parohii.
        S U F L E ra   artistului  popular   Europa  decât  cu  valorile  sale           Şi  după  ce  a  fost  înlăturat  din
        VIOREL TUDORAN  şi  recitalul   autentice"  sublinia  preot  prof.  dr.   pe  dl  prefect,  ca  dumnealui  să   învăţământ,  activitatea  sa  de
        folcloric .DE  DRAGOSTE Şl  DE   loan   O ctavian   R U D EA N U ,   recomande  primarilor din  municipiile   susţinere şi de luptă pentru drepturile
        DOR”,  cu  îndrăgitele  soliste:   directorul Direcţiei de Cultură, Culte   judeţului Hunedoara, ca şi aceştia să   românilor  nu  a  încetat,  iar în  1848'
        M ARIANA  ANG HEL,   ANA   şi Patrimoniu.          dea  numirea  unor  străzi  cu  numele
        A L M Ă Ş A N A - C I O N T E A ,  A fost o sărbătoare frumoasă,   acestui martir.  când românii luaseră sub controlul lor
        VALERICA  IA N O ŞI,  ALISA   o  sărbătoare  în  apărarea  auten­  STEPHAN  LUDWIG  ROTH,  a   părţi  din  Transilvania,  organizând
        TOMA, ALINA COCIŞ precum şi   ticului ţăran român şi ea are în mod   fost cetăţean român de etnie germană   rezistenţa  împotriva  alipirii  forţate  a
        grupul  folcloric  „FLORI  DE   sigur nevoie de continuitate.  (sas>>  născut  în  Mediaş  la  24   acesteia la Ungaria, Stephan Ludwig
        SÂNZIENE" al Şcolii Populare de                    noiembrie  1796,  a  urmat  celebra   Roth  a  colaborat  cu  autorităţile
       kArtă Deva.              ____________ M ariana PÂNDARU  ^  Universitate  din  Tubingen,  iar  în   revoluţionare româneşti din comitatul
                                                           toamna anului 1818 pleacă în Elveţia,   Târnava.
                                 r -------------------------- r ----------------  la  Yvnerdqn  pentru  a-şi  desăvârşi   Pentru activitatea sa, de sprijinire
        ÎN JUDEŢUL  VÂLCEA      | URARE TÂRZIE...)
                                                           studiile  în  domeniul  pedagogic.  In   a naţiunii române după instituirea de
         O CAPRĂ A FĂTAT        |        pentru         |  1820 se întoarce în Transilvania, după   tribunale  excepţionale,  Stephan
                                                           ce obţine titlul de doctor în filosofie şi   Ludwig Roth a fost arestat, judecat de
              OPT IEZI          |   „CĂLĂUZA”           |  „magistru al artelor liberale".  un tribunal din Cluj la 11 mai 1849 sub
           în satul Călineşti,  Vâlcea,                       Este  numit profesor la liceul din   acuzaţia de înaltă trădare, condamna1
        pe data de 23 februarie a.c. în   |  Acum când ai trecut de un  |   Mediaş, înainte de a pleca la studii la   la  MOARTE  Şl  ÎMPUŞCAT  LÂNGĂ
        gospodăria  săteanului  Auraş   ■         deceniu  i  Tubingen, cât şi la Yverdon în Elveţia,
        Diaconu, o capră a fătat nu mai                    cât  şi  'după  reîntoarcerea  în   ZIDUL CETĂŢII DE PE DEAL CE SE
        puţin  de  opt  iezi.  Stăpânul   Şi noi speranţe dinspre tine                ÎNALŢĂ  APROAPE  DE  CENTRUL
        gospodăriei  de  la  poalele   '              vin  '  Transilvania,  a  fost  un  înfocat   ORAŞULUI, cu toate că soţia lui era
        Lotrului are 22 de ani şi 50 de                    susţinător  al  poporului  român   decedată şi avea 5 copii,cel mai mare
        capre, pe care le îngrijeşte cu   I  Eu îţi doresc o viaţă de-un  I   pentru a i se acorda aceleaşi drepturi   avea 11 ani, cel mai mic abia un an şi
        mare tragere de inima. Cum au   |         mileniu  |  ca şi ungurilor şi saşilor, a lansat un   jumătate.
        fost fătaţi, toţi iezii au  mers în   |  Şi  peste doi ani, eternul   |   eseu  despre  „Lupta  limbilor  în   Pentru  aceste  motive  şi  altele
        picioare şi sunt sănătoşi.                         Transilvania,  (1842)  un  rechizitoriu
           Sătenii  de  pe  hotarele   |        BULETIN!  j  împotriva  tendinţelor de  oficializare   neredate mai sus, cred că merită cu
        ţinutului cred că in gospodăria                    exclusivă  a  limbii  maghiare  şi  o   prisosinţă ca în toate marile oraşe din
        lui Auraş Diaconu s-a petrecut                     argumentată  pledoarie  pentru  egala   România,  câte  o  stradă  să-i  poarte
        o minune...             I        BALANŢA -  2002J  îndreptăţire  a  tuturor  neamurilor  din  numele martirului Stephan Ludwig Roth.
                                                                                                            >
                       FLORILE MĂRTURISESC CÂND CINEVA SE GÂNDEŞTE LA NOI
           - urmare din pag. 1 -   Aproape în orice loc pe pământ   de  viaţă,  fără  ele  oam enii  şi   aspirină în apă;
           Ne  gândim   cum  o  fetiţă   găsim flori care ne delectează. Ele   animalele nu ar putea exista. Deci,   3. schimbaţi apa mai des, să
        culege de pe câmp flori şi fuge   se găsesc nu numai la florării ci şi   din  tim puri  străvechi  florile   fie proaspătă;
        cu  ele  la  m ămica  ei.  Un  soţ   pe munţi, în păduri, pe păşuni, pe   în c ălzes c  inim a  tin erilo r  şi   4.  cele  puţin  ofilite,  so
        iubitor alege de la vreo tarabă   marginea apelor, coboară până la   bătrânilor deopotrivă.  introduc  cu  tulpina  în  apă
        câţiva trandafiri ca să vadă cât   ţărmul  mării,  până şi  în  deşerturi.   Cum să păstrăm mai mult   fierbinte;
        o iubeşte.  Un fiu înţelept, sună   Florile existau cu mult timp înainte   florile?  5. ţineţi florile mai departe de
        la o florărie pentru a comanda   de  a  apărea  om ul  pe  păm ânt.   1. înainte de a pune florile în   sursa de căldură, să aibă lumină.
        flori spre a-i face mamei sale o   Botaniştii susţin că plantele şi florile   vază, tăiaţi tulpinile oblic;
        ^bucurie.               constituie baza pentru orice formă  2.  se  pune  o  tab letă  de  _____________ Dumitru BiRĂUÂ

          D E LIA   -   FATA  D IV  C R IS T U R  A LE   C Ă R EI  PALM E  FAC  AIEVEAIÎ

           - urmare din pag.  1 -  ce mi s-a întâm plat.”  aline:  „Mi  s-a  întâm plat  să  pot   derea înseamnă mult. Oamenii
           „Totul a început în urmă cu   D elia  a  în cercat  să  d e p ă ­  vindeca durerile unor oameni fără   m ă  caută,  vin  singuri  şi  se
        aproape doi ani, pe când eram   şească neîncrederea celorlalţi. A   să  cunosc  bo ala  de  care    adaptează  la  programul  meu
        internată în spital. Am avut un   învăţat să-şi canalizeze energia şi   sufereau.  Sim t  locul  unde  s-a   legat  de  şcoală.  P en tru 'că
        vis  prem onitoriu,  în  care  o   curând  avea  să  ajungă  la  per­  instalat  durerea  şi  câteodată   acum şcoala e cea mai  impor­
        lumină puternică s-a apropiat   formanţe m ediatizate, în urmă cu   vizualizez organul afectat1 explică   tantă, îmi îndrept atenţia către
        de mine. Nu am văzut un chip   un an, de diferite posturi TV.  Delia.
        anume,  nici  vreun  înger,  nici   D iferite  obiecte  răm âneau   Din  cărţile  prim ite  în vaţă   examenul de capacitate. După
                                                                                      ce  voi  intra  la  liceu,  vreau  să
        altceva.  D oar  acea  lum ină   lipite  de  corpul  fetej,  ca  de  un   d esp re  o rganism ul  um an  şi
        puternică  şi  liniştitoare.  Am   magnet.  Lipindu-şi palma stângă   încearcă  să  afle  cât  mai  mult   aflu  cât  m ai  m ult  d esp re
        auzit o voce care mi-a spus că   de o enciclopedie grea de aproape   despre  bolile  acestuia.  Setea  ei   bioenergie.
        am puterea să-mi ajut semenii   d o u ă  kilo g ram e  reu ş e a   s -o    de cunoaştere pare debordantă.  Prin  c e e a   ce  m i-a  dat
        -  susţine Delia.       menţină în aer aproape un minut.  Delia este modestă, vorbeşte   Dum nezeu sunt datoare să-mi
           D em o n straţiile  ei  erau   '  Prin  concentrare,  doar  cu   puţin despre calităţile ei. Are con­  ajut  sem enii.  D ar  pe  lângă
        privite cu suspiciune sau luate   puterea   privirii   îngheţa  apa   vingerea că faptele valorează mai   dăruire e nevoie de cunoştinţe
        în derâdere: „Oamenii din sat   dintr-un pahar -  experienţă care o   mult decât cuvintele.  temeinice. Ştiu că acesta este
        spuneau  vrute  şi  nevrute.  La   epuiza,  provocându-i  serioase   „Prin  c e e a   ce  fac,  ajut   drumul  meu",  continuă  Delia,
        şcoală colegii erau răutăcioşi.   migrene prin consumul excesiv de   oamenii. Atât cât îmi este permis,   iar forţa din  privirea ei nu  lasă
        Chiar  bunicilor  mei,  care  au   energie.        între  orele  de  curs  şi  cele  de
        fost  lângă  mine  de  când  mă   Fără a studia medicina,  Delia   pregătire îmi  fac timp  pentru cei   loc îndoielii.
        ştiu, li se părea incredibil ceea  depistează  durerea  reuşind  s-o  ce  au  nevoie  de  m ine.  în cre­  (va urma)


         C Ă L Ă U Z A  - S Ă P T Ă M Â N A L   I N D E P E N D E N T  A F L A T  IN  S L U  J B A  T U T U B O R O A M EN ILO R  i
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11