Page 10 - Calauza_2002_625
P. 10

Saptămânallrideperideritaflat în~sIuibatiituî^roamen|l6r
                                                                                     & S & Î

                    BCR VISA  Electron^ EEE&33  '                                  F u m u r e l
                                                                 Marele actor care este Florin Piersic, afirma că prietenia „înseamnă
                       condiţii de emitere ţi de funcţionare  nimic" şi chiar dacă înseamnă ceva, se rezumă la câteva nume. Poate
                                                              are  dreptate  marele  actor,  fermecătorul  om,  care  se  adresează
           •  suma minimă de deschidere a contului de cârd:  100.000 lei  privitorilor, cum nu o mai face altcineva. Prieteniile dispar în timp, se
                                                              rup cum se rupe o aţă, pe care o întinzi prea tare, sau, care se coace
           •  sold minim de menţinut în contul de cârd:  100.000 lei
                                                              sub  privirea noastră prea  insistentă.  Rămân să cred că în copilărie,
           •  comision emitere cârd: franco                   se pot lega cele mai multe prietenii, fiindcă respiraţia acelui timp, este
           •comision pentru plăţi de bunuri sau servicii:     atât de vie şi de cuminte, încât orice banală secundă, devine un vers,
                                                              în alcătuirea poemului de mai târziu, lată-mă, într-un zbor invers, dus
               în ţară -  franco
                                                              la culcare de mama mea, fermecat de acea poveste cu, „Harap Alb",
               în străinătate -  franco (se calculează doar taxa   lată-mă, în vremea când mă scăldam, la gura văii Bozului, ce se varsă
                               de conversie valutară)         în apa Mureşului, lată-mă, cu amintirile acelei vremi, când împărţeam
           •   comision pentru eliberarea de numerar:         teâma că vecinii de dincolo de  Mureş,  leşnicanii,  ne-ar putea tfnşî.
                                                              fiind mult mai buni înotători ca noi.  lată-mă cu prietenul meu, Traian,
               în ţară:  •  de la ATM-urile BCR -  franco
                                                              venit la mine,  în ziua celor 40 de mucenici,  să mă întrebe dacă îmi
         ^           •  de la ATM-urile altor bănci -  0,5% + 5.000 lei  aduc  aminte,  că  în  această  zi,  se  face  fumurel  şi  moşi,  babe  şi
         ?     în străinătate -1,75%  min. 5$                 delicioasele cătărigi  (răcituri)? îi spun bunului şi neuitatului amic, că
                                                              ţin Toarte bine minte de vremea când mama aprindea acel fumurel şi
           •  suma maximă de retragere de numerar/zi
                                                              din  acel  foc  punea  într-o  oală  de  pământ,  nişte  surcele  aprinse  şi
                în ţară-9.000.000 lei                         înconjura ocolul şi grădina şi casa pentru a fi ferită de şerpi şi de alte
                în străinătate -  500 S sau echivalent alte valute  rele. Traian, îmi întinde mâna şi mă felicită că n-am uitat acel timp şi
           •  număr maxim de retrageri de numerar/în ţară -  6  nu ezită să-mi spună ce a făcut nevasta lui în această zi, a celor 40 de
                                                               mucenici.  „Domnica  mea,  s-a sculat dis-de-dimineaţă şi a aprins în
           •  comision conversie valutară -  2 %
                                                              fundul  curţii  fumurelul,  după  care,  cu  o  oală  în  care  pâlpâia  un  alt
             Pentru  inform aţii suplim entare p u te ţi apela   fumurel, a înconjurat casa şi curtea şi în final şi-a făcut sfânta cruce
             ia  orice  unităţi aie b ă n cii sau să accesaţi   de „Doamne ajută”. Când am  ieşit şi eu, în aerul dimineţii, curtea era
                                                               inundată de un fum greu,  ce te cernea cu funingini purtate în vântul
                site-ui băncii ia adresa www.bcr.ro
                                                              de dimineaţă. Ce o fi, mi-am zis? Disperarea mea, s-a limpezit destul
            BANCA COMERCIALA ROMÂNĂ                           de  repede.  Vecina,  a  aprins  câţiva  puşori  de  coceni,  din  care,  nici
                                                               soarele  dimineţii  n-a  mai  putut să-i  dea clipei  strălucire,  lată de  ce
         \ BANCA DE CARE A V EŢI NEVOIEÎ  J                   mi-e sufletul trist!”                    Miron ŢIC
                        Tristeţea femeii singure, pensionară, din Ardeal
            „Sărăcie, sărăcie, mai du-te tu   nouă, îi  spune  „Ghici  cine vine  la   Şi-acum ajunge, că terminăm toate   Faceţi tot felul de emisiuni cu câştig
         de la mine/ Am căutat să te alung/   voi”/Jură că ne împart câte 10 mii   fondurile cu voi bătrânii de la sate.   la ţărani/ Bătrânilor nu le daţi nimic/
         Dar de la mine nu te duci/ De copil   de lei cu amândouă mânurile.dacă   Dar acum şi noi din Ardeal ne-am   îi tot minţiţi cu indexări la pensii/ Cu
         micuţ te ami  Te-am  purtat ca un   ghicim cine vine la noi. Dar cum noi   gândit la guvernanţi pentru  binele   viaţă mai bună/ Ne-am săturat de
         măgar/ Du-te tu la guvernanţi/ Căci   telefon  nu  avem,  ne-am  gândit,   ce ni l-au făcut să le facem o urare   minciună/ Revoluţia nu ne-a adus
         acolo trăieşti tu bine/ Căci câştigul   ne-am judecat să facem un cimpoi   de sărbători:  nimic/  Doar noi  tot  mai  rău  trăim/
         nostru  de-o  viaţă/ E  doar la  ei,   şi prin acela să răspundem noi. Şi   De  câţiva  ani  de  zile/  Mă  tot   Numai doar că ţara voi aţi jefuit/ Aţi
         pe-a lor masă/ Faci cum faci şi te   acuma  întrebare:  le  răspunde   mint  ei  pe  mine/  Că  pensiile  s-o   m âncat-o,  aţi  dezbinat-o/  Aţi
         strecori/ Şi vii tu drace,  tot la noi/   Silvia,  Ghici  cine a  venit  la  tine?   mări/ Că mai bine-n ţară va fi/ Din   împărţit-o la străini/ Şi  noi tot mai
         Nu  vezi  tu  că  trăiesc  bine/  Se   Răspuns: La mine au venit prietenii   răsărit  la  apus/  din  Miazăzi  la   rău  trăim /  Vă  dea  Domnul  la
         trateaZă-n  ţări  străine/  Noi  nu   noştri  maghiari.  Dar  de  unde  îi   miazănoapte/  Nu  mai  putem  să   sărbători/  Să  trăiţi  şi  voi  c3*r»oi'
         avem  bani  nici  de  aspirine/  Nu   cunoşti?  Fiindcă  vreau  să  ne  ia   răbdăm/ Că prea mult amar avem/   Boală-n oase să aveţi/ Şi să nu~o
         avem  lemne  de  foc/ Sobele  ni   Ardealul.  Bine, eşti sigură? Da, că   Nu mai avem ce mânca/ Nu avem   puteţi  trata/  Cum  avem  şi  noi
         s-au  stricat/  De  atâţia  ani  şi  ani/   aşa spun toţi din Ardeal. Să vedem   încălţăm inte,  curent  cu  ce  să   acuma/  în  loc  de  pom  să  aveţi
         Alta pe ce să cumpărăm/ Dacă noi   cine  eşti  tu?  Eu  sunt  Mariţa  din   plătinV Lemne cu ce să plătim/ Nu   cloambe  de  spini  şi  scăieţi./
         bani nu avem./ Aşa ne-a stricat şi   Ardeal, la spune acum cine a venit   mai  putem  suferi.  Voi  guvernanţi   Fripturile  când  le  veţi  mânca/  Să
         casa/Noi cu ce s-o reparăm?/Dacă   la Dvs? Răspuns:  La mine a venit   urâţi/ Care ţara aţi mâncat/ în alte   iasă din voi ca mâna/ Mult să nu o
         noi  bani  nu  avem/  Guvernanţii   de  ia  emisiunea  aceea  a  dracilor   ţări v-aţi distrat/ Aţi vândut fabricile   duceţi voi/ Ca să ne mai zbrobiţi pe
         s-au gândit la noi cei mai amărâţi/   66  zis  Dracula.  După  ce  i-ai   noastre/  Uzine,  blocuri  voi  aţi   noi/Curent să nu aveţi în casă/ Nici
         La noi, cei de la ţară?/ Noi suntem,   cunoscut? Eu i-am cunoscut după   dărâmat/ Banii voi toţi i-aţi mâncat/   gaz, căci şi noi stăm în frig în casă/
         noi  din  Ardeal/ Amărâţi,  mâncaţi   coarne  şi  aripioare.  Bine,  eşti   Şi  nimic  n-aţi  construit.  Staţi  la   Şi nu avem nimic pe masă."
         de-amar/ Şi ei ne-au făcut şi nouă/   sigură?  Da,  că  ei  sunt  din   masă  şi  dormiţi/ Cu  taragoate  vă
         O  emisiune  nouă/  O  emisiune  parlament,  căci  ei  au  bani  mulţi.  trezesc/ Când îi vremea de plecare/  Un grup de pensionare din
                                                                                                          Ardeal
              „A  aflat şi domnul preşedinte Iliescu că în ţară se fură şi e corupţie”
                          -  urmare din nr. 624 -            unde  le-a  fost  locul  de  muncă.  Au  şi  dacă  au,  să  stea acasă  să-şi
             Tineretul e zbuciumat şi fără perspective: fug toţi pe unde apucă -    primească pensia,  să nu  mai  râvnească  la bani  mulţi  nemunciţi.  Să
          nu de îmbuibaţi ci de nevoi, din lipsa locului unde să-şi fructifice cele   trăiască ca noi cei mulţi din pensiile pe care le-au votat să vadă cum
          învăţate. De ce nu sunt folosiţi tinerii noştri deştepţi şi bine pregătiţi în   se poate trăi din nimic -  să vadă ceea ce acum nu văd stând la căldură
          treburile gospodăreşti ale ţării şi sunt forţaţi să-şi vândă capacitatea şi   şi cu burta plină.
          inteligenţa?  Să  fie  trimise  în  sfatul  ţării  minţi  tinere  şi  viguroase,   Mai vrem să ştim de ce sunt lăsate spre batjocură însemnele ţării.
          novatoare şi combative. Principiul de selecţie să fie făcut pe capacităţi   De ce nu sunt pedepsiţi  cei care din  bună ştiinţă,  din  răutate şi  rea
          intelectuale şi morale, nu banul să primeze pentru o gaşcă de profitori   voinţă fac tot ce pot ca să le batjocorească, să le profaneze. Au mintea
          iresponsabili. Mai zilele trecute „PRIMAŞUL" vorbea poporului despre   cuprinsă de ură pentru tot ce-i românesc, de ceea ce ne reprezintă pe
          starea  naţiunii,  moment crucial  pentru  viitor -  trecutul  l-am  trăit,  l-a   noi  şi  pe  care  le  iubim  cu  sfinţenie -  e  tot ce  autentifică  existenţa
          mâncat  lupul -  prezentul  îl  ştim  şi  simţim,  fiecare  pe  pielea  lui.  Se   noastră de la începuturi pe aceste teritorii.  De ce sunt lăsaţi şi priviţi
          dădeau indici şi cifre, se vorbea cu „mândrie" despre economate pentru   cu nepăsare şi indulgenţă mai ales că pornesc din capete tâmpe care
          pensionari cu venituri sub pragul sărăciei -  se vorbea despre ajutoare   îşi au locul în ospicii nu în sfatul ţării.
          sociale  pentru  cei ce nu au  nimic.  Noi,  cu  urechile ciulite şi privirea   Socotim că şi aici şi-a băgat coada politicul, maşina de vot, teama
          aţintită în televizor îl priveam şi ascultam cum vorbeşte, vorbe frumoase,   că nu îndeplinesc cvorumul şi pierd osul suculent.
          optimiste. în sala unde „primaşul” îşi făcea expozeul ca în târg, aleşii   încă  o  întrebare  domnule  dragă:  dacă  ştiţi  cumva,  cum  fac  cei
          noştri discutau în grupuleţe, citeau ziarul şi câţiva dormeau ca la mama   ajunşi de le puiază banii, au şi dispun de şute de milioane şi miliarde
          acasă. Aşa fac şi legile ţării cu indiferenţă şi nepăsare, se votează în   -  se scaldă în bănet iar nouă ne aruncă acolo nişte nimicuri de-i vai
          buimăceală,  din  inerţie,  şi de aceea sunt cum sunt şi treburile merg   de  capul  nostru. -Dacă  ştiţi  spuneţi-ne  şi  nouă  secretul  şi  vă*/om
          cum merg. De aceea vrem acolo în Forul Ţării oameni tineri, să judece   mulţumi, vă vom vota iarăşi cu mândrie patriotică pentru aleşii noştri,
          limpede şi cu capete luminatei Au pensie de la stat după ani munciţi  mergem înainte cu Partiduf Călăuzitor spre înalte culmiY"Sfe/a BOTA

           C Ă L Ă U Z A  -  S Ă P T Ă M Â N A L   IN D E P E N D E N T  A F L A T   IN   S L U J B A  T U T U R O R   O A M E N IL O R
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15