Page 10 - Calauza_2002_628

V tiaisirieeB *i«*ieu6i6i.
Dialog cu V ed en ii neuitate
Dl Teodor Melescanu
/ A început să aibă vedenii. îi veneau în ochi
- urmare din nr. 626 - creat un sistem coerent, care de năluci şi fantome, de care, se speria şi tresărea, de parcă, era cuprins
- Cum se făcea politica data asta, pornind de la principiile de friguri. Cineva i-a şoptit că toate vedeniile, îi vor deveni mai târziu,
externă românească înainte de dem ocratice să dea coerenţă, amintiri de neuitat, dacă se învredniceşte, ca absolut toate, să le aşeze
1990?. stabilitate şi unitate în ceea ce
- înainte de ’90 p o litica priveşte politica externă. De prea pe hârtie. Şi atunci, omul s-a aşezat pe muncă. Mai întâi, a urcat pe
externă era apanajul exclusiv al multe ori sunt iniţiative care se bat un crater creat de un vulcan, cu multe zeci de ani în urmă. La început
Partidului Comunist Român şi a cap în cap, sunt luări de poziţie s-a bucurat, dând peste un smarald verde, care i-ar fi deschis pofta
structurilor sale de conducere prin care sunt contradictorii şi asta ne de scris, ca dintr-o simplă întâmplare. Cineva l-a avertizat că nu e
secţia de politică externă şi secţia afectează pe noi din punct de uşor să te înhami la această treabă, că s-ar putea să nu te mai opreşti.
internaţională, cele două orga­ vedere ai credibilităţii noastre şi al Şi aşa s-a şi întâmplat, nu s-a mai lăsat până ce nu a ajuns la un
nism e de bază. M inisterul de continuităţii. Aş spune chiar mai morman de manuscrise, pe care, zice-se le-ar fi încărcat într-un
Externe era conceput ca o mult, una din marile probleme pe automobil ARO, care a luat drumul către o redacţie. Pe drum a rămas
structură de punere 7n pagină a care le avem de rezolvat este în pană de combustibil, iar autorul a împins maşina până în curţşa,
obiectivelor şi a iniţiativelor de aceea de a stabili clar care sunt unui gospodar, pentru a fi în siguranţă că manuscrisele nu-i vor fi'
p o litică externă a regim ului obiectivele noastre naţionale, furate. Gospodarul, l-a poftit în casă şi văzându-l amărât şi dându-şi
comunist. Pe de altă parte am avut obiective de care trebuie să ţină seama că e şi flămând, l-a poftit la masă şi l-a ospătat regeşte. Pe
se pare nişte avantaje, avantaje de seama şi trebuie urmărite de toate când servea felul doi, autorul, s-a gândit să-i spună gospodarului cine
p o litică internă. A vantaje că forţele politice, din majoritate sau este el, adică semnatarul a mii şi mii de pagini, toate, aflându-se în
politica internă a Jost folosită foarte din opoziţie, indiferent de rotaţia la maşina ce n-a mai ajuns la acea redacţie. .Uite, eu zic să ne oprim
abil de către Ceauşescu şi de către guvernare. Şi, al doilea neajuns aici cu felul doi şi după ce îţi voi citi vedeniile mele, gustăm cu altă
regim ul com unist pentru a-şi foarte mare este acela că România poftă”. Gazda, n-a apucat să facă nici măcar un gest, simţind doar
asigura nişte atuuri în negocierile are o politică foarte clară la Vest, cum i se încălzeşte pielea pe frunte şi pe mâini. „Mai bine servim
şi discuţiile cu alte ţări din lagărul este politica de integrare, care este gulaşul cu varză şi pe urmă vedem de vedeniile matale”. Atât i-a trebuit
comunist, pe vremea acea, şi mai larg sprijinită nu numai la nivel poli­ autorului, parcă-l lovise damblaua. Arăta ca unul ce iese dintr-o fântână
ales pentru a o folosi ca un argu­ tic, ci chiar la nivelul societăţii înnămolită. „Hei, omule, crezi că vedeniile mele, sunt ca bucatele tale,
ment în. relaţiile cu ţările occi­ româneşti, dar nu avem încă o fără „sare şi piper"? Şi aşa dintr-o dată, de undeva se simţi miros de
dentale care erau preocupate de politică tot atât de tare la Est, o
m odul în care se întâm plau politică principială şi de durată, alte bucate, de care, poate ducea poftă şi semnatarul de vedenii.
lucrurile în România. Deci probabil care să trateze foarte clar care sunt Miron ŢIC
că a fost o şansă mai mare decât obiectivele noastre şi care sunt
in alte domenii pentru a avea mici mişcările noastre în relaţiile cu E bine să vă notaţi adresele
iniţiative, care toate erau însă strict Rusia, cu Ucraina şi cu Moldova,
controlate, şi repet, cei de la care sunt ţările cele mai importante Consulatelor Generale ale României
externe nu aveau un cuvânt serios pentru noi. E unul din cele mai GRECIA TURCIA
de spus în materie de politică im portante lucruri pe care ne Salonic Istanbul
externă, aveau o libertate limitată propunem să-l rezolvăm odată cu Consulatul General al României Consulatul General al României
şi o autonomie strict controlată în ajungerea la guvernare, dar nu Adresa: Bd. Nikis, nr. 13 Code Adresa: 55, Şira Selviler Cad nr.
punerea în pagină a ceea ce vom a ştepta până atunci şi 54623 55, Taksim, Istanbul, Beyoglu
reprezenta politica externă a propuneri pe tem a asta vor fi Telefon: 00-30-31-244; 00-30-31- T ele fo n : 0 0 9 0-2 1 2 .29 2 .4 1 .2 5;
României. Lucrul cel mai important adresate inclusiv la ora actuală, 244.793 0090-212.292.41.26
care s-a petrecut după 1990 este când există o altă majoritate la Fax: 00-30-31-225.428 Fax: 0090-212-293.82.61
un lucru bun şi prost în acelaşi guvernare. Avem nevoie de o E-mail: romcons@otenet.gr E-mail: konsrom@escortnet.com
timp, în sensul că s-a descen­ asem enea p o litică pentru că Consul general: Dl Silviu lonescu C o n su l g e n era l: Dl E dm ond
tralizat acest proces decizional în Interesul naţional al României ne Neagoe
materie de politică externă, asta cere acest lucru, dar şi pentru că BELGIA
permite şi m inisterului şi altor această politică ne este absolut Strasbourg
factori, de putere, mă refer la necesară pentru a ne realiza
Consulatul General al României
Parlament, să aibă o implicare în obiectivul integrării europene şi Adresa: 19, Rue du Conseil des Quinze, 67000 Strasbourg
politica externă, inclusiv instituţia euro-atlantice. Telefon: 0033(0)3.88.61.98.96
prezidenţială dar în acelaşi timp e - va urma- Fax: 0033(0)3.88.61.44.25
un lucru prost pentru că nu s-a Daniel MARIŞ
E-mail: consulat@ noos.fr
Consul general: Dl Pompilius Celan
rCorespQndenţă specială de 19 Barcelona SÂMGÎ SI SOARE LA BARCELONA "
* j
I - urmare din nr. 627 -
| Marţi. Zi de alergătură prin oraş pentru documentare. Am străbătut vânzări bune pe timpul „ocupaţiei" engleze. Seara, după meci, nu sunt I
I Barcelona spre seară la bordul unei m aşini de poliţie. Prietenii poliţişti incidente deosebite, rezultatul 0-0 neoferind ocazia pentru sărbătorirea i
au încercat să-mi arate toate faţetele oraşului: partea turistică, portul, înfrângerii sau victoriei... I
I obiective turistice cu regim de exclusivitate (cum ar fi birourile şi sălile Tot în data de 13 martie sunt în priză şi organizatorii Consiliului |
I de recepţie ale primarului Barcelonei), partea istorică, din vremea lui Europei de la Barcelona (sesiunea de primăvară). Poliţia ia primele i
. Columb, dar şi zona cu prostituate, travestiţi, imigranţi, negri, „china m ăsu ri‘m asive de restricţionare a traficului, acces, pază a unor
I town" sau alte zone rău famate. Se bucurau că oraşul este liniştit, pe obiective, se deschide centrul de presă, apar primii ziarişti. Din cauza I
| străzi este ordine, deşi grupuri de „H o o llg a n s ” , îmbrăcaţi în roşu lipsei unor hârtii nu reuşesc să-mi obţin acreditarea la summit (şi aşa I
I cuceresc încet, încet oraşul, cu halbele de bere în mâini. A doua, zi, venisem ca turist, nu?). încet, încet, oraşul începe să fie invadat şi de i
miercuri 13 martie, este meciul de fotbal Barcelona - Liverpool, iar ziarişti. După meciul de miercuri pleacă ziariştii sportivi dar apar cei *
I galeria engleză îmbrăcată în tricourile echipei favorite este pregătită de politică, mult mai numeroşi şi mai incisivi. |
I de ostilităţi. La ora prânzului, tot centrul oraşului aparţine englezilor, Joi. Metroul nu mai circulă în Zona Universitară, unde sunt sălile I
I vestiţi pentru violenţa lor (mai trebuie să vă spun altceva decât faptul de conferinţă şi hotelurile ce adăpostesc miniştrii europeni. Facultăţile
' că sunt numiţi huligani?). îşi închid porţile, studenţii capătă o scurtă vacanţă de „summit” . Tot I
| M iercuri. Alerg din nou prin oraş, caut sediul celor de la Guardia oraşul este plin de îndemnuri la acţiuni civice, în spirit european, alături I
| Civila pentru docum entare. Patrulele de poliţie încep să devină de afişele instigând la manifestaţii contra „Europa del Capital". în centru, i
numeroase, apar dubele forţelor speciale care iau poziţii. Pe la ora 16 pe lângă clădirile guvernamentale, au loc manifestaţii puternice ştle/i.
I văd primele incidente între microbişti pe Rambla; poliţia intervine în sindicatelor europene şi ale m işcărilor contra globalizare. Pancarde, f
I forţă, arestări, sânge... Tot bulevardul vuieşte, englezii beţi îşi cântă afişe, steaguri verzi şi roşii au umplut oraşul, steagul Catalunyei (există I
I imnurile în cor. Mă aşteptam ca microbiştii englezi (cei spanioli nu se un p u ternic partid republican în regatul sp a n io l care doreşte
‘ prea arată la faţă...) să fie foarte tineri, cum am văzut în Bucureşti pe independenţa Catalunyei) şi bannere contra forţelor de poliţie sunt I
| lângă Dinamo. Dar nu, englezii au în medie 30 de ani (nu orice tânăr peste tot. Pe catedrala lui Gaudi, Sagrada Familia, tronează un imens |
i englez are bani să-şi urmeze favoriţii la Barcelona), în ganeral solizi, steag galben-roşU, în culorile Catalunyei. ■
j^surrt şi femei printre ei, mulţi cu chef de harţă. Berarii spanioli au făcut - va urma - Ovldlu SIMINA '