Page 11 - Calauza_2002_628
P. 11

F H  O  ÎN V IN G Ă T O A R E !
                             Ştiu, nu e uşor ca, indiferent ce stări sufleteşti ai, tu să arăţi mereu o statură de învingătoare, dar cred că este de '
                          zece ori mai bine să nu-ţi arăţi slăbiciunile şi rănile. Se vor găsi repede amatori de distracţie pe seama tristeţilor tale.  |
                          Aşa că, fi; ...oreu o luptătoare şi vei vedea că atenţia tuturor se va îndrepta asupra ta. E bine să te pregăteşti din vreme i
                          pentru marile bătălii ale vieţii în aşa fel încât să fii luată prin surprindere. Zâmbeşte chiar şi atundi când îţi vine să urli.
                          Mai ales tu să ai cea mai mare încredere în tine şi să nu te desconsideri niciodată. Chiar şi atunci când se întâmplă să I
                          dai greş. Du-te mai departe, cu fruntea sus. Fii hotărâtă chiar egoistă dacă e nevoie, cu tine însăţi. Să dai mereu un |
                          sens vieţii tale şi să nu te laşi învinsă de false obstacole. Ele există mai mult în mintea noastră. Nu te arăta niciodată .
                          o plângăcioasă sau un copil răsfăţat ci mai degrabă o supravieţuitoare. Nu te lăsa niciodată intimidată, ci perseverează '
                          şi ia viaţa în piept. Dă dovadă mereu de tact, şi fii cât mai naturală, originală şi plină de viaţă. Dar mai ales fii cât mai  |
   feminină. Există o  vorbă pe care e bine să n-o uiţi niciodată.; „Respectă-te ca femeie şi vei fi respectată". învaţă să-i cunoşti şi să-i simţi pe cei din jurul tău,  |
   ir  aşa fel încât să nu fii niciodată luată prin surprindere                                  MIRIAM

             v  m  ţ n    c  u  p  l u  l u  i
                 Z g â rc e n ia   tu i                         PENTRU REUŞITA ALUATULUI
     Prin  definiţie  se  spune  că  femeile  sunt  cele  mai  cheltuitoare  iar   Pentru ca aluatul pe bază de drojdie să vă reuşească, trebuie să
  bărbaţii sunt ceva mai cumpătaţi, mai economi. Ce ne facem însă când   ţineţi cont de următoarele:
                                                          • Ingredientele aluatului să fie calde altfel nu se dospeşte.
  descoperim în partenerul nostru un zgârcit? Cum putem împăca situaţia
                                                          • Pentru dospire, aluatul să nu fie pus în curent.
  în  aşa fel  încât  să  ne  asigurăm  totuşi  liniştea  în  cuplu?  lată  câteva
                                                          •  Dar  nici  la  un  loc  prea  cald  să  nu  stea  pentru  că  drojdia  nu
  sugestii:  Verificaţi  dacă  la fel  de  zgârcit este  şi  în  sentimente  sau în
                                                       dospeşte.
  comportamentul sexual. • Nu încerca să-i impui punctul tău de vedere   • în maia nu se pune grăsime pentru că grăsimea o determină să
  asupra  cheltuielilor.  •  încearcă  să  înţelegi  de  unde  vine  această   nu crească.
  prudenţă exagerată în ceea ce priveşte cheltuielile şi caută să împaci   • Nu puneţi prea multe albuşuri în aluat pentru că asta îl usucă.
  situaţia  asta cu  propriile  tale  nevoi.  •  Gândeşte-te  că  atât zgârcenia   Albuşurile se pun doar pe jumătatea gălbenuşurilor.
  cât şi generozitatea exagerată sunt de fapt legate de  nesiguranţa de   ______________________________________ Nana VEVA
  sine. • împacă-te cu gândul că într-un cuplu este bine să fie unul mai
  sconom  dacă  celălalt  este  prea  cheltuitor.  Se  stabileşte  astfel  un   U M O R   ©   U M O R
  echilibru în balanţa financiară.  • încearcă să nu-i  reproşezi  mereu că   -  Ce ai George, de ce eşti aşa de supărat?
                                                                    -  Trebuia s-o aştept pe  nevastă-mea la gară, dar
  este prea zgârcit. Astfel poţi aplana conflictele. • Păstrează-ţi şi tu banii
                                                                 nu a venit.  Mă tem că este de ieri acasă.
  tăi şi cumpără-ţi ceea ce ai nevoie doar din ceea ce .câştigi singură. •   :ţ "
                                                                                    ©
  j _a Danii comuni pune doar cât este nevoie pentru cheltuielile comune   -A rd e  ceva, pune-ţi repede capotul şi hai să ieşim!
  I ale casei. în felul acesta în mod sigur se pot evita discuţiile supărătoare.   spune soţul.
  • Dacă eşti casnică stabileşte o sumă fixă pentru necesităţile casnice   -  Care dintre ele? Cel verde sau cel roşu? întreabă soţia.
  I j.  ;a in aşa fel ca el să nu poată avea controlul asupra acestei sume. •   ©
  Ie ş i Tiai bine ar fi însă să-ţi iei un serviciu care să-ţi asigure o anume   -  Aveţi piept ardelenesc? întreabă clientul.
                                                         -  Nu domnule, eu sunt din  Moldova! răspunde vânzătoarea.
  inaependenţă.  Astfel vei câştiga foarte mult în personalitate. Şi poate
                                                                              ©
  as'a  îl  va  trezi  şi  pe  el  la  realitatea  că  banul  şi  zgârcenia  afectează
                                                         -  Ai avut vreodată un accident de circulaţie?
  foarte mult sufletul omului.           Dorina PAUL
                                                         -  Da, pe nevastă-mea am cunoscut-o într-o parcare!
                                   DESPRE BIOMAGNETISM
   -  Deşi  m agnetism ul  astral  şi  cel  m ineral  sunt  fenom ene  recunoscute  de  ştiin ţă ,  nu  sunt  puţini  cei  care  resping  e xistenţa
  m agnetism ului  la  fiin ţe le   vii.  Şi  totuşi,  există  biom agnetism .  A deseori  constatăm   in fluenţa  pe  care  o  avem   asupra  ce lo rlalţi  -
  oenefică sau d im po trivă ... A ce a sta  este  m ăsura propriului  m agnetism .
     Forţa  de  a tra cţie   şi  cea de  respingere  este  co o rdonată  de  m agnetism ul  prezent  oriunde  în  natură.  Există  deci  şi  în  sim ţurile
  noastre.  Undeva,  la  m ijlocul  d istanţei  d in tre   ele,  treb u ie   să  existe  „o  m inunată  stare  de  e ch ilib ru" -  după  cum   considera  cândva
  m arele  Eliphas  Levi.                                                                 Diana ZLACZKI
                         A
                        In vizită la criminali celebri din România
                                            NICOLAE PASCU
                                            -  urm are din nr. 627 -
     Visează să fie liber,  să se ducă să lucreze la o exploatare minieră din inima munţilor săi,  să uite că pe lumea asta mai există femei,  legi,
  pedepse, colonei de poliţie, procurori, judecători, ziarişti şi închisori din care nu se poate evada.
     „U n crim inal crud şi extrem  de p ericulos, un obsedat sexual cu predispoziţii sado-m asochiste” .
     Născut pe data de 30 martie  1948 în Bucureşti (ca fiu al Măriei şi a! lui Constantin),  ultimul domiciliu avându-l pe str.  Baraj Bicaz,  nr. 2 (bl.
   M.  25,  sc.  2,  apt.  42,  sector 3)  din  Capitală,  Nicolae  Pascu  are  un  palmares  infracţional  înspăimântător,  fiind  condamnat  (pe  viaţă)  pentru
   săvârşirea a 19 infracţiuni: trei de omor deosebit de grav, şapte de tâlhărie, şase de viol, trei tentative de viol şi perversiune sexuală, înregistrate
   (în perioada 2 iunie -1 2  septembrie  1990) în  Bucureşti şi în zonele  limitrofe ale acestuia.  Identificarea  'monstrului”  (care în acea perioadă a
   umplut de teroare locuitorii Capitalei) s-a produs la 1  octombrie ’90 ca urmare a detaliilor oferite de Doina Mănescu şi Emilia Spandole, ca şi a
  altor persoane care i-au căzut victime: Camelia Murtanza,  llona Tudor,  Petrica Barbu etc.
     în  toate  ocaziile,  Pascu  îşi  aştepta  victimele,  în  special  în  zona  Gării  de  Nord,  dar şi  în  alte  puncte,  oferindu-şi  serviciile  de  taximetrist
  particular, dar fără să posede autorizaţie în acest sens. Pe femeile pe care nu a reuşit să le violeze sau de care s-a temut că, dacă vor scăpa cu
  viaţă, îl vor denunţa,  le-a ucis prin ştrangulare.
     Probele  (avute în  vedere  cu  ocazia acuzării criminalului)  au  fost următoarele:  declaraţia  inculpatului,  ca şi declaraţiile  următoarelor părţi
  vătămate  şi  civile:  Gheorghe  Mincu,  Emilia  Spandole,  Camelia  Murtanza,  Doina  Mănescu,  Gheorghe  Mănăscu,  Gheorghe  Lostun,  Nicolae
  Constantin,  Mladinovici  Mariana-Mădălina,  Adrian  Pascu,  Floarea  Simescu,  Martin  Trifu,  Dragu  Petronela,  Ion  lancu,  Constantin  Mateucă,
  Mihaela  Popescu,  Dobriţa  Preda,  Aurelia  Dumitrescu,  Elena  Lostun,  Aurel  Tudor,  Silvia  Lostun  etc.  Totodată  au  fost  efectuate  confruntări,
   recunoaşteri de grup, ca şi alte activităţi specifice muncii poliţieneşti.
     După opinia specialiştilor,  Nicolae  Pascu  (divorţat de două ori,  aflat pe-atunci  la vârsta de 42 de  ani) tată a trei copii,  poseda unele tare
  psihice încă din copilărie. Aparent...  avea un comportament normal, însă, în  realitate era un criminal crud şi extrem de  periculos,  un obsedat
  sexual cu predispoziţii sado-masochiste.
     „Jocul” său macabru a început în ziua de 2 iulie 1990 când Emilia Spanoole a sesizat Poliţia (din Urziceni) că a fost victima unei tentative de
  viol,  prezentând,  în  spiritul  celor afirmate  un  act  medico-legai  care  atesta  urme  de  violenţă  produse  (prin  înţepare)  cu  o  şurubelniţă,  ca  şi
  numărul de înmatriculare al autoturismului (Fiat 850), din care, ca prin minune, scăpase cu viaţă.   Constantin PREDA
                                                 (va urma)

  C  ă l ă u z a  -   s ă p t ă m â n a l   i n d e p e n d e n t   a f l a t   I n   s l u j b a   t u t u r o r   o a m e n i l o r . :
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16