Page 10 - Calauza_2002_630

W Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oameniioŢgp ( ^ S 0 ^ t ^ ^ g 3 roj

>
E bine să vă notaţi consulatele generale ale Rom âniei
SEARĂ FRUMOASĂ
în C AN AD A
Montreal Toronto Nu mai avea ce face şi nici ce spune. Cum să se apere în faţa
Consulatul General al României Consulatul General al României atâtor vecirii, ce veniseră în întâm pinarea lui. Să nu se piardă cu
Adresa: 1111 St. Urbain, (Consulate General of adevărat s-a apucat să smulgă nişte buruieni, de pe marginea aleii.
Suite M. 01-04 Romania)
Telefon: 00-1-514-876-1792; Adresa: 111 Peter ST. Suite Când a dat peste urzici a simţit că îi ard mâinile şi cum îi scânteiază
• 00-1-514-876-1793; 530, Toronto, Ontario M5V-2H1 pielea. Şi le-a dus spre gură şi a început să le mângâie cu aburul cald
Fax: 00-1-514-876-1797 Telefon: 00-1-416-585-5802; al buzelor. Nu pricepea nimic din ce se întâmpla în acel moment, de
E-mail: romcon@videotron.ca 00-1-416-585-9177; ce mulţimea îl bănuia că ar fi săvârşit o faptă gravă. Unul din cei prezenţi
Interimar: Dl. Aurelian Creţu Fax: 00-1-416-585-4798 avea la cingătoare un topor. Altul, venise.cu o seceră şi un braţ de
E-mail: cgrt@bellnet.ca lucernă. DeŞi începuse să se bâţâie, mai spera că o să scape teafăr.
în UCRAINA Consul general: Dl. Radu Până în acea zi, nu prea avusese divergenţe cu vecinii, deşi mulţi îi
Odessa Gabriel Safta erau indiferenţi. Nu intra în vorbă cu ei. Nu că el ar fi avut aerg.pe
Consulatul General al României filozof, ci mai degrabă datorită faptului că o mare parte din timp, stătea
Adresa: Str. Pasteur nr. 21; Telefon: 0038-048-236298 la marginea oraşului unde avea o căsuţă mică şi o grădină, din care
E-mail: konsulro@tm.odessa.ua; Consul general: Dl. Cornel Gheorghiaş
1 . x u ' scotea bani. Locuia acolo din primăvară până toamna târziu, când
Evenimentul CONSTANTIN ZQAMBAU frigul îl punea pe fugă. îl vizita destul de des o femeie tânără şi chiar
frum oasă şi poate lumea se întreba cu ce o ademeneşte pe Arnişica
Ieşirea din adâncuri ,că pentru ea nici un alt bărbat nu mai contează. „Să-i dea bani mulţi?”
- urm are d in nr. 629 - se întrebau unii. Misterul plana de mai multă vreme şi poate din această
Ansam blul expoziţional are o herm eneutică aparte. De regulă cauză, lumea începu să-l înconjoare şi să-l facă să spună adevărul.
creatorul se străduieşte, prin actul a rtistic asupra m ateriei, să o „La dracu” zise el. Mi se pare un lucru bizar şi fără rost să vă spun. Ce
spiritualizeze, să o transfere în dom eniul ideaticului. La Constantin aveţi cu Arnişica, e viaţa ei şi face ce vrea ea. Ce vă deranjează că
Zgâm bău actul e invers, s p iritu a lita te a decantată de el printr-o
permanentă suferinţă autoim pusă (să nu se creadă că stilul de a fi vine la mine, ce eu sunt nebun? E o fată harnică şi mă ajută să sap
„urâcios" pe care-l promovează Constantin Zgâmbău în relaţiile cu colegii grădina şi să culeg fructele. Acolo, la marginea oraşului, este o altă
artişti nu-l „costă" sufleteşte) se materializează în creaţiile sale. Constantin lume. Altfel bate vântul şi altfel răsare soarele. Altfel se aşează rouă
Zgâmbău nu tinde spre idealuri, el trăieşte viaţa în toate nimicniciile ei, dimineţii şi visele nopţii sunt mult mai dulci. Voi ce ştiţi? Să vă înfioraţi
refulându-şi pe şevalet acumulările spirituale. Astfel maleficul capătă sprâncenele şi să mă priviţi cu mânie! N-o să vă ajute Dumnezeu să-mi
materialitate printr-o sexualitate violent-bolnavă, sacrul se nuanţează faceţi vreun rău, că n-am să vă mai calc strada.” Omul se descărnase
prin turle de biserici în viziuni de coşmar, pe geom etrii de transceză şi ochii îi căpătaseră o strălucire aparte. Parcă se găsea în faţa Arnişicăi
între euclidian şi neeuclidian, între real şi absurd, realizând transferul şi 6 privea în ochii ei mari şi senini. îi datora toată dragostea şi asta nu
lăcaşului de cult de la starea de meditaţie la starea de subiect al meditaţiei, de puţină vreme. Erau ani de zile. De parfumul ce i-l cumpărase,
într-o apocaliptică inversare a valorilor. gproape că uitase. Dar ce seară frumoasă îl aştepta! M iron ŢICj
în pictura lui Constantin Zgâmbău em oţia e absentă, spiritul e biciuit
şi silit să simtă, să trăiască. M odalitatea transpunerii ideatice foloseşte VIAŢA CIVILIZATĂ ÎN MEDIUL RURAL
o recuzită cantitativ săracă dar calitativ de o mare forţă: cununa de spini
şi crucea. Spinii sunt, de fapt, laitmotivul expoziţiei şi, se pare, al viziunii Sănătatea fa m iliei şi igiena gospodăriei
artistului despre lume şi viaţă. Ei par a fi simultan, cauza şi efectul, motorul
dar şi frâna mişcării, păcatul şi exorcizarea lui. Şi merită din plin remarcată urm are din nr. 629
excelenta valorificare coloristică a acestei recuzite, în special prin suita Latrina sau clo se tu l. Conform legii menţionate, se amplasează pe
de cununi de spini abordate în nuanţe coloristice diverse, cu sugestii o groapă (fosă septică) betonată, accesibilă golirii prin vidanjare şi care
emoţional-interpretative a căror paletă devine extrem de largă, după cum este situată la cel puţin 10 m faţă de cea mai apropiată locuinţă sau
şi crucea devine centru ipostazic semnificând: pâinea, spiritul, suferinţa, fântână. Fosa septică poate servi şi deversării apelor uzate menajere
aşteptarea chinuitoare (patul suprapus din celula închisorii), imuabilul (de la baie şi bucătărie), dacă vidanjul este transportat şi descărcat în
(stânca), iubirea (îmbrăţişarea). cea mai apropiată staţie de epurare a apelor uzate.
Pentru Constantin Zgâm bău transform area e neapărat violentă. Este interzisă irigarea grădinii de zarzavaturi sau a culturilor agricole
Revoluţiile lui (chiar şi cele interioare) sunt însângerate, sunt excluse cu astfel de dejecţii care.provin de la om, pentru că favorizează
cele „de catifea”. în arta sa form a îşi are locul său, dar culoarea, nuanţa transmiterea paraziţilor şi m icrobilor specifici acestuia. Construeţ*a şi
acesteia este fundamentală. Astfel, roşul însângerat pare a predomina amenajarea ei nu trebuie să permită intrarea şi înm ulţirerea muşteiSr,
în tablourile sugerând transform ări, verde-galbenul sunt nuanţele insectelor şi rozătoarelor şi nici accesul păsărilor sau animalelor de curte.
putreziciunii spirituale. Dar în toate tablourile asocierile formă - culoare Scaunul closetului se dezinfectează zilnic cu cârpă m uiată în
au semnificaţii şocante, profunde, revelatorii. cloram ină sau lapte de var limpezit. Podeaua se spală săptămânal cu
S-a vehiculat falsa idee că lucrările lui Constantin Zgâmbău nu au apă caldă şi leşie, apoi se dezinfectează cu cloramină. Din când în când,
conotaţii politice. Ba au, şi încă ce conotaţiil pentru asigurarea dezinfecţiei şi înm ulţirii larvelor şi muştelor, peste
Aşezat, nu întâmplător, între patru tablouri de un erotism bolnav- materiile fecale din fosă se presară un strat de var cloros.
halucinant, adevărate materializări ale maleficului ispititor, prostituant şi C om baterea in se cte lo r şi rozătoarelor se realizează, în primul
degradant, tabloul reprezentând Puterea (prin sceptrul şi panglica rând, prin curăţenie şi m enţinerea igienei în locuinţă şi anexele
tricoloră ) în form a unei cara ca tiţe rnu lti-te nta cu la re um anizate, gospodăreşti aşa încât să nu aibă locuri de adăpost, înm ulţire şi hrană.
înveşmântată „la patru ace", este o reflectare cât se poate de sugestivă Pentru combaterea muştelor din casă o măsură simplă este acoperirea
a hydrei mafiote ce s-a înstăpânit în toate structurile statale, în mijlocul ferestrelor şi uşilor cu plase de material sau tifon. La bucătărie, alimentele
unei prostituări generale, sub toate formele şi la toate nivelele. se acoperă cu tifon, site, celofan sau se ţin sub capac. Resturile de la
Oricum, ieşirea la rampă a lui Constantin Zgâmbău va naşte discuţii masă se aruncă în coşul de gunoi prevăzut cu capac, duşumelele se
şi controverse (plăcute oricum artistului) de specialişti mai mult sau mai mătură şi se spală zilnic. O „hrană otrăvită” pentru muşte (eficace şi la
puţin avizaţi care, probabil, vor reuşi să-l aşeze valoric pe treapta care o gândacii de bucătărie),se obţine din 70-75 g de borax amestecat cu 30-
merită. Dar, indiferent de caracterul şi finalitatea acestora, această 35 g zahăr de pudră.' Alte soluţii de a le distruge sunt benzile cu clei
adevărată „ie ş ire din a d â n c u ri” a lui Constantin Zgâmbău reprezintă „Muscamor” şi toate sprayurile pentru muşte, furnici şi gândaci.
un real act de cultură de anvergură ce sporeşte prestigiul cultural şi aşa Pentru combaterea moliilor, puricilor, păduchilor, ploşniţelor pe lângă
destul de ridicat în domeniul artelor plastice al Cetăţii Corvine. măsurile de curăţenie si igienă în locurile infestate: aşternuturi murdare,
Ion URDĂ lenjerie m urdară, sfofe, m obile, crăpăturile uşilor şi pervazurilor se
folosesc sprayurile insecticide specifice, soluţii şi pulberi ca „M olitox”,
CHEMĂRILE CARSTULUI „Cimexan", „Deparatox", „Puricid?, „Plotox” etc.
Şoarecii şi şobolanii se combat numai după descoperirea galeriilor
Peşterile - goluri subterane care ascund numeroase taine atrag ca lor, a locurilor de adăpare ( şanţuri, canale ) sau hrănire, a urm elor de
un magnet pe membrii Cercului speomontan, condus de prof. D aradics lăbuţe. în aceste locuri se pun curse mecanice, boabe de grâu im preg­
Otto. nate cu otravă specială „Rozitox”, batoane hidrofuge „Macustox" şi altele.
Una din ultimele peşteri vizitate de noi este peştera Dodoconi de Evitaţi să otrăviţi alte anim ale sau păsări de curte, îm piedicându-le
pe pârâul Drăcoasa (Opronilor) din Câmpu lui Neag. accesul la otrăvuri sau folosindu-le numai noaptea când ele sunt închise
Galeria liniară uşor meandrată nu ne-a creat probleme în străbaterea în coteţe.
ei (176 m), ci din contră ne-a ajutat I Utilizaţi numai produse de combatere cumpărate din magazinele de
să ne însuşim destul de bine tehnica specialitate şi urmaţi cu stricteţe instrucţiunile acestora. Aceste produse
cartării peşterilor. Dacă concreţiunile se ţin ferite de copii, bătrâni şi animale domestice, se păstreză separat
din peşteră sunt rare, în schim b de alim ente şi numai în ambalajele originale. Pentru a nu fi confundate,
întâlnim blocuri prăbuşite din tavan eventual scrieţi pe ele cât mai mare „OTRAVĂ!”
şi surpări de teren. Forme de viaţă
întâlnim la gura peşterii. I DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEŢULUI HUNEDOARA
C ristia n N AP ĂU S erviciul de P rom ovare a S ănătăţii şi P rogram e de E ducaţie
Cerc SPEOMONTAN A -L u p e n i" pentru Sănătate

w A L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L INDEPENDENT. AFLAT ÎN SLUJBA TUTUROR OAMENILOR