Page 10 - Calauza_2002_631
P. 10

(                  Săptămânal independent aflat fn slujba tuturor oamenilor


                             SARĂ BUNĂ!                            Dialog cu Dl Teodor Meleşcanu,
                                                               profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice,
              Deşi, nu mă mai auzi, deşi, e târziu, îţi scriu aceste rânduri. Poate
           mă auzi, poate, nu e târziu şi ce n-am făcut până acum, aceste cuvinte   Universitatea Bucureşti
           mă fac să cred că mi-am descărcat sufletul.  Uneori, lăsăm timpul să
           treacă privind asfinţitul cu acelaşi sentiment, „vine o nouă zi". Da, aşa   -  urmare din nr. 628 -
           este numai că,  uneori, se întâmplă lucruri,  pe care,  nu  le aşteptăm.   -  Domnule Meleşcanu, cum se vede (ara de la Bucureşti, cu ochii
           Cel cu care aş fi vrut să stau de vorbă, nu mă mai aude.  Mi se pare   unui politician ardelean,  şi care este starea de spirit a ţării in acest
           straniu şi încep să mă întreb de ce a adormit aşa de repede? Drăgan   moment?
           Muntean a fost un simbol al cântecului popular. Un Fiu al Pădurenilor
                                                                  -  Există o problemă mare a politicii  româneşti,  adică este vorba
           ce şi-a înălţat glasul falnic şi duios încât nu o să dispară vreodată. A   despre încrederea în clasa politică, în capacitatea clasei politice de a
           fost şi va rămâne un glas unic, prelungind şipotul neuitării. L-am văzut   duce acţiuni care să fie realmente în interesul oamenilor. Acest lucru
           prima oară,  cu mulţi ani în urmă.  Pe atunci, era la început.de drum,   este valabil  pentru toată  România,  este  una  din  marile probleme  pe
           pe care, l-a parcurs prin ţinutul natal, printre ierburi şi atâtea locuri ce
                                                               care le avem -  credibilitatea clasei politice şi  a actului de guverrtST«C
           i-au  vorbit  în  şoaptă,  într-o  curgere  lină  a  bucuriei  şi  a  durerii.  A
                                                               Lucrurile devin mult mai grave şi  mai directe atunci când este vorba
           obiceiurilor locului, pe care, le-a simţit şi le-a înmănunchiat în buchete
           de cântece.  L-am  privit cântând şi am  simţit cum  mă stăpâneşte cu   de o zonă cum este Transilvania,  o zonă mai dinamică din punct de
           dărnicia sa sufletească. Cu duioşenia şi limpezimea glasului. Cu acel   vedere  econom ic.  Nu  vorbesc  de  anum ite  subzone  pe  care  le
           fior care te face să crezi că nu eşti singur.  Cântecul popular s-a aflat   cunoaştem,  inclusiv  Hunedoara.  Vorbesc  pe  ansamblu,  într-adevăr
           în  doliu.  Ţinutul  Pădurenilor,  şi  Leşnicului  şi  al  tuturor  vetrelor   Transilvania este  una dintre  zonele care contribuie cel  mai  serios la
           Hunedoarei şi nu numai, au trăit clipe de adâncă tristeţe şi neaşteptată   prosperitatea României şi în acelaşi timp este una dintre zonele care
           pierdere.  „Mulţumescu-ţi  dumitale”  îţi  zic  acum.  Mergând  pe  firul   b e n e ficia ză   m ai  puţin  de  p ro g ra m e le   şi  a lo c a ţiile   bugetare
           cântecelor tale, îmi dau seama că prin cântec, vei  rămâne în lumea   guvernamentale.  Deci, dacă problema neîncrederii este generală aş
           noastră cea de toate zilele.  „Măi, bade,  măi bade” .  Şi,  nu  pot să nu   spune că pentru Transilvania neîncrederea în „miticii" cum se spune,
           mă apropii  de  acel  cântec  atât  de expresiv şi  atât de  real.  „De  eşti   de la Bucureşti este chiar mai mare. Din punctul meu de vedere două
           tare supărat,  măi  bade,  măi  bade,  Lasă plugul şi grapa,  Şi haide în   soluţii trebuie avute în atenţie rapid.  Prima este nevoia unei înnoiri a
           sat, sara” . Doamne, cât adevăr şi cât suflet de lumină a locului, unde   clasei politice, care este o problemă generală a României, şi eu sunt
           te-ai născut, respiră peste timp. Ai avut atâtea bucurii şi atâtea aplauze.   convins că în procesul de înnoire a acestei clase politice este nevoie
           Admiratori  cât cuprinde  ţara.  Ai  reuşit  să  te  defineşti  prin  cântec  şi   de  un  efort  mult  mai  mare  pentru  ca  Tansilvania  să  fie  mai  bine
           prin omenie.  Ce n-ai reuşit?  N-ai  reuşit să îmbătrâneşti.  Şi  nici  n-ai
                                                               reprezentată.  Avem  şi  calităţi  ca  oameni,  prin  tradiţia  noastră,  prin
           „rămas al nimănui” , cum zice cântecul tău „Fetele s-au măritat, măi,/   educaţia şi mentalitatea pe care o avem, de oameni echilibraţi, serioşi,
           Feciorii s-au însurat, măi,/ Ai rămas al nimănui,/ La marginea satului,
                                                               avem posibilitatea să facem mai  mult faţă de alţii care provin din alte
           măi, măi, bade Ioane”. Nu te vom uita Drăgan Muntean! Sara Bună!
                                                   Miron ŢIC   zone, dar şi pentru faptul că Transilvania are interese specifice care
                                                               trebuie să fie reprezentate la nivelul Guvernului Central.. Vă spun, avem
                                                               regim  special pentru zonele defavorizate.  Dar viziunea pe care eu o
          r                                               a
                              PASTELE                          promovez şi pentru care mă voi zbate este aceea că cel mai bun lucru
                                                               pe care îl putem face în economie este să încurajăm acele zone care
            Toţi copiii azi               li sunt dragi numai  sunt mai dinamice şi care au potenţial din punct de vedere economic,
                    se-mbracă                          copiii  să devină adevărate locomotive ale economiei româneşti. Să vă dau
            Cu ce au ei mai               Cei cu sufletul milos.  un exemplu.  Ştiţi că este foarte important pentru oamenii din zonele
                       frumos                                  foarte  sărace  din  Moldova  să  poţi  să  dai  un  ajutor social  de câteva
            Şi părinţilor le cântă        Iar copiii buni la suflet   sute de mii de lei  pe lună pentru ca să poată trăi pur şi simplu, să nu
                                          Ei cu dărnicie dau   se  prăpădească.  Mai  important  este  să  dai  posibilitatea  unor  zone
            învierea lui Hristos.
                                          Cozonaci şi ouă roşii   active din economia românească, cum este Transilvania, se se creeze
                                          La copiif care n-au.
            Şi la masă ciocnesc                                locuri de muncă, în care foarte mulţi sunt oameni ce vin din alte zone
                       astăzi                                  ale ţării. Ideea este că nu trebuie să mergem doar pe ajutorarea zonelor
                                          (P oezia  nu  apare  în
            Toţi copiii cei cuminţi   volumele de poezii ale lui Georae   celor  mai  sărace,  ci  să  creem  condiţii  pentru  zonele  dinamice',  şC
            Ouă roşii şi pestriţe   Coşbuc  dar  este  sem nată  de   Transilvania este  una dintre acestea,  să aibă posibilitatea să devină
            Cu iubiţii lor părinţi  acest autor în Cartea de citire din   adevărate locomotive ala economiei româneşti. Acesta este obiectivul
                                    anii  1942-1943 -  pentru  cls.  III-   pe care ni l-am fixat şi care, sunt convins că va avea sprijin din partea
            Toţi copiii azi sunt darnici   IV.)                multor colegi care vor fi în viitorul Parlament.   -  va urma -
            Că ei ştiu că lui Hristos  N.R. Poezia ne-a fost pusă la                                 Daniel MARIŞ
                                     dispoziţie de dl Colcer Simion  y
          V.                                                  -              ■  —    -                -------
                 SCRISOAREA LUI PONŢIU PILAT CĂTRE TIBERIUS, ÎMPĂRATUL ROMEI
                     Eu i-am oferit protecţia mea
                           -  urmare din nr. 630 -            depriva pe Evrei de puţina putere civilă pe care le-a lăsat-o lor Roma.
              Când el a venit către mine, s-a oprit şi ca printr-un miracol mi s-a   Cererea mea este -  eu nu spun ordinul meu -  ca tu să fii mai circum­
           părut că el îmi spune,  „Sunt aici”,  totuşi el  nu  a  spus nici  un cuvânt.   spect şi moderat în cuvântările tale în viitor şi mai curtenitor cu ei, ca
           Pentru câtva timp eu am contemplat cu admiraţie şi cu teamă acest tip   nu  cumva  să  trezeşti  mândria  duşmanilor  tăi  şi  astfel  ei  să  ridice
           de  om  extraordinar.  Era  un  tip  de  om  necunoscut  în  numeroasele   împotriva  ta  gloata  de  jos  fără  minte  şi  să  mă  forţeze  pe  mine  să
           noastre picturi care au dat forme şi figuri la toţi zeii şi eroii.  Nu a fost   întrebuinţez dispoziţiile legii.”
           nimic în acest om care să fie respingător, eu însă m-am simţit smerit şi   Nazarineanul a răspuns, in mod calm: „Prinţ al pământului cuvintele
           tremurând pe când mă apropiam de el.               tale nu pornesc de la adevărata înţelepciune.  Dacă spui torentului să
              în  sfârşit  i-am  zis,  „lisuse”  -   şi  limba  mea  a  ezitat -  „lisuse  din   stea în mijlocul  defileului  muntelui,  acela va desrădăcina copacii  din
           Nazaret, în ultimii trei ani eu ţi-am permis destulă libertate de vorbire   vale. Torentul îţi va răspunde ţie că el se supune legilor naturii şi numai
           şi  eu  nu regret aceasta. Toate vorbele tale sunt ale unui înţelept,  nu   Creatorul,  Dumnezeu  ştie  încotro  curg  apele  torentului.  Adevărat  îţi
           ştiu dacă tu ai cetit pe Socrate, ori pe Platon, însă atâta ştiu eu, că  în   spun eu ţie, mai înainte ca trandafirul Sharonului să înflorească, sângele
           cuvântările  tale  există  o  măreaţă  simplicitate  care  te  ridică  pe  tine   dreptului va fi vărsat."   |
           deasupra tuturor filozofilor. împăratul este informat despre asta, şi eu,   „Sângele tău nu va fi vărsat”, i-am spus eu, cu adâncă emoţie: „tu
           umilul său reprezentant în această ţară, sunt bucuros că ţi-am îngăduit   eşti mult  mai preţios în aprecierea  mea  pentru valoarea înţelepciunii  iJ
           aceea  libertate  de  care  tu  eşti  dem n.  O ricum ,  eu  trebue  să-ţi   tale decât toţi răzvrătiţii şi Fariseii îngâmfaţi, care abuzează de libertatea
           destăinuiesc  că  prin  cuvântările  tale  ai  ridicat  împotriva  ta  duşmani   acordată  lor  de  către  Romani.  Ei  conspiră  împotriva  Cezarului  şi
           puternici şi inveteraţi. Aceasta nu este o surpriză pentru mine. Socrate   convertesc bunătatea lui în frică, spunând celor necultivaţi că Cezarul
           a  avut  duşmanii  lui  şi  a  căzut  victima  urei  lor.  Duşmanii  tăi  sunt  de   este un tiran şi caută să-i ruineze pe ei. Netrebnicii obraznici! Ei nu-şi
           două  ori  mai  înfuriaţi.  Prima  dată  împotriva  ta  pentru  faptul  că  în   dau seama că lupul Tibrului se îmbracă în piele de oaie spre â-şi împlini
           cuvântările tale eşti foarte aspru pentru comportarea lor şi în al doilea   scopul lui rău.  E uam  să te protejez împotriva lor.  Pretoriumul meu îţi
           rând împotriva mea pentru libertatea ce ţi-am acordat ţie.  Ei chiar mă   va fi un azil,  atât ziua cât şi  noaptea”.
           acuză de a fi în coaliţie cu tine, în  mod indirect,  pentru  scopul de a-i  -  va urma -
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15