Page 10 - Calauza_2002_635

" V U,1 V 'W -
n ( D Săptămânal independent aflat în slujba tuturorj)amenilpr
m
I Franţa se sprijină pe | MĂSURI PASIVE DE COMBATERE A
I întreprinderile mici şi mijlocii i ŞOMAJULUI
Protecţia socială a şomerilor s-a realizat şi prin măsurile pasive
| Partidul Umanist salută importanţa pe care o acordă preşedintele | aplicate conform Legii nr. 1/1991 modificată şi republicată care a oferit
I francez Jacques Chirac dezvoltării economiei, prin numirea în fruntea i cadrul legal de indemnizare a şomerilor până la data de 1 martie 2002
■ guvernului a unui fost ministru al întreprinderilor mici şi mijlocii şi a l' când a intrat în vigoare Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru
| comerţului, iar la portofoliul finanţelor, a conducătorului unuia din cele | şomaj şi stimularea forţei de muncă.
■ mai mari grupuri industriale din lume. Una din ţările cele mai dezvoltate ■ In luna aprilie a acestui an pentru 16.786 şomeri, sumele plătite de
* dă un exemplu elocvent al convingerii că bunăstarea populaţiei se poate ‘ A.J.O.F.M. Hunedoara au fost:
| consolida numai prin stimularea întreprinderilor mici şi mijlocii, a creşterii | Conform legii 1/1991:
- ajutor de şomaj: 16.015.899.569 lei.
■ economice în general. i
- ajutor de integrare profesională: 1.925.911.193 lei.
' Ca formaţiune cu doctrină social liberală, Partidul Umanist'
- alocaţie de sprijin: 5.573.733.749 lei.
| apreciază decizia şi mai ales promptitudinea cu care acţionează | Plăţi în baza O.U.G. 35/1997: 142.378.693 lei.
■ preşedintele Jacques Chirac, care s-a angajat în faţa francezilor, chiar i
Plăţi în baza OUG 170/2001; Venituri de completare 751.520.401
'în noaptea alegerilor, să „elibereze energiile economice, prin' lei.
| micşorarea poverilor care apasă pe întreprinderi''. | Conform legii 76/2002.
■ Considerăm că acesta poate fi un exemplu pentru politicienii de i - Indemnizaţie de şomaj: 1.741.174.309 lei.
' pretutindeni, în primul rând pentru cei din ţările aflate în tranziţie. Partidul' • - Plăţi pentru stimularea şomerilor care se angajează înainte de
| Umanist s-a pronunţat frecvent pentru acordarea unei atenţii deosebite | expirarea perioadei de şomaj: 286.747.262 lei.
■ promisiunilor făcute electoratului. Neîndeplinirea acestora poate duce, i
' oriunde în lume, la repetarea situaţiei din primul tur al alegerilor din * CE VA ADUCE GLOBALIZAREA, FEDERALIZAREA,
| Franţa sau România anului 2000, când o bună parte a electoratului s-a |
I îndreptat către ceea ce i-a creat doar iluzia fermităţii şi siguranţei. i REGIONALIZAREA EUROPEI PENTRU ROMÂNIA
' Biroul de Presă al Partidului Umanist Ioana IOVA POPESCU' - urmare din nr. 634 -
V_______________________________________________________________/
Ce a urmat după familia simbolică Adam şi Eva, ştim din cercetările
antropologice. Nu ştim totul, căci nu au rămas documente sau alte
SPRE NATO CU PANTALONII RUPŢI ÎN FUND probe, dar din cercetările societăţilor primitive s-au dovedit a se fi
constituit diverse forme sociale de convieţuire, clasate drept: clanuri,
- urmare din nr. 634 -
ginţi, triburi, popoare şi naţiuni, de la care reţinem ce ne interesează,
în anii împuşcatului economia ţării „a făcut un pas înainte” şi doi sau respectiv că oamenii, în forma lor naturală, s-au duşmănit, s-au războit
mai mulţi paşi înapoi, după Revoluţie. Aşa nu mai doreşte nimeni să mai şi au suferit enorm. Suferinţele şi sacrificiile primare şi să zicem şi
mergem către haos. Avem nevoie ca Ţara Românească să fie condusă conştiinţa prin credinţă de la Dumnezeu au condus omenirea spre
de un om cu mână de fier, capabil să ne scoată din impas! De cei doi conştiinţa, credinţa şi convingerea unor principii de viaţă colectivă,
preşedinţi pe care ni i-a hărăzit Cel de Sus, ne-am lămurit buştean. Sub prin care să poată trăi şi prospera. Aşa s-a reuşit ca de la clanurile
totemice primi- tive, să se ajungă la
conducerea lor şi cu ajutorul neprecupeţit a Băncii Mondiale plus F.M.I.,
ginţi, triburi, neamuri şi popoare
ţara noastră bogată şi frumoasă s-a dus pe râpă. Cu un picior ne aflăm
culminând cu statele naţionale şi
pe marginea prăpastiei dacă nu în ea, iar cu celălalt în NATO, cu la comunitatea pluri şi internaţională a zilelor noastre. Conflictele,
pantalonii rupţi în fund. Oricum ne trebuie un preşedinte, nu de formă, Gi luptele şi războaiele n-au lipsit, iar suferinţele provocate de acestea,
un adevărat conducător de stat, care să lupte chiar până la sacrificiu au condus la: consfătuiri, asociere, alianţe, uniuni şi confederaţii ce-au
pentru binele poporului. Cine să fie oare acel demnitar potrivit în stare salvat cursul istoric al omenirii.
Actualmente s-a ajuns la o culminaţie terestră, în care s-a ajuns
să se ia de piept chiar şi cu Dumnezeu pentru cauza celor mulţi şi obidiţi?
la globalizare, adică la o interdependenţă a populaţiei întregului glob,
în nici un caz domnii Băsescu sau Meleşcanu, Năstase ori Frunda, nici
prin care: de o creaţie binefăcătoare profită toată lumea, tot globul,
Stoica sau Voiculescu. Decât ei, preferinţa mea se înclină spre mult
după cum, o idee nebună, o ideologie fanatică, o concepţie absurdă
hulitul şi etichetatul xenofob, extremist, antisemit etc. omul senator sau chiar şi o religie nesupusă cenzurii conştiinţei mondiale, pot
Corneliu Vădim Tudor. determina un holocaust mondial.
Pronunţ acest nume fără rezerve şi fără teamă, convins că la ora Globalizarea este o conceoţie şi un procedeu deja schiţat, com­
actuală este omul cel mai potrivit pentru a scoate ţara asta din mocirla în petent şi menit a înlătura factorii negativi ai istoriei şi a salva omenirea
de la un total holocaust. Prof. Victor ISAC
care ne-am cufundat până-n gât.
Cine se teme de Vădim? G. ZOLD
Scrisoarea lu i Ponfiu Piiat către Tiberius, împăratul Romei
. Eu atunci am cerut un lighean şi mi-am spălat Idele lui Martie. Eu, guvernatorul actual al provinciei răzvrătite, m'am
mâinile sprijinit de o coloană a bazilicii mele, contemplând prin întunerecul
- urmare din nr. 634 - mohorât pe aceşti diavoli ai Tartarului, cum l-au târât la execuţie pe
nevinovatul Nazarinean. Toţi din jurul meu m’au părăsit. Ierusalimul
I Atunci am dat ordin ca Isus să fie biciuit, în speranţa că aceasta ar
şi-a vomitat puternic locuitorii lui prin poarta funerală care duce la
| putea să satisfacă mulţimea, însă aceea le-a provocat şi mai multă furie.
gemmonica. Un aer de îndurerare şi tristeţe m’a învăluit. Gărzile mele
| Văzând cum stau lucrurile, am cerut un lighean şi mi-am spălat mâinile
s'au asodat cu cavaleria şi centurionul, ca o expunere a puterii, silindu-se să
în prezenţa acelei mulţimi gălăgioase, aceasta ca o dovadă că Isus din
Nazaret, după judecata mea, nu a făcut nimic pentru ca să merite menţină ordinea. Eu am rămas singur, şi inima mea frântă m’a mustrat
de cele ce s’au întâmplat în acele momente, care au aparţinut mai
I moartea. Dar totul a fost în zadar, nemernicii aceia erau setoşi după
| viaţa lui. degrabă istoriei zeilor decât oamenilor. Un strigăt puternic s’a auzit
| Eu am fost martor la multe din frământările noastre civile, cu mulţimi emis dela Golgota, care adus de vânturi, a părut să anunţe o agonie
. înfuriate şi pline de mânie, dar nici una nu se poate compara ce ceea de care nu s'a mai auzit niciodată de urechile muritorilor. Nori întunecaţi
' ce am văzut la această ocazie. S-ar fi putut întriadevăr spune că toate s'au lăsat în jos până la turnuleţul templului şi acoperind oraşul ca un
I fantomele din locurile infernului s'au adunat la Ierusalim. Mulţimea nu a voal peste tot. Aşa groaznice au fost semnele pe care le-au văzut
| venit aici ca la plimbare, d a fost ca întrio mişcare, ca un vârtej, rotindu-se ca oamenii, atât către cer, cât şi pe pământ, după cum a exclamatDionisie
i nişte valuri ce fâlfâiau dela intrarea principală a Pretoriumului chiar până Areopagitul: „Ori creatorul naturii este în suferinţă, ori universul s’a
la muntele Sionului, şi urlând cu strigăte de groază, ţipete şi vociferări dărâmat.” în timp ce aceste scene groaznice ale naturii se desfăşurau
' care nu au fost auzite niciodată nici în răzvrătirile Panoniei, ori în aici, în partea de jos a Egiptului, un cutremur înspăimântător a umplut
I tumulturile dela tribunale. de frică şi a speriat de moarte pe Evreii superstiţioşi. Aşa s’a spus că
| Cu toate că momentul ca soarele să apună încă nu a sosit, ziua a un Evreu bătrân, savant, din Antiohia, a fost aflat mort, după ce a trecut
i început să se întunece în mod gradat ca la un asfinţit, aşa cum s’a pericolul, dacă el a murit de alarmă sau de mâhnire adâncă, nu se
^întâmplat şi la moartea marelui Cezar lulius. Totul s'a asemănat cu ştie. El a fost un foarte bun prieten al Nazariteanului. (va urma)
L J ^ Ă U Z A j 'S Ă E I A I V I Â ] ^ . ^ S LU JB A TU TU R O R O A M E N IL O R