Page 6 - Calauza_2002_635

( Săptămânal independent aflat în slujba tuturor o a m e n il6 r^ (^ ^ O ^ t3Q ^ g 3 °°ţ)

înţefepţii la bară „Ce-i lipseşte României? "j Un Katyn românesc?
Economia şi economiştii!" | - urmare din pag 1 -
Despre cele petrecute în gulagurile ruseşti (două în Siberia) îi era
- urmare din pag 1 - I interzis să vorbească. Doar prin 1966 a îndrăznit să-mi povestească
I este ceva necuvenit cât timp Germania a ieşit din război învinsă, | câte ceva, şi atunci cu multă fereală, după ce fusese obligat să
I cu pierderi enorme. Cum se explică superioritatea standardului de i robotească pe multe alte şantiere, dar nu ca inginer, ci ca simplu
' viaţă, respectiv a disponibilităţii de bunuri ce asigură nivelul supe- muncitor (la Reşiţa, Caransebeş, Lugoj, Timişoara, Jebel, Uricani,
I rior de viaţă? Răspunsul este unul singur: Economia. I Petroşani etc.). In 1978-1979 i s-a permis să se întoarcă în Moldova
I Drept consecinţă, soluţia unui nou şi mai bun standard de viaţă I natală, stabilindu-se la laşi. în această perioadă avea să scrie câte
ceva, cu multă fereală, despre necazurile sale, însă sub un nume de
I constă într-o economie mai rodnică, la nivelul celor occidentale, ■
împrumut, sub pseudonim, tipărind şi câteva cărţi de poezie patriotică.
' ceea ce nu-i ceva de nerealizat. *
într-o toamnă a acelor ani l-am vizitat pe strada V. Babeş din laşi.
| în perioada interbelică, industria românească a intrat în con- |
Era foarte agitat când i-am trecut pragul casei. Cu multă reţinere mi-a
I curs cu cea occidentală şi s-au înregistrat majore succese. Aşa se I
făcut o destăinuire stupefiantă:
explică cum în deceniul 3 şi 4, până la dezlănţuirea războiului s-a .
- Ai văzut transformatorul electric din capătul străzii? Cel de la
I reuşit a avea nivelul de viaţă belgian, considerat a fi fost cel mai ‘ picioarele Dealului Copou?
| înalt. Actualmente, dacă ne comparăm şi năzuim nivelul Germaniei, | . - N-am observat acolo decât un fel de magazie, înconjurată de
| să recunoaştem că ţara noastră dispune de materia primă a I plopi...
Germaniei, plus aur şi argint, încât putem privi cu încredere viitorul. - Aceea este casa transformatorului electric şi dacă eşti atent vezi
I O încredere în$r-un viitor strălucit, îl întâlnesc în rândul oamenilor I .că este împrejmuită de un gard nou de sârmă ghimpată, foarte înalt.
| de rând. Exprimându-mă odată dureros, că economia noastră ar | Din loc în loc sunt puse table pe care scrie: „Intrarea strict interzisă!"
i merge în regres, m-am bucurat de un expozeu economic al unui i - Normal, dacă este vorba de un transformator de înaltă tensiune...
muncitor, ce s-a implicat acum şi în comerţ, demonstrându-mi că - Aparent, dar de fapt este vorba de altceva! Jură-mi că nu spui
nimănui despre ce-ţi voi dezvălui acum, că nu mai pot să ţin ascuns...
I nu ştim să ne organizăm economia, deşi posibilităţi avem. N-am I
Din cauza celor ce ştiu, fără să vreau, gândesc chiar să mă mut de pe
| reţinut toate argumentele salvatoare ale economiei naţionale, fiindcă |
I nu credeam că toate problemele noastre pot fi atât de uşor rezolvate, i această stradă. (Ceea ce s-a şi întâmplat ulterior, lăsându-şi vila de
pe V. Babeş, pentru un mic apartament de bloc din centrul oraşului).
Impresiile comunicate din Occident, m-au determinat a mă opri
Pe scurt secretul care îl chinuia era faptul că într-o noapte, în timp
I asupra problemei şi a opinia. I
ce se îndrepta spre casă a fost martor la efectuarea unor săpături
I Categoric, suntem economic la un nivel inferior. Nu putem depăşi I
ciudate în apropierea casei transformatorului, făcute de soldaţi ai M.A.I.
I acest impas, adică nu putem spera la un viitor satisfăcător României, i Ceea ce a văzut că scot din pământ l-a umplut de groază: erau schelete
decât prin a acorda atenţia cuvenită Economiei, ca ştiinţă şi ca umane, cranii, femure etc. Cu el se mai afla o pereche de tineri, care
I tehnologie practică. Se impune apel şi mobilizare a tuturor I priveau la lumina becurilor ce se întâmpla dincolo de gardul de sârmă.
I economiştilor cunoscând şi recunoscând ca economist, începând I In acest timp s-a apropiat un civil cu haină de piele şi s-a răstit la el:
I cu cel mai modest om capabil de muncă şi mai ales de creaţie, . - Ce te holbezi aşa? Pleacă repede de aici şi să-ţi ţii gura despre
■ până la specialiştii autentici: savanţi şi mai ales cei ce se dovedesc ■ ce ai văzut, altfel... Haide, valea! Aici se plantează nişte copaci... aţi
| realizatori de unităţi productive spornice, industriale şi comerciale. | înţeles?!? E o pepinieră, crescătorie de arbori...
I Să luăm în considerare opiniile celor de jos, dar să antrenăm la I A doua zi, adevărat, tot pământul din curtea transformatorului era
reavăn şi din loc în loc, la distanţe foarte mici erau plantaţi plopi, zeci
. acţiuni efective, nu la simple deziderate pe marii specialişti, gen Mie ,
de plopi, aceiaşi care se văd şi acum împletindu-şi ramurile. Iar gardul
I Şerbănescu şi Mircea Ciumara. I
scund a fost înlocuit cu un gard de sârmă, înalt de aproape 3 m.
| Mai mare nevoie, decât de un parlament răsfăţat, avem nevoie |
Oricât s-a ascuns acea faptă tot s-a aflat în oraş ce s-a petrecut
| de un Consiliu Economic Superior, al fruntaşilor instituţiilor |
peste noapte în acel loc. Oamenii povesteau pe şoptite că acolo ar fi
economice. ,
fost îngropaţi sute de ofiţeri şi ostaşi români de către „aliaţii" sovietici,
I Recunoscând rolul şi atribuţiile Preşedinţiei, Guvernului şi I
după luptele din preajma zilei de 23 august 1944. Aproape sigur este
| Parlamentului, consider mai presus de toate, necesar un Consiliu | vorba - cercetările mai mult ca sigur vor confirma - , de un masacru
| Economic Superior, consacrat numai soluţionării problemelor de i tipic, NKGB-uIui, ca la Katyn, în Ucraina? Prea s-au acoperit în viteză
ordin economic asigurând: o viaţă economică la nivel superior posibil, sutele sau poate miile de schelete din acel „parc" sinistru, plantându-
I salvator înapoierii economice, în care ne aflăm. I se arbori deasupra, locul fiind ţinut sub pază multă vreme, pentru a nu
I________________________________________________________________ I pătrunde nici un nepoftit acolo.
PREMIILE DE FIDELITATE „CĂLĂUZA"
„ ROMÂNIA AR PUTEA ÎNSEMNA
- urmare din pag. 1 -
• Premiile de 100.000 lei: DABIJA VIOREL, Vulcan, str. Romană, MÂNIA ROŞIE A LUI DUMNEZEU!"
nr. 12, bl. 54, ap. 4; TOADE MARIA, sat Cerbia, nr. 38, comuna Zam. - urmare din pag 1 -
• Premiile de 50.000 lei: O NOFREIIOAN, Vulcan, str. Titulescu, E o bătălie ca un fel de joacă diabolică îndreptată împotriva
nr. 34, bl. 2T, ap. 11; PĂCURAR ANCA, Simeria, str. Avram lancu, bl. noastră şi numai noi, copiii, mai putem face ceva, pentru că cei mari
8, apt. 92; VLAD IOAN, Lupeni, str. Viitorului, bl. C2, ap. 58; IULIAN au uitat de mult să mai fie copii şi vor neapărat să-i ascultăm şi să
GEAMĂNU, Petroşani, str. C-tin Miile, bl. 5., ap. 17. repetăm greşelile lor. Dar să încep cu datele: 11 iunie 1948 -
• Prem iile constând în abonam ente la ziarul „Călăuza”: confiscarea întreprinderilor de la capitalişti. Un furt imens făcut de
comunişti. După 1990t marea privatizare, când toţi românii ce aveau
GIVULESCU FELICIA, loc. Zam, nr. 122; IUGA GIZELA, Petroşani,
18 ani, au primit certificate de acţionar, pe care le-am vândut ori
str. Cireşilor, nr. 3; OPRIŞA MIRCEA ŞTEFAN, Brad, str. Dispensar,
încă primesc dividende. Nişte bani nemunciţi la scară naţională.
nr. 8; BOB A GHEORGHE, loc. Haţeg, str. Viilor, nr. 14.
Şi-au amanetat sufletele lui Lucifer şi va veni vremea scadenţei.
• Premiile constând într-un pachet compus din 5 cărţi sau
16-17 Decembrie 1989 şi 20/21 Decembrie, la Revoluţie, au
reviste: JURCA OTILIA, Petroşani, str. Independenţei, bl. 3, apt. 17; murit atâţia tineri ca şi noi. Au avut curajul să iasă în stradă şi să
ŞERBAN SILVIU, loc Zam, nr. 108; POENARIU PETRU, loc. Gurasada, lupte împotriva minciunii ce dura de 45 de ani, au stat în faţa
nr. 186; MARCU EVA, sat Merişor, nr. 4, of. Baru Mare; FLOREA gloanţelor şi au fost striviţi de şenilele tancurilor, nu doar pentru ei,
IOSIF, comuna Tomeşti, sat Obârşa, nr. 8; JDERIU GHEORGHE, Brad, ci pentru noi toţi, pentru ca şi noi să trăim în libertate, să putem
str. Libertăţii 9, bl. C5, apt. 11; AVORNICULUI TAMARA, comuna spune ce gândim, să putem alege, cu preţul vieţii lor. însă a fost o
Zam, nr. 142; PETEU NAPOLEON, comuna Variaş, judeţul Timiş; mare păcăleală, au murit aproape degeaba, doar ca să preia puterea
BARB OLIMPIA, Orăştie, str. Pricazului, nr. 34, apt. 83; JUMANCA unii mai ticăloşi, care şi acum ne conduc. Apoi, nouă, popor creştin
ortodox, ne-au asasinat conducătorul (nu contează cât de rău o fi
CONSTANTIN, loc. Petroşani, str. Vasile Lupu, nr. 1.
fost), în data de 26 Decembrie, a doua zi de Crăciun şi ne-am mai şi
Premiile de 100.000 şi 50.000 lei precum şi pachetele cu cărţi pot
bueurat de moartea lui. Iar în celelalte ţări comuniste, ei nu şi-au
fi ridicate de la sediul Redacţiei „CĂLĂUZA” începând cu data de 17
ucis tiranii şi aceştia încă trăiesc. Au fost semnele din acele zile,
iunie 2002. La solicitarea Dvs, vi se pot expedia acasă. Premiile
căldură 20 grade la mijlocul lui decembrie şi au apărut şf multe cruci
constând în abonamente vor fi expediate de redacţie. în trunchiuri de copaci. (Vwi/mMţf-
Felicitări câştigătorilor şi mai mult noroc viitorilor participanţi!
- v . ........................ i ........n , i; i ^ a = s g =
T AFLAT îftl.Ş ty J B A IU T U B P R OAM ŞNILOR