Page 7 - Calauza_2002_639
P. 7

'JI  m.  1  11
     C          M<"  H  '■  ■  .  .......... .  »  ■   ........... ..   jl  WiLUi— f   u  ..  i —   "■■■ 1 mwm*¥9i ........ ji*.
       DV( s ^ d & m ^ j} n  Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor  IPcsJ^a^ 7  J

             O excelentă colaborare între Editura „Călăuza" şi Austria

          Printr-un  proiect  comun  între  E d itu ra   C ĂLĂ U ZA  şi  Fundaţia
                                                               T hom as B e m b a rd
       KULTUR KONTACT au tost editate sub sigla E diturii CĂLĂUZA două
       volume ale celui mai important scriitor austriac. E vorba de volumul de
                                                                                      V    /fi
       poeme IN HORA MORŢIŞ şi volumul de teatru SIMPLU COMPLICAT
       ambele  aparţinând  scriitorului  THOMAS  BERNHARD.  Traducerea
       aparţine scriitoarei vieneze  Florica  M adritsch  Marin.  Ceea  ce este   S îm pfu complicat
       important la acest proiect de editare e că reprezintă prima traducere în
       limba română a acestui poet austriac cu două din cele mai importante
       cărţi  ale  sale.  Proiectul  cultural  de  cunoaştere  în  România  a  operei
       scriitorului va continua în curând cu a treia carte pe care o vom anunţa
       la  tim pul  p o trivit,  c itito rilo r.  Este  vorba  de  un  volum   pe  care
       traducătoarea îl are pe masa de lucru. Cărţile au fost editate în condiţii
       excelente,  reprezentând adevărate bijuterii editoriale.  Redăm câteva
       opinii ale celebrului critic german despre opera lui Thomas Bernhard
       cuprinse pe coperta volumului „Simplu complicat”: „Simplu complicat
       -   sub  acest  titlu  se  distinge  întreaga  operă  a  lui  Bernhard,  cel  mai
       complet autor de limba germană după 1945: Simple constelaţii de bază:
       boala,  moartea,  izolarea,  nebunia,  determină  toate  operele  sale,  în
       care  personajele  se  află  sub  influenţa  acestor  stări  la  cel  mai  înalt
                                                          contraste Bernhard creează iritaţie şi totodată o încordare inegalabilă
       nivel:  monologul în Care  este  stăpânită  arta  repetiţiei  cuprinde toate
                                                          în literatura europeană actuală" Cărţile sunt editate în noua Colecţie
       contradicţiile vieţii în cele mai subtile variaţii: tragicul şi comicul, banalul
                                                          „R e lie f a E diturii Călăuza destinată scriitorilor străini.
       şi  subtilul,  realitatea  şi  ficţiunea,  minciuna  şi  adevărul  -   cu  aceste
                                                                        ________________     Valeriu BÂRCĂU
             R A D J T I I   P Ă S T R A T E   L A   L I C E U L    ~j
                                                             Programul audienţelor la  Primăria
     I    P E D A G O G I C   „ S A B I N   D R A G O I "   D E V A    I   oraşului  Vulcan
     |               Rămas bun clasa I                 j
     |   De curând, clinchetul cristalin al clopoţelului a sunat pentru ultima i   P rim a r  -  m iercuri  8 .0 0 -1 1 .0 0
      oară  în  acest  an  şcolar.  Data  de  15  iunie  a  fiecărui  an  ne  vesteşte   V ic e p rim a r  -  luni  8 .3 0 -1 1 .0 0
     | sosirea vacanţei de vară sau vacanţa mare.      |
     |   Mii  de  copii  vor  alerga  voioşi  în  întâm pinarea  vacanţei  m ulţi   - jo i  8 .3 0 -1 1 .0 0
     ‘ aşteptate, la bunici,  la munte sau la mare.    *      S e cre tar    -  marţi   8 .3 0 -1 1 .0 0
     |   Cei cu posibilităţi materiale scăzute vor alerga şi ei în întâmpinarea |
                                                                             -  vineri  8 .3 0 -1 1 .0 0
     I vacanţei mari, creându-şi o lume a lor -  o lume de vis. Lumea copilăriei i
     ' veşnice.                                        '      N otă: Adresa primăriei oraşului Vulcan a sosit la redacţie
     |   Cu toţii însă, nu ştiu ce să facă: să se bucure de prima lor vacanţă |  mai târziu şi pe căi întortocheate.
     ■ sau să simtă tristeţea la gândul că se despart acum de bunul lor prieten, i
     ■ ABECEDARUL, cel care i-a însoţit peste tot timp de un an de zile?   '
     |   Ca multe alţe tradiţii, SERBAREA ADECEDARULUI s-â păstrat cu |
     I sfinţenie de-a  lungul anilor.  Căci,  abecedarul nu este doar un sim plu.   Când  şi  cum au  fost desfiinţate
     I manual ce i-a învăţat pe copii să scrie şi să citească, ci este întâia lori
     I carte.  O carte minunată,  al cărei conţinut le-a deschis „bobocilor” din I   ultimele  Partide?
     • clasa  I  drumul  spre  cunoaştere.  De  aceea  îl  asemuim  cu  un  pom,
     I încărcat de roadele muncii, ale strădaniei de un an.   I  în luna martie 1948, am fost   n e v o ie   de  d o u ă   d e c re te   de
     I   ABECEDARUL e un frate mai mare, ori un personaj de basm atâtl  la   B u c u re ş ti  la  M in is te ru l   desfiinţare” .
      de îndrăgit de copii!  Plini de emoţii,  boboceii îl aniversează în fiecare   în v ă ţă m â n tu lu i.  A co lo   l-am    A  prevăzut  obiectiv,  sec  şi
     I an prin cântece, versuri şi dansuri.            I
                                                           întâlnit pe Anton Alexandrescu,   exact.  Peste puţin tim p s-a dat
     I   Cu  toţii  rostesc  tradiţionalul:  RĂMAS  BUN,  DRAG  ABECEDAR, I
      RAMAS BUN CLASA I!                                   p re ş e d in te le    P a r tid u lu i   decretul de desfiinţare.  Nu s-a
     I   E un moment înălţător pentru noi toţi: învăţători, copii, părinţi, bunici. I   N a ţio n a l  Ţ ă ră n e s c ,  d e sig u r   resim ţit nimic, căci partidul unit,
     I Un lanţ de inimi calde bucurându-se împreună pentru primele succese |   din tradiţionalul Partid Naţional   form al, n-a mai activat. în iunie
      ala „boboceilor” .  Vom  rememora  aceste  clipe  trasnformându-le  în   Ţ ără n e sc  lu liu   M aniu.  L-am    1 9 4 8 ,  nu  m ai  e x is ta   d e c â t
     I amintiri, pentru mai târziu                     I
     |   Conştientizăm un lucru de mare preţ: copiii nu mai sunt „boboceii" i   în tre b a t:  „C a re   e  s itu a ţia    Partidul  unic  P.C.R.  al  clasei
     'd in   toamna  trecută.  Au  crescut,  au  prins  aripi  şi  curaj  să  zboare  în   p a rtid u lu i? ”  M i-a   ră s p u n s :   m un cito a re ,  in a u g u râ n d   Era
     | misterioasa lume a cunoaşterii.                 |   „Deocam dată  am  fost  uniţi  cu   Dictaturii  Proletariatului.
     I   Drum bun, spre mai departe, toturor „boboceilor” !   i  „Frontul Plugarilor” , ca să nu fie
     I                    înv. Maria Elena Şipos, Diana Zslasky'                             Prof.  Victor ISAC

                             R ăbufniri  îm potriva  ţigan ilor
        De la bun început precizez că nu aparţin acestei etnii şi nici măcar   din  cei  trei  gânditori  au  reflectat  la  efectul  faptelor  comise  de  ţigani
     îp  satul  natal  nu  am  avut  familii  de  ţigani.  Dar faptul  că  şi ţiganii  sunt   neglijând complet cauza care-i  determină pe aceşti  amărâţi să comită
     făpturi omeneşti care,  legal,  au  drepturi egale cu toate etniile din ţară,   fapte reprobabile.
     faţă de răbufnirile negândite caut să le iau apărarea.  De ce s-au gândit domniile lor la fapte asemănătoare:  dacă un cal
        în  Călăuza  nr.  534/2000  a  apărut  un  articol  intitulat:  „Marea   nu este îngrijit şi nu i se dă hrană la timp devine o mârţoagă. Sau dacă
     Ţiganiadă”  în  care  autorul  după  ce  scoate  în  evidenţă  numai  faptele   o bucată de pământ nu este arată şi îngrăşată devine pârloagă din care
     negative  com ise  de  m em brii  acestei  etnii,  propune  două  m ăsuri   nu  se  poate  scoate  nimic.  La  fel  se întâmplă  şi  cu  partea  săracă  din
     categorice:                                          populaţia  ţării,  în  special ţiganii,  faţă de care  dacă  nu  se  vor  lua  nişte
        1.  Măsuri  foarte  dure  îm potriva  ţiganilor  spre  a-i  determina  să   măsuri  reparatorii  constând  în:  învăţăm ântul  primar  obligatoriu,  cu
     emigreze în statele din vest;                        asigurarea  manualelor  şcolare,  a  rechizitelor,  a  uniformelor  şi  a  unei
        2. Măsuri foarte dure care să pună capăt acestei industrii de proastă   m ese  (măcar)  la  cantina  şcolară,  -   vor  răm âne  generaţii  întregi
     reputaţie.                                           analfabete, capabile să comită fel de fel de fapte certate cu civilizaţia. Şi
        Mai recent, primarii din trei judeţe în frunte cu cel de la Piatra Neamţ,   să nu fie uitată natalitatea la această etnie. Dacă nu se va trece la măsuri
      propun  scoaterea  ţiganilor  din  oraşe  în  care  scop  li  se  vor face  nişte   de educare pe scară largă a acestei etnii, după cel mult zece ani se vor
      locuinţe sociale împrejmuite cu gard. Deci un fel de ghetouri. Adică fiecare  naşte probleme sociale greu de stăpânit. Timpul de promisiuni a expirat.
                                                                                                     G. BÂGU
                                                                  i ^  ■(        JJ i * l î      M m ^   ; «Bl

                   r
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12