Page 2 - Calauza_2002_641

IzZ Săptămânal' independent aflatIn slujba tuturor 'o a m e .o llo C 5 ^ B ^ B ^ H 5

Gura târgului r • S A L C I A ]
Maşina tu număr de | - urmare din pag. 1 - I
1 Deseori drumurile mă poartă prin preajma acestei sălcii şi îi privesc1
Hunedoara a adus ploaia | pe aceşti bătrâni inofensivi cum se sfădesc, uneori cu patima, alteori cu |
. calm, dar întotdeauna se despart prieteni şi mă gândesc ce bun ar fi u n .
peste toata Moldova! I „sfat al bătrânilor" pentru rezolvarea problemelor noastre de azi. Dar |
I nimeni nu îi bagă în seamă. Nune interesează problemele lor, deoarece i
- urmare din pag. 1 - • nu mai avem nevoie de ei. I
Ştiam că seceta a „obosit" pământul românesc, a colbuit cu praf I Mă gândesc de multe ori, oare cu ce au greşit aceşti bătrâni ca să I
sticlos chipul ţăranului român, i-a îndepărtat de pământ şi pe cei care ducă această viaţă chinuită tocmai acum când au mai mare nevoie de
începuseră să reiubească ţărâna roditoare. Au redevenit cârtitori: „De | ajutorul şi înţelegerea noastră. Acum când bolile nu-i ocolesc, acum când |
ce susţii tu că tot pământul ne va scoate din sărăcie. Uite vine o secetă ■ trebuie să-şi oblojească amărâtul lor timp trecut prin atâtea în viaţă. Şi .
sau un val de piatră şi am pierdut toţi banii daţi pe arătură, pe sămânţă, I mi-e milă când văd câte un bătrân căutând în amărâta-i puşculiţă o I
| monedă de 500 lei sau aşteptând răbdător să i se dea rest la cumpărături |
pe discuit, pe prăşit etc...”
Am fugit de acasă poate să găsesc pe undeva prin ţară PLOAIA ' moneda de 500 lei. 1
I Bătrânii, care după o viaţă de muncă ar trebui să-şi trăiască bătrâneţile I
şi s-o invit să vină din nou în Transilvania, să ude porumbul, sfecla,
fără griji, sunt acum cei mai loviţi de soartă. Şi nimeni nu se gândeşte că
zarzavaturile, tot. Cu invitaţia de la Consiliul Judeţean Vrancea în | tot ce avem bun acum se datorează şi lor. Şi că n-am exista dacă n-ar fi |
buzunar, mă tot gândeam ce fel de om o fi M arian O p rişa n , ■ existat ei. ■
preşedintele C onsiliului Judeţean vrâncenesc, om despre care I Cândva într-o toamnă a democraţiei noastre originale un bătrân mi-1
auzisem atât de multe încât nu puteam să nu cercetez eu locul la I a a spus: I
„faţa locului". Am trecut de Braşov, am simţit uriaşul adorm it cum 1 „Domnule inginer, ştiţi că deşi a trecut sezonul lubeniţei, eu nu a m 1
emana atâta forţă umană şi industrială, am trecut prin secuimea rigidă I gustat nici măcar o felie de lubeniţă? Da, nu a gustat o felie de lubeniţă! |
Şi nu pentru că nu i-ar fi plăcut, ci pentru că nu a avut cu ce s-o cumpere.
şi fantastică, am coborât pe urmele trupelor româneşti din primul
Război mondial: Mărăşeşti, Adjud, Focşani..., treceam printre vii fără | E vorba de un bătrân care a lucrat o viaţă. Şi a fost o toamnă bogată în |
■ lubeniţă... i
hotare, se simţea în aer o Moldovă obosită de secetă, lipsită totalmente I Mă întreb cu groază câteodată ce s-ar întâmpla dacă edilii oraşului <
de cafea expresso. Eram curios ce fel de om e ziaristul şi scriitorul
I n-ar fi atât de înţelegători şi-ar începe o campanie de evacuare a celor I
G h e o rg h e N eagu, p re şe d in te le A so cia ţie i C u ltu ra le „D u iliu 1 care nu-şi plătesc datoriile. Oare, câţi bătrâni ar trăi muritori de foame în
Zamfirescu", omul care scoate mai multe ziare, reviste şi se bate pentru | mijlocul străzii, fără nici un acoperământ deasupra capului? Şi îmi vine |
cultura vrânceană şi nu numai. Ce mai, eram un tip plămădit numai ■ atunci în gând discuţia cu o fată care nu a văzut în viaţa ei marea ş i,
din curiozitate... I litoralul nostru şi care vrea să plece în Italia să spele vase intr-un restau-1
Focşaniul era în sărbătoare, centrul blocat, numai însemnele irant, pentru a putea să-şi ajute pe bătrânul ei tată la întreţinerea]
> apartamentului. Şi mă gândesc, de ce nu poate câştiga în ţara sa banii1
profesionale ne-au lăsat să ajungem în buricul oraşului la hotelul
Unirea. Cu o zi înainte începuseră Zilele m un cip iu lu i Focşani, o I necesari. Şi mă gândesc ce săraci am ajuns. Săraci intr-o ţară bogată, I
de pe care Dumnezeu şi-a luat mâna. Sau pe care nu ştim s-o conducem!
mare sărbătoare a moldovenilor de pe Milcov. Timp de trei zile aveam | Şi mă gândesc la bătrânii noştri! |
să descopăr peste tot umbra lui M arian O p rişa n , preşedintele ■ Salcia îşi pleacă ramurile şi eu deplâng pe aceşti oropsiţi, pe aceşti ■
Consiliului Judeţean, om de afaceri, proprietar de ziare, tip care nu I chinuiţi ai sorţii. Cineva a vrut să scape de această salcie (sau de aceşti I
se fereşte de nimic (l-am văzut o dată la televizor acuzat de nişte ţipe | bătrâni?) ciopârjindu-i trunghiul aproape de rădăcină. Nu ne mai trebuie |
că le-a luat ziarul, şi mi-a trezit interesul). Când am ajuns acolo, ziarele ' bătrâni? O zicala ne învaţă că atunci când nu avem bătrâni să-i cumpărăm.1
de opoziţie tocmai îl atacau pe Oprişan pe motiv că vrea să-l dea jos I Oare, nu mai avem nevoie de sfaturile bătrânilor? Oare nu ne mai I
jjnteresează rădăcinila fiinţei noastre? j
pe preşedintele Camerei de comerţ. Serbările Cetăţii de la Deva au
fost o dulce copilărie pe lângă ceea ce am văzut la Focşani. Teritoriul
manifestării era întins cam cum ar fi la Deva de la Gară la Lido. Pe o Titan Marmosim şi Gheorghe Pogea
scenă imensă au evoluat numai trupe şoc, trupe cu renume, publicul Neastâmpăratul domn ing. Gheorghe Pogea a plecat de la „Siderurgica”
era isterizat; când fetele de la „Asia" au mulţumit lui Oprişan, oraşul şi a ajuns la o altă firmă tot mare - manager la S.C. „TITAN MARMOSIM"
întreg striga: Oprişan! Oprişan! In momentele acelea dio noapte când fosta „Marmura" Simeria, una dintre cele mai mari reuşite privatizări din
rătăceam prin mulţimea înnoptată rău, mâncând mici, hamsii şi bând
zona Transilvaniei.
bere, mf-a părut rău că nu era cu mine M ihail Nicolae Rudeanu sau
Deşi n-a recunoscut niciodată când era la „Siderurgica", că ar Tt
prefectul Serafinceanu. Să vadă oamenii ce înseamnă o „baie de simpatizant pedist, dl Pogea conduce firma care ţine de fruntaşul P.D. Adrian
mulţime" a la Oprişan! Să vadă şi Dumnealor cum o mulţime de tineri
Videanu, preşedintele Concernului TITAN MAR Bucureşti. Şi acolo s-a pus
de-a dreptul isterizaţi de ideea că Oprişan a adus acele trupe, că pe treabă. Şi Videanu e un tip sportiv şi dibace în activitate. A venit în haine
Oprişan le-a dat acel Festival, strigau numele binefăcătorului lor. Şi
de lucru, părea chiar stânjenit că „deranjează" pe ziarişti cu reuşitele firmei
toţi aceşti tineri vor vota în 2004 şi sunt sigur că-l ţin minte pe Oprişan. pe care o conduce. Ne-a dus prin firmă, ne-a uimit cu ce înseamnă Titan
Umbra lui Oprişan ne-a însoţit peste tot, oamenii vorbeau cu respect Marmosim, ne-a dat să bem o apă, o cafea, ne-a arătat cum sunt produsele
şi chiar cu prietenie de preşedintele lor. Am ajuns la concluzia că firmei, nişte mâncare bună, am văzut muncitorii că erau bine dispuşi, se
Oprişan e un tip tare, un politician care chiar dacă taie în came crudă lucrează bine, lumea pare mulţumită, fosta Marmura se dezvoltă, nu se
ştie ce vrea. Bravo lui! „mută la Bucureşti" cum a precizat dl Videanu că le era frică unora când
De fapt, oamenii politici din Vrancea cam toţi ştiu ce vor. Am fost s-a privatizat. A avut profit circa 12 miliarde iei, a crescut vânzarea cu circa
şi la „Solaris”, mai la marginea oraşului. Hotel modem. Lumea zicea 45 la sută, au fost extinse capacităţile de lucru, luptă cu concurenţa, cinstit.
că e a viceprimarulul. Nu mi-a priit puiul mâncat acolo, dar l-am mâncat Videanu şi Pogea sunt isteţi. Chiar dacă-s de la PD. Vor să propună
cu prietenii şi a fost bine. Mai ales, hotelul era brava! autorităţilor judeţene un program de extindere a unei pături meşteşugăreşti
Apoi, împreună cu prietenul M oscu, poet bun şi profesor de care să prelucreze marmura, să presteze servicii pentru întreprinderea
matematică, cu două maşini, am intrat pe furiş în judeţul Galaţi. Să nu mamă. Nu e rea ideea. Tot ce am văzut la SC Marmosim m-a încântat.
ne vadă vameşii. Am luat podgoriile la rând, am trecut prin curţile S-ar putea să fie chiar o reuşită şi dl Pogea să dovedească că e bun ma­
oamenilor, moldovenii ţin la pământ, orice petic de câmp e folosit. Am nager. Deocamdată îl felicit! Valeriu BÂRGĂU
văzut vinete şi roşii, am văzut vii cât cuprinde lumea. Burebista s-ar fi
îmbolnăvit dacă ar fi văzut că afurisiţii de moldoveni nu i-au ascultat
poruncile. Tot omul cu „ginişorul" lui. Intrăm în sat la Ploscuţeni. Sat
de oameni bogaţi. în copilărie ştiu că numele ăsta de Ploscuţeni era S P O R K M K S P O R T fc
ca un batalion disciplinar pentru noi copiii. Nici n-am ştiut că există în D D D M IQ IIIM P I Fostul piteştean ADRIAN NEAGA (care nu
adevăr un asemenea sat. Soţia poetului M arin M oscu e profesoară rn U M IS IU IM e | demult şi-a scrântit glezna) a promis pe fondul
de biologie şi directoarea şcolii din sat. O femeie pe chipul căreia unui sezon bun, înscrierea a cel puţin 20 de goluri.
citeşti o mare frumuseţe care se mai păstrează. Iute puse nişte pui la, Ganezul IBRAHIM DOSSEY aflat în conflict cu F.C.
fript cu usturoi, mâncăm şi bem vin. Ploaia vine cu o repeziciune de OFERTE BRAŞOV are trei oferte: Steaua, Rapid şi una se află pe
ne tot uităm peste pădure dacă vine cu gheaţă sau nu. Satul crede că agenda de lucru a lui GIOVANNI BECALI. Dar fostul goalkeeper al
maşina de Hunedoara a adus ploaia atât de aşteptată. Ne simţim
Braşovului m a i... aşteaptă luarea propriei decizii.
bine ca prunci ai Ardealului şi ai lui Dumnezeu. Poetul M arin M oscu Fotbalistului senegalez PAPE BOUBA DIOP, în
are teancuri de volume de poezie, e vânător şi pescar, ştie atâtea FURT timpul unei ceremonii la care a participat i s-a furat suma
despre vânat de nu-ţi vine a crede. Şiretul e jos, ploaia vine de sus,
de 460 Euro şi diverse obiecte (telefoane mobile,
două mănăstiri de maici rămân sus în pădure. Plouă bine şi noi ieşim paşaport şl cheile de la maşină). întâmplarea a avut loc înaintea
victorioşi din Moldova lui Ştefan cel Mare, a lui M arian O prişan, a lui momentului de acordare fotbalistului, a titlului de „Cetăţean de Onoare"
M arin M oscu şi a soţiei sale, a prietenului G heorghe Neagu, a al oraşului RUFISQUE.
directorului de ia Cultură G heorghe Vlăjie, a prietenului Dum itru ■ Noua formaţie antrenată de Lucescu -BESIKTAS
Pricop. Din Transilvania primesc semn că plouă şi atunci mi-am dat VICTORIE - ISTAMBUL a obţinut prima victorie avându-l pe român
seama că României trebuie să-i mai desfundăm izvoarele mâlite de pe banca tehnică, învingând într-un meci de pregătire
timp şi răutate. cu scorul de 2-1, formaţia cehă DUK la Praga. loan VLAD
C ĂL ĂU ZA - S Ă P T Ă M Â N A L INDEPENDENT AFLAT ÎN S LU JB A TUTUROR OAMENILOR