Page 7 - Calauza_2002_641

MARE SCANDAL LA PARIS 0 poetâ engleza provenind din România
România tace chitic în loc să ceară daune
Programat să aibă loc în inimaTârgului de Carie de la Paris, lângă invitata I D c t n i e l c t
de onoare, Italia, standul românesc a foşt expr *'->t de francezi, la marginea
expoziţiei. .. „ „ „ Cea de a tre ia carte scoasă la E d itu ra
- urmare din nr. 640 - „C ă lă u z a " în c o le c ţia „ R e lie f” d e stin a tă
Persoana de la minister care a semnat contractul cu organizatorii (con­ scriitorilor străini, este în întregime o ciudăţenie
tract care stipula că standul românesc trebuia să facă o trecere de la cel fără sfârşit. Poeta s-a născut la Deva şi s-a
italian spre centrul expoziţiei) a fost trimisă să organizeze şi salonul de căsătorit în Anglia. Prima ciudăţenie a poetei
carte de la Londra, nemaifiind prezentă la recepţionarea standului de la
Paris iar ceilalţi funcţionari din minister prezenţi nu au avut habar de cele D aniela (D răghia) B u lia s este că volumul de
prestabilite (astfel că nu se ştie dacă cineva va cere daune de la organizatori poeme nu poartă un titlu ca toate cărţile din Imperiul
pentru prejudicierea imaginii României, al cărei stand a făcut de fapt trecerea Guttemberg, ci doar un C mare încercuit ceea ce
de la marginea expoziţiei spre nicăieri...). înseamnă Copyright, înscris într-un cerc mai mare
Am ajuns la salon în chiar prima zi în care a fost deschis, pentru public, care conţine globul pământesc. Altă ciudăţenie e
'22 martie. După formalităţile de acreditare, m-am dus ţintă spre standul şi aceea că poeta semnează simplu, natural şi
românesc. Vederea drapelului tricolor arborat deasupra cărţilor scrise în fire sc (cartea) doar cu prenum ele D aniela,
limba română m-a bucurat sincer. Mi s-a părut chiar de la început că standul refuzând numele românesc (care nu ar spune nimic cititorilor ei englezi)
nostru arată altcumva decât celelalte, care avea rafturi şi pereţi despărţitori refuzând însă şi numele ei englezesc, care nu ar sp u n # nimic
pe care erau expuse cărţi. Cărţile noastre erau aşezate pe nişte mese joase,
asemănătoare tarabelor pe care le puteţi vedea la orice colţ de stradă. Ce românilor. Aşa-i că e ciudată copila asta minunată şi poetă care zice:
salva atmosfera, ca primă impresie, era partea din spate a standului, a „I am child eich in years,/ with its feet un the ground,/ its head in the
cărui poveste am aflat-o mai târziu, care prezenta imagini din viaţa marelui clouds/looking at its soles..." care în traducere ar însemna; „Sunt un
om de litere Ion Luca Caraglale. România a fost prezentă anul acesta cu copil cu mulţi a n i/ picioarele-n pământ/ capul în nori, / dar privirea la
simbolul I.L. Caragiale având în vedere că anul 2002 a fost declarat de talpe..." (pag. 70).
UNESCO „Anul Caragiale". La noi era aproape pustiu, comparativ cu agitaţia Puţine poete din istoria umanităţii şi-au luat un singur nume în
de la standurile vecine României, ce aparţineau unor state mai mici sau mai
călătoria poeziei spre eternitate. Să sperăm că Daniela îi va uimi pe
îndepărtate. Câţiva indivizi la costume, cu ecusoane de organizatori în piept, englezi prin talentul ei.
se învârteau ţanţoşi printre tarabele noastre, vorbind grav în româneşte
sau franceză. Am încercat să intru în vorbă cu câţiva dintre ei, dar, timp de De altfel, pe coperta a patra, Valeriu Bârgău o prezintă tot cam în
aproape o oră cât am frunzărit nişte cărţi nu m-au băgat în seamă (deşi stilul şi comportamentul poetei: „Dacă primul român ajuns în Regatul
după ecusonul ce-l purtam, arătam că nu sunt doar un simplu vizitator ci un unit al Marii Britanii a fost Vlad Ţepeş - Dracula - care i-a înfiorat pe
jurnalist în căutare de informaţii), darămite să mă întrebe dacă vreau ceva. mândrii insulari, ultimul român sosit în acelaşi regat este îngerul
Ne-am ignorat reciproc şi m-am cufundat în lectură. Am descoperit printre Daniela”.
că ţile expuse câteva deosebit de interesante. Doar după două zile, când
am revenit la salon, am putut discuta cu cineva despre problemele editoriale
şi viaţa cărţii în România. Erau doar doi dintre editori, rămaşi pe baricade, INSTITUŢIILE STATULUI RĂSPUND
încercând să salveze în faţa celor care vizitau standul nostru, imaginea
jalnică creată de funcţionam ministeriali, plecaţi acum ca turişti prin oraş. CITITORILOR NOŞTRI
Dacă celelalte standuri străine sau ale marilor edituri nu le-am studiat prea AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ HUNEDOARA
mult din cauza expozanţilor ce se repezeau să mă întâmpine foarte amabili
vorbindu-mi mult, mult, iar eu eram în situaţia jenantă de a nu şti ce să-i Urmare adresei D-voastră Nr. 101/29.05.2002 prin care ne
întreb despre literatura lor contemporană, la standul nostru am întâlnit cel înaintaţi scrisoarea D-lui SUNAŞ GHEORGHE, cu dom iciliul în
mult priviri impasibile. Hunedoara, str. Batiz, nr. 12, care solicită sprijin pentru angajarea
Principalul mare inconvenient al standului românesc â fost faptul că fiului pe nume SUNAŞ MIHAI, vă informăm următoarele:
doritorii nu au putut cumpăra cărţile aflate doar în expoziţie, şi credeţi-mă, - Dl Sunaş M ihai a fost iuat în evidenţa A genţiei Locale
cât timp am stat acolo, în cele două zile în care am vizitat târgul de carte, Hunedoara, ca persoană în căutarea unui loc de muncă, cu Nr. 1074/
mulţi au fost cei care şi-ar fi dorit să ia cu ei acasă o carte românească. Nu 17.06.2002 şi din consilierea profesională a rezultat că este calificat
mai zic că şi eu aş fi fost curios de câteva cărţi pe care, deşi apărute în ţară,
nu le-am găsit pană la Paris. Oficialii de la Ministerul Culturii nu au fost în meseria de horticultor, prin şcoală profesională, in prezent nu avem
găsiţi să dea explicaţii dar un editor a motivat imposibilitatea achiziţionării locuri de muncă vacante, comunicate de agenţii economici, în meseria
cărţilor prin faptul că trebuiau îndeplinite multe formalităţi birocratice de vamă de horticultor.
iar nimeni din minister nu a avut chef de hârţogăraie. Doar câţiva editori şi- Având în vedere că a mai fost angajat ca muncitor necalificat la
au adus propriile cărţi la vânzare, ceilalţi mulţumindu-se cu faptul că ministerul S.C. Corn Prodimpex SRL Hunedoara, a fost consultat dacă este de
le-a transportat pe gratis cărţile la Paris. acord să fie repartizat tot ca muncitor necalificat la altă firmă. în
Studiind oferta expoziţională am observat o anume linie la care (oare conformitate cu acest acord, a fost repartizat cu dispoziţia Nr. 2372/
cu bună ştiinţă?) majoritatea editurilor au subscris linia patriotică. Pe lângă 17.06.2002 la SC STAR CO NF SRL Hunedoara ca m uncitor
cărţile de literatură clasică, am zărit o serie de cărţi ce tratau teme pur necalificat. în urma interviului de angajare, a rezultat că nu corespunde
naţionaliste. Am zâmbit când am făcut constatarea aceasta (în ţară mulţi se profesional.
ridică contra sentimentelor naţionaliste iar acum ne aflăm la Pans, cunoscut în această situaţie Dl Sunaş Mihai rămâne în evidenţele noastre
pentru naţionalismul exclusivist al francezilor), lată în continuare o listă cu
câteva dintre cărţile şi albumele expuse, poate vă faceţi şi dumneavoastră şi va fi angajat în regim de urgenţă pe un post corespunzător imediat
o părere. Istoria rom ânilor, Giurescu, Ed. AII; Agenţiile de presă din ce primim vreo ofertă din partea agenţilor economici din zonă.
România, Carmen lonescu, Ed. Triton; Prin gaura cheii, Dumitru Ţepeneag, Scrisoarea a fost soluţionată de Hiticaş Marinela având funcţia
Ed. Alfa; Cine sunt eu?, Ana Blandiana, Ed. Dacia; Dialog cu Ion Cristoiu, de referent în cadrul Agenţiei Locale Hunedoara.
Cecilia Caragea, Ed. Dacia, Recitindu-I pe Brâncuşi, Ed. Vog, Barbu Dir. exec. loan Marcu SOCOL, Şef serviciu loan Mugur COŢ
Brezianu; Rolul României în apărarea Europei de expansiunea otomană,
Constantin Razchevici, Ed. Albatros, Transilvania la începutul tim purilor
moderne, Toader Nicoară, Ed. Dacia, Principatele Române în raporturile
politice Internaţionale, Leonid Baicu, Ed. Institutul European; Istoria 'SPRE PACEA ~l
Balcanilor, Barbara Jelavich, idem; Geneza modernă a ideii naţionaliste, ETERNĂ! |
Constantin Schifimet, Ed. Albatros; Marea unire a rom ânilor cu românii,
Dumitru Drăghicescu; Zece ani de tranziţie în Europa de est, Ionel Nicu | - ţirm are d in nr. 640 - I
Sava, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Basarabia, pământ românesc,
George Ciorănescu, idem; De la Atlantic la Urali. Renaşterea Europei, I Luăm în considerare că din punct de vedere religios ne aflăm în ■
Florian Gârz, Casa Editorială Odeon (carte apărută cu sprijinul Ministerului faţa alternativei: desacralizare sau resacralizare, şi optăm în favoarea
Culturii)); Balcanii, zona de sânge şi foc a Europei, Florian Gârz, idem; I resacralizării. în al doilea rând, din punct de vedere creştinesc profund I
Documente franceze despre Transilvania. V.F. Dobrinescu şi Ion Pătroiu,
Ed. Vremea; Com eliu Baba, un peintre de l'Est, Pavel Şuşară, Pakstone | im presionat şi dezam ăgit de conflictul dintre confesionalism şi |
Publisher, London; Originea medievală a co n flictelor din Peninsula recumenism, sunt categoric, pentru promovarea Ecumenismului religios j
Balcanică, Alexandru Madgearu, Ed. Corint; Album G rigorescu, Ed. universal, ce presupune unitate de credinţă şi acţiune atât în sfera
Monitorul Oficial; Album România, Ed. Noi Media Prinţ; Balcanii, cultură
şi geopolitică, Georgios Prevelakis, Ed. Corint; Teroarea comunistă în I Creştinismului, cât şi. în cea a tuturor celor ce au credinţă şi recunosc I
.România, Denis Deletant, Ed. Polirom. Foarte apreciate de public au fost | în Religie factorul superior şi optim al Spiritualităţii umane. |
cărţile oferite de Editura „Casa Radio” care a prezentat volume deosebite | Postulatul Ecum enism ului universal constă în: C ooperarea I
ca Sim fonicele R adiodifuziunii Române sau S faturi pe întuneric. . pragm atică a to t ceea ce spiritual contribuie la arm onia în credinţă .
Conferinţe la radio 1931-1940, cuprinzând discursurile lui Nicolae lorga
la postul naţional de radio, în ediţie integrală, sau albumele muzicale cu I şi la unitatea în acţiune, spre Instaurarea stării de pace în om enire. '
nume de referinţă din muzica simfonică românească. De asemenea I Pentru a putea năzui ia o contribuţie în sprijinul stării de pace în I
traducerile din senitorii francezi clasici, ca de exemplu Dunărea mânioasă | lume. Religiei în general şi Creştinismului în particular le revine I
de V. Hugo în traducerea lui Ion Heliade Rădulescu, oferite de Editura
Biblioteca Bucureştilor, au atras laudele tuturor. i obligaţia de a dovedi pacea în propria sferă de afirmare. ■
Ovldlu SIMINA [_ Prof. Victor ISACj
(va urma)
C ĂL Ă UZ A - S Ă P T Ă M Â N A L INDEPENDENT AFLAT iN S LU J B A TUTUROR OAMENILOR