Page 10 - Calauza_2002_643
P. 10

ţ l i T O g o 'l f j ^ 1" Săptămânal independent aflaTîn slujba tuturor oamenilor


            Un  nou  roman  în judeţul Hunedoara                               „ M u r e ş   p e   m a r g in a   t a ’
                 „Pădurenii" de  Radu  Mihail               |   Duminică, 14 iulie a.c. a fost o zi în care, mi-am încărcat privirile de
                             La Editura CĂLĂUZA a apărut un nou ro­  | o imensă bucurie. La llia, se sărbătorea cea de a 21 -a ediţie a festivalului
                          man, o carte incitantă, chiar provocatoare atât   folcloric „Mureş pe marginea ta". în afară de încă o ediţie desfăşurată
              Hjips Vhhiil
                          pentru  cititori  cât  şi  pentru  scriitori.  Romanul   I anul trecut, pe o vreme de ploaie rece, toate celelalte au avut loc înainte
              PAtMJRINM   se intitulează destul de grăitor -  PĂDURENII,   | de  revoluţie.  Odată cu venirea  la  primărie  a d-lui  Petrică  Nicolae  s-a
                          analiza  se  exercită  asupra  unei  lumi  aspre  a   | reluat acest festival,  care  a fost de  o înaltă tradiţie şi  de o înrudire  a
                          unei lumi în care omul se află permanent între
                          D iavol  şi  D um nezeu.  De  la  Ion  B u jo r   atâtor formaţii de amatori ai cântecului şi dansului. înainte vreme, orice
                          Pădereanu, care a trăit şi locuit o vreme între   I localitate avea o contribuţie proprie la valorificarea folclorului şi veneau
                          pădureni, de la cartea lui de debut, lumea aspră   ] aici zeci şi zeci de tineri şi nu numai tineri, pentru a-şi arăta măiestria şi
                          care îndeobşte este girată de corolarul ances­  i costumele ce le poartă.  La llia,  pe vremea  regretatului  Bujorel Marcu
                          tral al  pădurenilor,  nimeni  n-a  mai pătruns cu
                                                            •se putea vorbi despre o viaţă culturală deosebită, care a fost răsplătită
                          atâta  atenţie,  chiar  cu  delicateţe  în  sufletele
                         I grupurilor umane  din  munţi,  a  acelor oameni   leu multe trofee frumoase. Acum, s-au mai schimbat lucrurile şi despre
                         i care nu este exclus să fi  avut  unele contacte   | viaţa culturală şi artistică de la sate, aproape nu se mai poate vorbi. în
                          cu civilizaţiile extraterestre. Cartea a fost scrisă   această  zi  de  duminică  în  vestita  Sâdeaşcă  au  venit  câteva  mii  de
         şi rescrisă de nenumărate ori, manuscrisul (când a fost prezentat la tipar)   I oameni  pentru  a  se  delecta  cu  o  bere,  cu  câţiva  mici  şi  chiar  şi  cu
         arăta  cu  adevărat „muncit” ,  un  manuscris  aşa  cum  era  prezentat  de   | grătare.  Unii, au preferat circul amenajat în preajmă care i-a încântat
         Rebreanu în nopţile când îşi scria romanele monumentale.
           Autorul. Radu M ihail, este un om nici prea tânăr şi nici prea bătrân,   tmai ales pe copii.  Cei mai mulţi s-au apropiat de scena amenajată în
         un om care are vârsta scrierii unui roman interesant, decopertării straturilor   spatele  tribunei  de  fotbal,  unde  s-au  perindat  mai  multe  form aţii
         ancestrale de pe o lume  incitantă şi  miraculoasă,  greu  de descoperit,   I profesioniste din Haţeg, Arad şi Făget. Muzica populară a rămas pentru
         cum este cea a Pădurenilor. Cartea va intra în librării în zilele următoare.  | sufletul  multora  prima  dragoste,  mai  ales  că  pe  scenă  au  apărut  şi
                                             Valeriu BÂRGĂU
                                                            ■ nume consacrate care au evoluat la televiziune şi „Ploaia de stele”. S-
        Bărbaţii nu sunt atât de fleţi, cum cred femeile!   •au mai desfăşurat câteva întâlniri ale echipelor de fotbal din  llia,  Boz,
           De multe ori, femeile spun vrute şi nevrute, iar noi, bărbaţii, ne prefacem   I Sârbi  şi  Gothatea.  Aruncând  o  privire  peste  m ulţim ea  aflată  în
                                                            | Sâdeaşcă,  impresia  nu  era  alta  decât  una  de  veselie  şi  de  bucurie.
        că le credem, pentru ca asa-i regula jocului.  Dar toate au o limită. Unele
        chestii nu pot fi crezute oricâtă bunăvoinţă am avea. De pildă:  ■ Undeva,  într-un  colţ pe  nişte  bănci,  nişte  turişti  francezi încercau  să
           •  Nu te-am  sunat pentru  că a venit o mătuşă din  provincie  şi  a stat   I cânte „Mulţi  ani  trăiască" şi  chiar pe  fondul  berilor băute  şi  a  micilor
        toată seara pe capul meu!" Dacă ar fi trebuit să dai un telefon unui coleg   | savuraţi,  reuşeau  să  se  apropie  de  varianta  românească.  Primarul
        ca să-l întrebi dacă se dau mâine primele, crezi că mătuşa s-ar fi supărat   | Petrică  Nicolae cu tricolorul înfăşurat  peste  piept,  părea  mulţumit de
        şi ar fi plecat imediat la gară.   „
           • ” M-am tuns fiindcă e mai comod.  Nu mai e nevoie să-mi pun părul   facţiune şi poate se gândea la cea viitoare.   Miron ŢIC
        pe  moaţe,  nici  să-l  tapez...”  Aiurea!  Te-ai  tuns  fiindcă,  la  bairamul  de
        sâmbătă, măgarul de Titi ţi-a spus că dacă-ţi dai jos claia asta turbată o să   amor, n-aveai chef de mine.
        semeni leit cu Unda Evanghelista."                     V-am  dat  doar  câteva  exemple  ca  să  vedeţi  că  nici  noi,  bărbaţii  -
           • „între mine şi Dinu n-a fost decât o prietenie.  Nimic altceva." S-ar fi   vorba voastră” -   nu suntem atât de fleţi pe cât ne credeţi.
        putut să nu ajungeţi la „altceva", dar asta s-a întâmplat nu pentru că tu n-
        ai vrut, ci pentru că Delia a sărit ca o leoaică când a observat că te dai la
        el.  E mai  mult ca sigur că şi Dinu s-ar fi pretat dar el ştie că Delia e cam   Vrem în NATO!
        nebună. Ce nevoie mai avea de un scandal? Nu i-a ajuns că astă-toamnă   Până la urmă au rezolvat-o   Unii, ar vrea să curgă bere
        a umblat trei săptămâni cu ochiul vânăt?               lliescu şi  Năstase       Şi totuşi, curge apă chioară.
           • „Astă-seară, hai să fim romantici!” Cu alte cuvinte, astă-seară să nu
        mai urc la tine, să ne plimbăm zgribuliţi pe străzi desfundate, să trec din   Vom intra şi noi în NATO
        guturai în guturai. De ce n-ai spus sincer că n-aveai chef să-ţi pui şortul, să   Şi vom avea belşug în case.  Românii sunt încrezători
        fierbi spaghetele, să  razi caşcavalul,  mă  rog să prepari o cină, aşa cum      Că NATO dă plăcinte
        faci în fiecare joi, când plecăm împreună de la birou.  Eu te înţeleg că ţi-e   Va curge lapte şi miere   De aceea vor să intre
        lene, dau nu accept când minţi. De altfel, ar trebui să ştii că nu urc la tine   Pe pârâiele din ţară  Chiar şi de şapte ori.
        ca să mărânc spaghete. Urc să facem amor. Sau poate n-aveai chef de                     Petrică NICULESCU
        j" O dezbatere \a         Cauzele  pentru  care  românii  au  pierdut  interesul  şi  respectul  pentru
        I    CĂLĂUZA                              valorile  şi  simbolurile  noastre  naţionale
        |   -  urmare din nr. 642 -  vechile  şi  adevăratele  noastre   acesta la gunoi.  n ive lu l  de  c u ltu ră ,  pro g re su l I
        ■   Apoi în şcoală atât în clasele   sărbători naţionale cu altele aduse   C ât  despre  respectarea  şi   tehnic şi nu în ultimul rând climatul I
        ■primare  cât  şi  în  liceu  cadrele   din  import.  Lângă  mândrul  nostru   s ă rb ă to rire a   z ile lo r  n o astre   internaţional.   J
        |d id a c tic e   nu  a şte pta u   ca  să   trei culori a mai fost pus şi un steag   naţionale  aceasta  a  devenit  o   Ar fi o aberaţie să fiu de acord |
        .primească  ordine  de  sus  ca  să   roşu  adus tot din  import având în   problemă  nesemnificativă  pentru   cu unele persoane care afirmă că ■
        larboreze drapelul la poartă sau pe   colţ o seceră, un ciocan şi o stea.  cea  mai  mare  parte  a  populaţiei   dacă am avea în fruntea statului I
        la co p e rişu lşco lii,  la  sărbătorile   Arboram la casele noastre cele   prezentând  interes  numai  dacă   un  preşedinte  patriot  (probabil) I
        J naţionale.  îmi  amintesc  cu  câtă   două drapele şi o galerie întreagă   este zi nelucrătoare.  care  să strige mereu  lozinci,  a m .
        Icăldură ne vorbeau dascălii noştri   de  tablouri  cu  portrete  ale  unor   Eu  cred  că  astăzi,  în  foarte   deveni cu toţii patrioţi.   I
        ■despre  sem nificaţia  istorică  a   s in is tre    p e rso a n e ,   nu   din   puţine familii din ţara noastră copiii   Mă întreb cum pot americanii I
        'zilelor respective,  despre faptele   convingere sau din respect pentru   m ai  sunt  e d u ca ţi  în  s p iritu l   (cetăţenii  Statelor  Unite)  -   un J
        |în a in ta şilo r  noştri,  îndem nân-   aniversarea respectivă, ci ca să nu   dragostei  pentru  tradiţiile  noastre   amestec de atâtea naţionalităţi - 1
        ■du-ne  şi  pe  noi  să  le  urm ăm    fim   atenţionaţi  de  activistul  de   naţionale.  ca  să  serbeze  la  unison,  cu  mic ■
        ■exemplul şi să fim demni cetăţeni   partid sau de miliţian.  Cât  despre  dascălii  din  şcoli   cu mare zilele lor naţionale (Ziua •
        la i  acestei  ţări  binecuvântată  de   Ne  în tre b ă m   d e sig u r  ce   aceştia  fiind  formaţi  în  perioada   Independenţei,  Ziua  R ecunoş-|
        [Dumnezeu.  Cu  câtă  bucurie  şi   în se m n ă ta te   are  pentru  noi   comunistă este normal să aplice în   tinţei)  cu  drapelul  fluturând  ia ;
        le m o ţie   p a rticip a m   noi  e le vii   românii,  ziua  de 7  Noiembrie  sau   practică, în educaţia elevilor, ceea   fiecare casă sau purtat la reverul I
        ■însoţiţi de cadrele didactice şi de   aniversarea  zilei  de  n a ş te re ’a   ce au învăţat la vremea respectivă.  hainei sau la pălărie.   I
        'p ă rin ţi  la  paradele  m ilitare,  la   tătucului Stalin ca să le onorăm cu   Perspectivele  de  viitor  sunt   Şi  când  mă  gândesc  că  a m !
        |ceremor.iile şi manifestările ce se   flamura dragului nostru tricolor.  sumbre. Deşi nu sunt pesimist din   văzut la televizor un cetăţean din |
        ■organizau cu aceste ocazii.  în felul acesta respectul faţă de   fire,  eu  nu  văd  nici  o  speranţă   B u cu re şti  ca re ,  în tre b a t  d e i
        I   Pot  să  afirm   deci,  că  atât   adevăratele  noastre  sărbători  şi   pentru  re ve n ire a   m a jo rită ţii   re p o rte ru l  TV  -   „de  u n d e *
        ■elevii  cât  şi  dascălii  şi  părinţii   simboluri  naţionale  s-a  diminuat   populaţiei la dragostea şi respectul   cum păraţi  un  steguleţ  sau  un |
        [ noştri avea ca să zic aşa „inoculat   sau mai concret zis s-a bagatelizat.  pe  care  poporul  nostru  l-a  avut   drapel tricolor”,  a  răspuns foarte •
        lîn   sân g e ”  acest  re sp e ct  şi   După Revoluţia din decembrie   pentru  tradiţiile  şi  sentim entele   degajat -  „Habar n-am, dar ce să I
        ■dragoste  pentru  tra d iţiile   şi   1989 oamenii au răsuflat uşuraţi că   noastre  naţionale moştenite de la   fac  cu  el?”  Românul,  om  foarte I
        "simbolurile noastre naţionale.  au scăpat de sărbătorile comuniste   înaintaşii  noştri.  Spun  aceasta   practic, crede că drapelul nu este [
        |   A  urm at  apoi  p e rio a d a    aruncând la gunoi steagul roşu, iar   ţinând seamă de influenţele nega­  bun nici la foame, nici la frig, aşa I
        ■comunistă,  când slugoii  stalinişti   drapelul  naţional  pus  la  naftalină,   tive  pe  care  le  au  fa cto rii  ca:   că n-are rost să-l avem în casă.  ■
        Iajunşi  la  cârma  ţării  au  înlocuit  sau  probabil că l-au aruncat şi  po  m e n ta lita te a ,  m ediul  fa m ilia l,  Ec. Cornellu ALD EA *
                                                                                           —  —  —  _  —  — _  J
          C Ă L Ă U Z A  -   S Ă P T Ă M Â N A L  IN  rs w -  T  î  r  ÎN   S L U J B A  T U T U R O R   O A M E N IL O R
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15