Page 11 - Calauza_2002_644

( Săptămânal independent aflat în slujba tuturor omm\oTWcz$ţfeUQ)

^ Legumele în slujba noastră D oam nelor, fiţi atente! (III)
Castravetele este foarte bun pentru
cele cu tenul gras. Se fierbe în apă I Şi vigilenţa dvs doamnelor nu s-a terminat! lată şi alte semnale după
C nesărată un castravete apoi loţiunea care puteţi judeca singure cât de profunde îi sunt sentimentele pentru
respectivă se aplică pe faţa. Tot |dvs, alesului inimii:
castravetele ajută şi în cazul unor tenuri I Dacă observaţi că are un comportament destul de rece, adică se
L ridate. Se taie castravetele în rondele şi I întâlneşte cu dvs, staţi de vorbă iar la despărţire chiar vă şi sărutaţi dar se
se aplică pe faţă. Rezultatul va fi I fereşte de sărutări prelungi şi de mângâieri şi asta vă mâhneşte, puteţi
'îndrăzni să-i spuneţi că dvs aveţi nevoie de un prieten nu de un sloi de
U îmbucurător pentru dvs. | gheaţă. Şi dacă nici asta nu-l trezeşte din amorţeala sa, înseamnă că
R oşiile sunt bune în tratamentul
acneei. Se tamponează faţa în fiecare .niciodată nu se va schimba iar dvs nu
seară cu o felie de roşie, se lasă să I veţi putea fi niciodată fericită alături de el.
B acţioneze o jumătate de oră apoi vă spălaţi | Asta înseamnă că e cazul să vă retrageţi.
I Şi în sfârşit dacă observaţi că insistă
cu apă rece. I prea mult asupra sexului încât devine enervant este clar că nu la sufletul
In schimb frunzele de roşii ajută la
atenuarea înţepăturilor de insecte. Ele se strivesc pe locul afectat şi totul dvs se gândeşte el prea mult ci doar la trupul lui. Şi dacă după refuzul dvs
se remediază în scurt timp. |el ameninţă cu renunţarea la relaţia cu dvs, acesta este un gest foarte
Pătrunjelul ajută la curăţarea tenului. în acest scop se fac de trei ori ■ urât. înseamnă că deviza lui este: Foloseşte şi aruncă. Deci e clar că
pe zi spălături cu un decoct călduţ de pătrunjel, timp de o săptămână. Itrebuie să renunţaţi rapid la el. Altfel s-ar putea să regretaţi amarnic.
Pentru aceasta se fierbe o mână de pătrunjel (frunze) într-o jumătate de | Sper că tot ceea ce v-am spus până acum poate să vă ajute să vă
litru de apă, timp de 15 minute. 'feriţi singure de mari dezamăgiri venite din dragoste. Pierdeţi un om care
| oricum nu vă merită dar vă apăraţi pe dvs de un eşec sigur în dragoste.
M ăşti de vară J!i asta se vindecă mai greu. AURORAj
Masca de castraveţi. Indicată tenului uscat. Se rade miezul unui
castravete, se amestecă apoi cu puţin ulei şi talc şi se întinde pe faţă şi O moaţă supărată îi face „chiori”
gât. După 15-20 min. se spală faţa şi se aplică o cremă hrănitoare.
Masca de caise sau piersici. O mască tot pentru tenul uscat. Se pe guvernanţii români!
zdrobeşte fructul, se amestecă apoi cu caimac sau cu smântână şi se - urmare din nr. 643 -
aplică pe faţă. Conducătorii noştri ar trebui să vadă cum au distrus scumpa noastră
Masca de morcovi, se indică tenului uscat. Se dă morcovul pe Ţară, au dus-o la sărăcie de nedescris. Of. Doamne, de-ar învia Ţepeş
râzătoare, se amestecă apoi cu o linguriţă de caimac şi se aplică pe faţă. şi Ceauşescu să vadă frumoasa Românie în ce situaţie este, de
Miezul pepenului galben este remarcabil prin calităţile sale nedescris, plus sărăcia!
hidratante. De aceea oricând aveţi prilejul ştergeţi faţa cu o bucăţică de Domnu’ şef, am scris să vină cineva din partea Dvs să vadă cu
miez de pepene galben. ochii, să le creadă inima ceea ce am scris. Este adevărat. îmi cer scuze,
Sucul de castraveţi are proprietatea de a hidrata şi a catlfela pielea. aştept răspunsul prin „Călăuza” ziar la care sunt abonată.
vFolosiţi-l deci cu toată încrederea._________________________MIRIAM y
Vă doresc sănătate la toţi de la Bunul Dumnezeu.
Să scrieţi despre Oastea Domnului. Se pot scrie şi în „CĂLĂUZA”
cum s-a scris şi despre Eminescu. Mulţi poeţi a avut neamul nostru dar
DE LA INIMA LA INIMA nici unul nu a scris poezii mai frumoase şi pline de gândire adâncă şi de
iubire de patrie, ca Mihai Eminescu. Atât de frumoase sunt poeziile lui
9 Bărbat, cu suflet încă tânăr, 39/1,70/75, ochi încât şi neamurile străine le-au tradus în limba lor.
verzi, şaten, nu consum alcool, cu serviciu şi locuinţă, Acum ceva despre Ţara noastră.
cu o obligaţie, aş dori să cunosc o doamna divorţată Frumoasă a fost ţara noastră în măiestrie, de ie cu flori albastre,
care poate să fie o mamă bună şi soţie şi să-mi alunge roşii şi galbene, o mie. De aceea tot străinul stă în loc şi te priveşte/ De
tristeţea din suflet, readucându-mi zâmbetul oe altădată. Poţi aceea toţi vecinii ţi-au pus gând foarte rău/ Să te robească, dar Cel
avea o obligaţie. Mesaj la „CĂLĂUZA” pentru „UN DOMN Sfânt să-i potolească/ Români luptători cu-o lume întreagă/ să te scape
. CARE TE AŞTEAPTĂ".
1» Sunt un pensionar singur. Am 67 de ani, am o mică gospodărie de robie/ Tu eşti cu scumpe cingători de spice aurii/ ce strălucesc la
aproape de Deva. Nu am obligaţii, aş dori să cunosc o doamnă sfântul Soare/ Lupta-vor românii cu toţi duşmanii care ar îndrăzni să
pensionară, de vârstă apropiată, să se adapteze vieţii de la sat, să nu intre cu forţa în ea/ aici, ei neamul strămoşesc de mii şi mii de ani/ cu
aibă obligaţii şi să se mute la mine. Adresa şi numărul de telefon, se trupul lor au îngrăşat pământul/ Şi de aceea se apără cu dor.../ Cu suflet
găsesc de la redacţia „Călăuza” - pentru NICU. şi de Dac şi de Roman/ Nimeni nu ar putea să te ia1 Cu noi este Bunul
9 Am 45 de ani, sunt asistent medical, nu am fost niciodată Dumnezeu şi ne fereşte de cel rău.
căsătorit, nu am nici o obligaţie, doresc o căsătorie bazată pe respect,
iubire, sinceritate, încredere. Dacă vrei să ne cunoaştem, scrie-mi la Doamne, Creator sublim
„CĂLĂUZA” pentru „GHEORGHE”. ________________________
Etern, Atotputernice o, Creator sublim Tu, Doamne duci nemurire prin tainicul mormânt
Ju ce dai lumii viaţă şi omului cuvânt Tu, Doamne, care ţii la dreapta ta pe Ştefan cel Sfânt
I I M O B în tine speră, crede, întreaga Românie Etern, atotputernic şi Creator sublim
Glorie, vouă ceruri, glorie pe pământ
Fă în lume să străluce iubita Românie
Sub ochii tăi în lungul lumii valuri de omenire Dar tu Doamne, lângă noi ai pus un crin
- l-aţi spus Pe marea veşnicie dispar ca norii în vânt Iubirea sfântă lângă ură, pe fericire lângă chin
fiicei mele că vreţi ? i-n clipa lor de viaţă trecând strigăte în unire Pe vierme l-ai ascuns în flori
să vă căsătoriţi cu u şi-n sămânţa mică înalţi stejarul mare Lângă miere ai pus amar
ea, zice o mamă Voi tinere popoare daţi un măreţ avânt Pe diamant l-ai închis în zgură
către tânărul din Şi în inimile noastre şi sacre, vii altare Dar Tu Doamnş le poţi cuprinde
faţa sa. De ce nu mi-aţi spus mai Glorie în ceruri, glorie pe acest pământ în două vorbe: întuneric şi lumină.
întâi mie? în tine viitorul, trecutul şi prezentul Savela PA VEL - Crişcior
- O, dar nu ştiam că mă iubiţi
şi dvs...
© La o aniversare: CD-nei Z o iţa ‘B ogdan ‘T ripa
- Do-abia te-ai însurat şi îţi
coşi nasturii la bluză?! I Uneori, poate la o oră târzie din noapte, rămânem într-o gară? Intr-o altfel de gară numită „Gara din poveşti"
- Greşeşti dragul meu! Asta ■tăcuţi şi uimiţi în faţa unei pagini de carte. Uneori unde doamna Zoiţa Bogdan Tripa a rămas acolo mai
e bluza soţiei mele. Ine-ntoarcem în timp, şi multe din cele ce le căutăm, le mult decât noi, când din uimirea şi taina Domniei Sale,
igăsim în acele cuvinte scrise. în acele şoapte ce
© ■ne-ntâmpină şi ne întreabă: „Ce vrem?” întâmplător sau s-au născut acele pagini fermecătoare şi care nu şi-au
Un student îi trimite colegei |nu întâmplător, ochiul întârzie până la cântatul cocoşilor găsit alt loc mai bun, decât în acea „Gară cu poveşti”. Şi
sale, în timpul cursului, un bileţel: şi poate mult către dimineaţă, atunci când cuvintele scrise drumul e lung şi cineva ne cheamă până departe. Până
la locul acela, sau la locurile acelea despre care nu ştim
- Doreşti ceea ce vreau şi eu? I devin realitate. Mă bucur şi-mi este atât de drag să spun, nimic şi-am dori să aflăm. Să spunem şi altora că lumea
Tânăra răspunde: ■că o Doamnă, pe numele ei Zoiţa Bogdan Tripa a este alcătuită şi din cuvintele noastre. Dig cuvintele
- Da, dar nu cu tine. ■întârziat la o masă, pentru mii şt mii de cuvinte scrise. scrise de scriitoarea Zoiţa Bogdan Tripa. Nu ştim cât a
© IDe acolo, sau de altundeva, a simţit cândva un semnal fost de uşor sau de greu, important este că din „Gara cu
Doi beţivi merg pe calea care a devenit titlul de carte „Şi trecea un tren”. Şi au poveşti" a ajuns1 la „Miraculoasa călătorie" care se
ferată. |mai trecut încă multe trenuri, dar, Domnia Sa, s-a oprit prelungeşte-n vreme. Şi Domnia Sa, Zoiţa Bogdan s-a
- N-am mai văzut în viaţa mea ■doar la unui. L-a privit staţionând într-o gară. O reîntors într-un timp drag,'la vremea când era
atâtea treptei zice unul. I loco motivă şi mai multe vagoane. Şi oameni. Unii urcau, domnişoară şi poate scria poezii, oferindu-ne un „Jurnal
(alţii coborau. Urme de bucurie. Urme de lacrimi. De
- Dar ce mă îngrijorează este al unei eleve la Liceul „Regina Maria” din Deva. La
că balustrada este prea jos! ■despărţire. Şi acei oameni, pe care-i numim ceferişti. această aniversare dorim să-i fie călătoria fericită, cu
|Acestora le-a fost dedicată cartea „Şi trecea un tren”. Şi
N. ADAM sănătate, „La mulţi anii" şi încă multe cărţi. Miron ŢIC
^cine n-a ajuns, singur şi mai ales alături de cei dragi,
CÂLĂUz£^SAFTÂMÂNAL INQjgPfNBEÎtLAFlAT ÎN SLUJBA TUTUROR OAMENILOR j