Page 2 - Calauza_2002_644

( j p s . S ă p t ă m â n a l independent aflat în slujbă tuturor oamenilor

f Gura târgului Fă~ţi timpi
£ l ~ ^ \ \ Cum se spânzură un om Comunicată de lana Elena Deva
V sou' foliile morţii în trecere grăbită prin lume către veci

Fă-ţi timp măcar o clipă să vezi pe unde treci
' C / Ş J - urmare din pag. 1 -
^ Numai că aici, e vorba despre destine. Fă-ţi timp să vezi durerea şi lacrima arzând
Scrisoarea acelui domn jnginer (pe care vreau să-l protejez şi nu-i Fă-ţi timp să poţi cu milă să le alini trecând;
dau numele) e o bombă. Oricare şef de ziar i-ar fi dat drumul pe Fă-ţi timp pentru-adevăruri şi adânciri de vis,
prima pagină. Şi eu am fost tentat să fac la fel. Scrisoarea vine de la Fă-ţi timp pentru cântare, cu sufletul deschis.
Fă-ţi timp să vezi pădurea, s-asculţi lângă izvor,
Spitalul de Neuropsihiatrie Zam, judeţul Hunedoara, şi ne conduce Fă-ţi timp s-asculţi ce spune-o floare, un cocor
pe drumul spânzurării unui om tânăr..'. Fă-ţi timp s-aştepţi din urmă când mergi cu slăbănogi,
Dar să vedem: cu ani în urmă am scris despre faliile negative,
1 falii criminale din judeţul Hunedoara. Enunţam atunci printre altele Fă-ţi timp pe-un munte, seara, stând singur, să te rogi.
zona satului Spini, unde au fost atâtea accidente de circulaţie şi unde Fă-ţi timp să stai cu mama, cu tatăl tău, bătrâni,
se pare că există o falie care te face să-ţi pierzi controlul volanului Fă-ţi timp de-o vorbă bună şi-o coajă pentru câini.
; pentru simplul motiv că pe un ecran interior îţi apar scene diavoleşti
în trecerea grăbită prin lume către veci
, deosebite care te sperie de moarte sau uneori scene deosebit de
plăcute care te fac să-ţi iei palmele de pe volan. Se pare că faliile Fă-ţi timp măcar o clipă să vezi pe unde treci.
acestea se mută după poziţia pământului faţă de planetele negative, Fă-ţi timp să stai de-aproape cu-ai tăi iubiţi, voios,
. ucigaşele care dau descântecele şi boroboanţele pusului cuţitului şi Fă-ţi timp să fii şi-al casei şi-n slujba lui Christos.
Fă-ţi timp să guşti frumuseţea din tot ce e curat,
; alte nenorociri pe care oamenii la captează în clipele lor diavoleşti
Fă-ţi timp, că eşti de taine şi lumi înconjurat.
I pentru a le pune în aplicare asupra semenilor cu care se află în
Fă-ţi timp cu orice taină sau adevăr să stai,
i duşmănie...
i Ştiu, veţi zice că am înnebunit. E dreptul Dvs. Dar despre falia Fă-ţi timp, căci toate acestea au inimă, au grai.
ucigaşă, demenţială din zona Zamului, tot am să vă vorbesc. Nu ştiu Fă-ţi timp s-asculţi la toate, din toate să înveţi,
dacă aţi auzit de „Piatra lui Flilip”? Se spune că Filip era un mare Fă-ţi timp să dai vieţii adevăratul preţ.
comandant de oşti care în zona Zamului s-a opus cu înverşunare Fă-ţi timp acum, că-n urmă zadarnic ai să plângi,
înaintării păgânilor, pierind sub copitele cailor păgânilor, el şi oastea Comoara risipită a vieţii n-o mai strângi.
lui. Se spune că iarba era roşie şi că roşeaţa n-a dispărut toată vara,
trecându-se numai odată cu venirea iernii, odată cu ciclul ei biologic. Fă-ţi timp, fă-ţi timp, o, nu uita, fă-ţi timp!
Se spune că Filip şi secretele oastei lui, zbuciumă şi acum locurile,
noaptea în crucea întunericului se aud strigătele de luptă, gemete şi i----------------------------------------------------------------------------------------------------- 1
• nechezaturile unor cai nevăzuţi. Dacă nimereşti fatidic în centrul acelei I Analişti ai muncii!? \
oşti de peste timpuri, nu mâî ai scăpare, ori mori, ori te sinucizi în cel
mai scurt timp. Depinde de tăria omului, de credinţa în Dumnezeu... I Unde se întâlnesc doi români, fac politică I
Dar să vedem ce scrie inginerul meu: „La Sanatoriul de vindecare
Gândesc, dacă cineva consideră că am o cât de mică dreptate, că |
a inimilor zbrobite din localitatea Z. l-am cunoscut pe tânărul A.N.C. | I orgoliul este un neologism al cuvântului „oribil", mai mult, aş înclina să i
Eu personal am avut probleme psihiatrice din anul 1974, deci am
I analizăm că pentru oricare dintre noi, oamenii trebuie socotiţi egali.'
ceva experienţă în domeniu. Eram la pavilionul unde poţi ieşi şi intra I Cugetările exprimate verbal sau în scris ale omului de ştiinţă sau poli-1
când vrei, dar trebuiau respectate orele de masă şi tratament. Am tic, trebuie să aibă drept scop emanciparea patriei, a poporului în
observat că tânărul A. avea gânduri negre, umbla neglijent îmbrăcat I realizarea idealurilor naţionale de unitate şi prosperitate, în scopul I
şi dusese lipsă de dragoste. De ce? Mama lui murise când el a fost I cultivării şi dezvoltării facultăţilor naţionale, de unde derivă sporirea I
mic şi i-a spus: „Până acum A. ţi-am dus eu crucâa, de acum încolo bunăstării materiale, determinată în conştiinţa spirituală.
| Adepţilor literaturii de orice fel, le revine înalta misiune de a canaliza |
trebuie să ţi-o duci singur". Tatăl lui s-a recăsătorit, iar mama lui vitregă
j riu-l iubea deloc şi i-a interzis şi soţului să-şi iubească fiul. Tatăl lui A. ■ forţele înaintate ale naţiunii în slujba afirmării ideilor şi sentimentelor i
' îi trimitea printr-o doamnă asistentă săptămânal o plasă cu bunătăţi: I unităţii naţionale în gândire. I
I încă din anii de liceu, profesorii au întipărit în mine, că în folosul I
banane, portocale, napolitane, ciocolată, dar vreme de 3 luni nu a
binelui şi al dezvoltării ştiinţei naţionale, avem datoria materializării în
;• venit să-şi întrebe fiul: „Măi copile care este problema ta, ce mai faci, I fapt de idei măreţe spre a sluji hotărâtor ţelul suprem al apariţiei vieţii I
cum o mai duci cu sănătatea?" A. era într-o mare dilemă. M-a întrebat: i pe pământ. i
, „Domnule, eu când ies de aici unde o să locuiesc, la H. sau la S.M." 1 Prin jertfe, fiinţa naţională trebuie apărată, după ce mai întâi ţi-a i1
j unde avea rude apropiate. „Măi A. eu nu ştiu unde o să locuieşti, este | însuşit cum trebuie să acţionezi cu temei şi mândrie, ca parte integrantă |
I o problemă dificilă" i-am răspuns. Dacă am văzut situaţia în care se ■ aparţinător celor mai vechi daci. i
| afla, i-am propus un pact: „Uite, A. eu o să mă ocup de tine şi sper să I Lumea poate fi cognoscibilă şi cu atât mai mult oamenii pot fi I
I cunoscuţi, apreciaţi, respectaţi. Nimic nu ne cade din ceruri, ci numai I
te scot peste linia de plutire". A acceptat şi astfel am devenit maestrul
lui, iar el discipolul meu. Pentru început i-am explicat înţelesul numelui: . prin muncă, iar această supremă teză, poate fi susţinută de fiecare în
I felul nostru, prin acţionarea frumosului din noi, în acţionarea binelui |
i ... în concluzie i-am explicat că are toate şansele să aibă o viaţă
| din noi. |
j fericită şi să trăiască până la adânci bătrâneţi. Doar avea în nume ■ Dacă însă, un poet din orgoliu propriu, afirmă că versurile unui ‘
i vieţile a doi sfinţi şi a unui element nobil. L-am dus prin tot sanatoriul | confrate şi le închipuie ca zborul unei păsări suave care zboară din |
(la un local) unde am băut apă potabilă, dar a observat viaţa civilă. ■ când în când mişcând numai dintr-o aripă, dacă omul politic declară ,
.Una dintre ideile aiurite ale lui a fost să-şi facă testamentul prin care I despre omologul său că nu asigură aşteptările propriului popor, poate I
toată averea o lăsa pentru înfiinţarea unui spital psihiatric sau azil I fi convingător fără a preciza cauza producerii efectului, ne duce la I
pentru oamenii săraci, l-am spus: „De ce ai face aşa ceva?" ceea ce noi înşine nu numai că afirmăm, dar dăm dovadă de faptul că
| vorbim mult şi facem prea puţin sau de ce nu recunoaştem, alt „orgoliu" |
- Pentru că sunt sigur că o să scriu o operă literară şi o să câştig
| evolutiv al „oribilului" care l-am putea defini nu numai prin orgoliu, i
mulţi bani. De la o vreme am încetat să mă ocup de el deoarece ' fiecare român este poet, ci mai mult faptic şi real - unde se întâlnesc ■
bolnavul psihic face numai ce gândeşte el nu ce i se spune. Venea
| doi români, fac politică!? Greu se asociază doi români la muncă. I
când jucam şah şi punea nişte întrebări imposibile, încât pedagogic îi • Probabil de aici, societatea în evoluţia sa, a creat profesia de „analist
spuneam să pună întrebările astea în altă parte. Se împrietenise cu o I politic”. Fostul contabil sau director comercial a creat economistul, I
domnişoară A., la care i-a spus: „Mama mea m-a chemat să mă duc | directorul economic. i
la ea!” Peste câteva zile s-a dus la mama lui. Cum? S-a sinucis. în pionerat, în ţară şi în lume inventivitatea minţii mă face a mă
Spânzurându-se cu cordonul de la halat într-un copac din parcul I întreba dacă n-ar fi necesar la Facultatea de Ştiinţe Politice şi o secţie |
sanatoriului. I de specialitate pe care s-o denumim „analişti ai muncii"...? SintetizorPr,
I ai produsului muncii! I
A mai avut o tentativă nereuşită. A doua oară a reuşit. Părerea
Ei vor analiza rodul producţiilor la hectar, efectul fostelor terenuri I
mea este că s-a sinucis din lipsă de dragoste. încă o întrebare dificilă: I agricole rămase an de an nelucrate, în balanţa productivităţii, şi atunci
„Să aibă o mamă puterea să-şi cheme copilul la ea dacă simte că I vom regresa şi mai mult şi anume: unul spune - pământul nelucrat, I
. acesta suferă?” | celălalt zice - terenul ăsta are circa un hectar, iar economistul va |
Stimate cititorule, te rog dă un răspuns la această întrebare, pe consemna cât ar fi produs la seceriş. Progriozând mai întâi în gândire,1
i care eu nu am reuşit să-l aflu. Semnătura Ing. L.S." " I investind nu în primul rând în imagine, ci în valorificarea potenţialului |
| Oare sunt eu nebun sau realitatea este de cele mai multe ori I „aurul negru" cernoziomul şi podzolul este sigur una din căile ■
j înnebunitoare? Aţi văzut cum se spânzură un om? I îndestulătoare ale celor flămânzi. Dumitru AMĂRĂZEANU I
I-----------------------------------------------------------------------------------------------------1
" călăuza - s ă p t ă m â n a l in d epen d en t aflat în s l u j b a t u t u r o r oam enilor