Page 11 - Calauza_2002_648

S 3 K nia&BŞMeflt allatjn.şlujba tytkoroamenilor,; j;3 S

LUA date haine sunt cele din fibre natu­ MARTOR STRĂNUTUL
D e sig u r cele m ai re co m a n ­
rale. Ele lasă co rp u fce l m ai bine PĂMÂNTULUI
să re s p ire . C e le m a i p u ţin Este seară şi im aginile televizorului sunt pline de apă ce curge
recom andate sunt hainele de piele aiurea, m urdară şi vijelioasă. C ine priveşte parcă se leapădă de o furie,
sau de blană şi aceasta pentru că ce aproape, nu mai încape în suflet. O am enii privesc şi se vaită, fem eile
ele degajă în juru l nostru vibraţiile bocesc după m unca lor de o viaţă. Unde oare să ne m utăm privirea?
fr ic ii c a re ră m â n în p ie le a în lună? în soare? Sau, m ai degrabă să m urm urăm acele cuvinte,
a n im a lu lu i u c is d e o m o a rte că-n faţa lui D um nezeu suntem m ici şi cine crede că este m are şi tare,
violentă. Şi acestea sunt vibraţii s-ar putea să se înşele. Deşi, nenorocirile cad m ult m ai m ulte peste
negative. cei ce se uită la secera lunii şi nu la palate sau la zeci de cam eje
C ulorile pe care le alegem în păzite de întuneric. Am privit nişte bătrâni singuratici, în locul unde
Hainele spun totul (III) v e s tim e n ta ţia n o a s trfi z iln ic ă cândva, cu foarte m ulţi ani în urm ă, bătrânelul, de acum , era copilul de
Nu tre b u ie n ic io d a tă să exprim ă fie starea noastră de spirit atunci, când a înălţat un zm eu până s-a pierdut şi a căzut undeva
neglijăm im ag inea no astră din din a ce a zi fie v ib ra ţiile ce ne peste acoperişul unei case din satul vecin. C el ce a văzut zm eul pe
oglindă. C hiar şi acasă e valabil lip se sc. F ie ca re c u lo a re are o acoperiş, proprietarul casei, s-a speriat şi a crezut că e sem n rău. Că
acest lucru. Ne sim ţim m ai lejer vibraţie a ei şi este asociată cu un i se va întâm pla vreo nenorocire. Abia, când cineva i-a adus vestea că
dacă purtăm haine uzate, pătate, . anum it sunet. De exem plu, roşu în satufvecin există un copilandru, care înalţă zm ee spre cer, s-a potolit
d e c o lo ra te ? S a u d a c ă v in e e s te o c u lo a re fo a rte v ie , ce şi şi-a venit în fire. De o vrem e, posturile de radio, ziarele şi televizorul,
c in e v a pe n e a ş te p ta te şi ne
exprim ă dragostea de viaţă. Dacă ne inundă m inutele şi orele cu un cutrem ur de 6,2 grade. Unii, zic, că o
surprinde în această ţinută, ne
într-o dim ineaţă avem chef să ne să aibă loc, alţii zic că nu o să aibă loc. S eism ografii şl specialiştii de
sim ţim prost? Alergăm cum va să
îm brăcăm în roşu se poate să ne m arcă, ne spun că aparatele lor, au luat-o razna şi acesta este sem nul
ne schim băm repede? Sau am
lipsească vigoarea şi entuziasm ul că peste puţină vrem e, trebuie să locuim în corturi, sau, undeva aiurea.
dori, pe m om ent să fim îm brăcate
şi de a c e e a â le g e m c u lo a re a
altfel? Atunci, vă întreb, m erită să Din riou, spaim e, din nou alte veşti proaste, care ne m acină viaţa şi ne
ro şie , ca o co m p e n s a ţie . însă
mai păstrăm acele haine ponosite fac să privim dacă paharul cu apă prim eşte vreo replică. C ând scriu
preferinţa pentru această culoare
şi d e colora te? Ind ifere nt în ce aceste rânduri, nişte porum bei stau pe acoperişul vecin scuturându-şi
poate însem na şi o stare de spirit
m om ent al zilei ne aflăm , să nu din când în când penele. Să fie vreo veste, un sem n? De fapt, nu ştiu
agresivă. A lbastrul este culoarea
uităm că, atunci când ne privim dar în această zi de august se sim te ceva din m iracolul toam nei, parcă
ca re c a lm e a z ă şi v in d e că . De
în oglindă, im aginea trebuie să ne ne pipăie cu degetele fruntea, înainte poate de a strănuta păm ântul.
a c e e a s im ţim n e v o ia să ne
placă, pentru că e a noastră şi noi C aut cu privirea o cum pănă de fân tâ n ă ob osită şi singu ră, într-o
trebuie în prim ul rând să punem îm brăcăm în albastru într-o zi cu intersecţie de hotare. A pa din pahar e încă liniştită. M iro n ŢIC
preţ pe noi, să fim curate şi cu ce r îno rat, sau când ne sim ţim
haine potrivite. foarte paşnici. M IR IA M
\ iA J A S ă a l e g e m "j
REŢETA NOASTRĂ CUPLULUI b i n e I
Ostropel de roşii | Cel mai bine ar fi să avem puterea să-i alegem pe cei pe care îi
N e ce sa r: 4 roşii coapte bine şi mai mari, 8- I vom iubi. Să nu uităm niciodată că cei ce ne înconjoară nu m erită în
10 roşii mai m ici dar coapte bine şi ele, o căpăţână m od egal iubirea noastră. Şi m ai este un lucru pe care nu trebuie să-l
de usturoi, o linguriţă de delikat, 1/2 linguriţă de zahăr, 50 ml ulei, 2 I uităm niciodată: pentru noi, cei m ai im portanţi suntem în prim ul rând
linguri făină. | chiar noi. Ca urm are, pe noi ne trecem înaintea oricui când e vorba de
P rep arare: Roşiile m ari se dau prin m aşina de tocat carne, 2 căţei I dragoste. Să m ergem pe ideea: dacă nouă ne este bine le este bine şi
de usturoi se fac m ujdei iar restul se păstrează întregi. în sucul de celor, de lângă noi. Asta nu înseam nă că suntem lipsiţi de sentim ent
.roşii se am estecă m ujdeiul, delikat, restul de usturoi, zahărul şi făina I sau că suntem egoişti, ci să acţionăm inteligent. Asta m ai înseam nă şi
bine am estecate. Se m ai subţiază cu puţină apă, se adaugă uleiul, I că ne respectăm în prim ul rând pe noi, şi dacă nu se poate alffel să fim
apoi roşiile m ici şi întregi şi se dă totul la cuptor cu foc mic. Se serveşte
! capabili să ne asum ăm singurătatea.
cu m ăm ăliguţă.
I Cei ce vo r spune despre noi că suntem egoişti, ar trebui mai întâi
Salată de mere | să se privească pe ei, dacă sunt în stare să facă ceea ce ne reproşează
N ecesa r: 4 mere, un pum n de stafide, 4 linguri de zahăr, 20 nuci | nouă.
m ăcinate, lăm âie şi frişcă. Persoana pe care dorim s-o iubim trebuie să ştie să-şi dirijeze şi
P rep arare: M erele se dau pe răzătoarea m are, se am estecă cu I ea singură dragostea, pentru că dacă nu ştie va deveni dependentă
stafidele, zahărul, nucile m ăcinate, zeam a de la lăm âie. Frişca se I de noi şi autom at va înce rca să ne m anipuleze, pentru ca noi să
foloseşte la ornat. M A R IA I răspundem nevoilor sale. Şi asta înseam nă anularea, treptat-treptat a
' personalităţii noastre. Dragostea adevărată însă aduce bucurie şi lasă
| liberi partenerii. Pentru aceasta este absolută nevoie să existe respectul
| pentru sine şi pentru celălalt. Dragostea trebuie să ne înalţe spre bucurie
şi lum ină şi tre buie să se coboare, im pregn ând u-ne cu triste ţe şj
ÎNMULŢIREA m u ş c a t e l o r I negativism .
| Toate acestea ar putea părea greu de realizat la prim a vedere
Pentru m uşcate există două prim ele noduri ale butaşului, dar
I num ai că dacă avem voinţă, iubire şi respect pentru noi, ele ne pot
perioade favdrabile înm ulţirii: una fără frunze.
' ajuta să trăim o iubire fericită. A U R O R A
în august-septem brie (şi veţi avea O a ltă m e to d ă e s te
plan te cu în flo rire în to t tim p ul urm ătoarea: se pun crenguţe d i­
iernii) şi în lunile m artie-aprilie (şi re c t în p ă m â n t la d is ta n ţă
veţi obţine o înflorire abundentă apropiată una de cealaltă, şi se
udă m oderat, ca să se prindă. Se
pe tot parcursul verii).
fo lo se sc pentru aceasta num ai k CONSERVELE NOASTRE
M etoda cea m ai des întâlnită
ram urile tinere de la plantele de Salată de castraveţi
pentru înm ulţire este butăşirea.
un an. Peste iarnă butaşii se ţin
Plantele obţinute prin butăşirea de
la lum ină difuză şi la răcoare, iar Se curăţă şi se taie în felii subţiri castraveţii, ca pentru salată. Se
ijja m n ă v o r fi m a i b o g a te în
prim ăvara se replantează în ja r­ adaugă ardei gras, tăiat în inele subţiri şi câteva cepe tăiate solzişori.
ramificaţii şi flori. Butaşii se fac din
diniere. Se am estecă totul cu puţină sare, se scurge zeam a şi apoi se aşează
vârfuri de lăstari de 6-8 cm cu câte
R e ţin e ţi în s ă că în fie c a re în borcane. O ţetul fiert cu sare (o lingură la un litru lichid) se toarnă
3-4 râ nduri de n o duri. T ă ie re a toam nă m uşcata trebuie curăţată,
butaşilor se face chiar sub nod, pe c h ia r d a c ă nu o în m u lţim . Se fierbinte peste castraveţi. B orcanele se închid bine şi se sterilizează,
p a rte a in fe rio a ră ia r la p a rte a în d e p ă rte a ză flo rile , m u gurii şi j D u ra ta s te riliz ă rii e ste de 7 5 -9 0 m in u te (d e p in d e de m ă rim e a
s u p e rio a ră tă ie re a se fa c e fru n z e le o filite ia r lă s ta rii se borcanelor). • .
d e a s u p ra n o d u lu i. B u ta ş ii scurtează cu o treim e (astfel vor Salata se poate consum a iarna ca atare sau am estecată cu felii
înrădăcinează bine într-un vas cu fi m ai rezistente la boli), apoi se de cartofi fierţi, gogoşari etc. înainte de a fi servită i se adaugă puţin
ap ă, în care, se' c u fu n d ă b in e aşează la o fereastră lum inoasă. ulei._______________________________________________ N ana VEVA
C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T IN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R