Page 7 - Calauza_2002_648

Saptamanal indeBendentaflat în slujba tuturor oamenilor

[ CASA GROZA. M Ă R TU R II - DOCUMENTE INEDITE 1

I % - u rm a re d in nr. 647 - a lţi c o m a n d a n ţi m ilita ri, cum a r fi g e n e ra lu l Io n D u m itra c h e ,
| Printre personalităţile care au stat un tim p m al îndelungat la Deva, com andantul V ânătorilor de M unte. A venit după căderea A rdealului
[ care se sim ţeau aproape ca acasă, pot enum era pe P e te r N eagoe, şi i-a răm as prieten tatei în toată perioada frăm ântată de după război.
| scriitorul am erican de origine rom ână, istoricul şi om ul politic englez H. A făcut o celeb ră com panie, plecând din D eva pentru eliberarea
■ S e to n -W a tso n , epigram istul C in c in a l P a ve le scu . A rdealului de Nord. De asem enea foarte apropiat de tata a fost şi
1 La ora actuală, în casa G roza de la D eva trăiesc urm aşii, fii şi generalul G h e o rg h e B ă la n , eroul ce a m urit la Sfântul G heorghe în
| nepoţi ai fam iliei, cei ce au rezistat vicisitudinilor sfârşitului de veac anul 1944.
| XX.
Am avut oaspeţi şi m ulţi pictori renum iţi cum ar fi A le x a n d ru Popa
' Printre oam enii bisericii care au vizitat casa, au fost m itropoliţii cu m ulte peisaje pictate din Deva, A u re l P o p .L u d o ş a n u cu peisaje
| N ic o la e B ă la n a l A rd e a lu lu i, S e b a s tia n R u s a n a l M o ld o v e i,
din zonă şi alţii ce au lăsat tatei o im portantă colecţie de picturi. Pictorul
• p a tria rh u l T e o c tis t pe când era episcop de A rad şi Hunedoara. Vizite
Dărăscu a venit îm preună cu O ctavian G oga şi a dăruit tatei o frum oasă
1 mai îndelungate făcea P a tria rh u l lu s tin ia n care a şi locuit în casa din
pictură din D elta D unării. Un p icto r au striac, H etzner, renum it în
| Deva. O vizită mai deosebită a făcut patriarhul A le x e i al M o sco ve i şi
portretistică a făcut frum oase portrete ale tatălui şi m am ei mele.
■ în tre g ii R u sii în a n u l 1946 c â n d a o fic ia t ş i o s lu jb ă la m o rm in te le
Am basadori şi oaspeţi din străinătate ce au vizitat Deva. în vara
I în a in ta ş ilo r de la B ăcia, la biserica ctitorie străm oşească. Dintre poeţi
anului 1.954, o parte dintre am basadori şi-au depus scrisorile de
I şi scriitori au fost: C in c in a t P a ve le scu (el îşi avea cam era rezervată),
acreditare la Deva şi chiar la Băcia, unde tatăl m eu se afla în concediu.
• Ion M ln u le scu , L lv iu R eb re a n u , Ion A g â rb ic e a n u , V ic to r E ftim iu ,
M i-a relatat despre toate acestea dl Paul Everac pe atunci director de
I A l. C azaban, A. M o şo iu , M. R ă d u le s c u , I.N. D a vid e scu .
protocol ai Prezidiului M arii Adunări Naţionale. Dum nealui m i-a descris
I Din arm ată a venit în casa veche a fam iliei Groza, în anul 1918,
cu lux de am ănunte o asem enea cerem on ie la Băcia, extrem de
, prim a unitate m ilitară rom ână sosită la Deva, regim entul 10 vânători,
reuşită. Se spunea atunci că Băcia a devenit astfel, pentru un m o­
■ condus de colonelul O prescu şi căpitanul de atunci, I. D um itrescu, din
ment, un fel de „capitală” a ţării. Tedenbal, prem ierul M ongoliei, a fost
I Craiova, deveniţi apoi prietenii tatei pe viată. C olonelul de m ai târziu
! i-a fost şef de cabinet pe când era m inistru în G uvefnul Averescu. Şi el la Deva în anul 1957 şi alţi conducători de G uvern şi de Stat din Europa
I a răm as celebru în B ucureşti pentru ordinea pe care o ţinea. Num eroşi C entrală. L iv iu G R O ZA
I_____________________________________________________________________
Copilăria mea Careul săptăm ânii
GUVERNUL ROMÂNIEI de M axim Gor1{i
Ministerul pentru întreprinderile ORIZONTAL. 1) Viteazul oştean
dintr-o poveste de-a bunicii, a cărei
Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie istorisire făcu pe Afacere-bună să 2
plângă-Câine din deşert-Dezastrul 3
Replică abătut asupra casei bunicului. 2) Cu <
care se bat covoarele - Personaj din 5
în rep lică la a firm a ţiile neconstituţională. Prevederile cartea „Copilăria mea”, pe care Gorki
apărute în ultima perioadă în din acest proiect de ordonanţă îl zugrăveşte mai târziu într-un volum 6
presă, referitor la prevederile de u rg en ţă nu în ca lcă nici aparte. 3) Fluviu în URSS-Aşa cum 7
Proiectului de Ordonanţă de p rin c ip iile şi nici v a lo rile se desprinde că era poporul rus în a
Urgenţă privind organizarea şi cooperatiste recu-noscute pe timpul copilăriei lui Gorki - Din partea 9
fu n c ţio n a re a co o p e ra ţie i, plan mondial. Aceste principii locului. 4) Numele indigen al
Boşimanilor - „Şi toţi rămâneau 0
Biroul de presă al MIMMC este au stat, de altfel, şi la baza împietriţi, vrăjiţi; numai el cânta "
îm pute rnicit să facă urm ă­ prevederilor din proiectul de încetişor, fără să împiedice plânsul '2
toarele precizări: ordonanţă. chitarei” unchiului lakov (pl.). 5) Boala
P roiectul de ordonanţă Proiectul prezentat spre care a cauzat moartea mamei lui Gorki (pop.) - Situaţie creată de focul ce
urmăreşte crearea unui cadru dezbatere nu urmăreşte în nici a cuprins casa bunicului - Pronume. 6) Roman de Auezov - Potolita,
sperioasa şi palida mătuşă, care-l învaţă pe Gorki rugăciuni. 7) Fiul unei
le g isla tiv ad ecva t care să un caz introducerea unui regim croitorese văduve, cu o minte judicioasă, dreaptă, luptător pătimaş în bătaia
protejeze drepturile membrilor autoritar de dirijare şi inter­ cu pumnii, cel mai în vârstă din ceata copiilor cu care se juca Gorki -
c o o p e ra to ri şi să ofe re v e n ţie din p a rte a s ta tu lu i Poznaşul nepot al unchiului Mihailo, care a fript degetul bunicului, prin
p o s ib ilita te a d e z v o ltă rii a su pra se cto ru lu i priva t al înfierbântarea degetarului - Natriu. 8) Sprijină prispa casei - Rând. 9) A
cooperativelor în spiritul unor c o o p e ra ţie i, a p ro p rie tă ţii descoase (fig.) - Cămăşi ţărăneşti - Băutură rusească. 10) Grai păsăresc
principii cooperatiste modeme. - Vânătă, cu faţa umflată ca o băşică, cu ochii mari şi suri, care priveau
acesteia. holbaţi, înfiorători şi batjocoritori, era spaim a copiilor de pe stradă. 11) M —
Acest proiect a fost prezentat
în cadrul în tâ ln irilo r din Familia bunicului, în casa căruia era veşnic scandal şi bătaie - „Vârtejul”,
spre d e zb a te re tu tu ro r poreclă pe care o dădeau copiii lui Gorki. 12) Fiul gospodarului de la cimitir,
teritoriu cu reprezentanţi ai
m inisterelor şi organizaţiilor cu nasul turtit, tăcut ca peştele, suferind de boala neagră, un alt personaj
m e m b r i l o r c o o p e ra to ri
cooperatiste. din ceata de joacă a copilăriei lui Gorki - Personaj din „Copilăria mea” ,
şi cu care, în odaia întunecoasă şi îngustă, zace pe jos, lângă fereastră - Poreclă
Potrivit articolului 134
preşedinţi ai
din C on- A s o c ia ţiilo r dată de bunic lui Gorki, în sem n de batjocură, când îi vedea vânătăile
căpătate în bătăile cu copiii.
s t i t u ţ i a ^ judeţene, s-a VERTICAL. 1) înalt, uscat şi afumat, cu un cojoc de oaie cu peri aspri
R o m â n ie i, ™ pe faţa-i osoasă, poreclit „m oarte în buzunar", constituia una din distracţiile
statul trebuie c o n ve n it, de pline de cruzim e ale copiilor de pe stradă - O altă poreclă dată de copii luî
com u n aco rd, ca
să a sigu re Gorki, întruchipând o fiinţă eXtrem de slabă şi veşnic flămândă. 2) Motiv
l i b e r t a t e a p ro pu nerile m em brilor pentru care Gorki zăcu câteva zile, cu faţa în jos, pe aşternutul larg şi
c o m e r ţu lu i, cooperatori să fie trim ise călduros, din odaia mică cu o singură fereastră - M ângâierea vergelei
până până la sfârşitul lunii au­ bunicului. 3) Luna august la syro-macedoneni - Bunică, în limbajul lui Gorki.
p r o t e c ţ i a
gust 2002, când va avea loc o 4) Al m aistrului Grigori Ivanovici era de culoare vânătă, iar ochelarii îi lăsau
concurenţei loiale şi urme - Ceea ce mai cum părase Gorki, pe lângă pâine albă şi salam, din
cre a re a ca d ru lu i fa vo ra b il nouă întâlnire cu reprezentanţi rubla furată, pentru care a „încasat-o” cu... tigaia. 5) Tipsie - Aici - Unitate
ai federaţiilor cooperatiste.
pentru valorifica rea tu tu ro r electrică. 6) Calul murg, şiret, poznaş şi am ator de dulciuri, favoritul bunicului
fa c to rilo r de p ro d u cţie . M IM M C p re cize a ză , de - Gorki, într-unul din multele lui nume fam iliare. 7) Ce visa Saşa poznaşul,
asemenea, că în cazul în care,
Modalităţile prin care statul le vărul lui Gorki, că o să ajungă în viaţă - M otiv pentru care îşi înteţea de
poate aduce la îndeplinire este din m o tive o b ie c tiv e , p ro ­ multe ori bătaia. 8) Aşa cum îi num eşte Gorki în cartea sa „Copilăria m ea”
tocmai emiterea de acte nor­ p u n e rile nu vo r p u te a fi pe fiii lui O vseannikov - Un num ăr fix din m inute. 9) M ăsură agrară - Plantă
căţărătoare - A lt num ăr fix de luni (pl.) 10) Locuinţe - Num e fem inin. 11)
mative care să aibă ca obiect transmise până atunci şi se va Gorki ne spune că lipsea cu totul în casa copilăriei sale - Cosinus H iperbolic.
aceste aspecte. solicita o prelungire a acestui (mat.). 12) A întocmi - Spaima bunicii, despre care ea spunea că nu înţelege
în consecinţă stab ilire a termen de către cei implicaţi, îşi de ce trăiesc. 13) Râu în U R S S -Ţ îg a n o e ,ca lfa care micşorase tăria bătăii,
re g u lilo r g e n e ra le p riv in d exprimă disponibilitatea de a ţinându-şi braţul între varga bunicului şi spatele lui Gorki - Un... de foc se
proprietatea privată a orga­ lua, de comun acord, o decizie înfipse în talpa dreaptă a lui Storejev din „Copilăria m ea”, de Maxim Gorki.
nizaţiilor cooperatiste nu este în acest sens. 14) Ajutorul de meşter din atelierul bunicului, a cărui moarte stupidă o descrie
Gorki - Motiv pentru care Saşa îşi prim ise chelfăneala din partea bunicului.
C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T ÎN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R