Page 7 - Calauza_2002_653
P. 7

r.^rc^{^mg^,"y:v:săniamânaijhdeiimdehl'atlăţîn5!ffl6ă] tuforoamemior .m n u s -c h


                                                                                                          Ti
        S A B IN   G H E R M A N   A   F O S T   L A   D E V A   j

                                            C E   V R E A . . . .                                         |
         Liga Transilvania-Banat este un partid în curs de înregistrare, membru   Politica  externă,  politica  monetară,  apărarea,  regimul  vamal,
      al Alianţei Libere Europene din Parlamentul European (12 noiembrie 2001).   administrarea  justiţiei  şi  celelalte  rămân  atribuţii  ale  puterii  centrale,  în
      Proiectul  de  descentralizare  propus  de  Ligă este  în  deplină concordanţă   timp  ce  toate  celelalte  domenii  sunt  partajate  între  nivelurile  infenoare,
      cu sistemele din statele unitare din spaţiul european (Franţa, Italia, Spania).  respectând  legile-cadru.
         înaintea acestui partid a existat Fundaţia Civică pro Transilvania, scoasă   Primele efecte sunt reducerea drastică a numărului  de parlamentari
      în  afara  legii  în  nov.  1999,  instanţa  română  considerând,  ca  răspuns  la   (la 23 milioane locuitori, România are mai mulţi parlamentari decât Polonia
      recursurile  lui  Ion  lliescu,  Adrian  Nâstase,  Corneliu  Vădim  Tudor,  că   - 38 milioane, Spania - 40 milioane, SUA - 320 milioane), dar şi reducerea
     I regionalismul este  anticonstituţional,  un  prim  pas  spre  destrămarea  ţării.   aparatului guvernamental (cel mai „stufos" din Europa: 25 de ministere şi
     I  Liderii pro Transilvania au fost anchetaţi atunci pentru înaltă trădare, complot  miniştri, 109 secretari de stat). Celelalte organisme -  regionale, provinciale,
    t împotriva intereselor statului şi acţiuni îndreptate împotriva statului român.   locale -  se dezvoltă ca interfeţe democratice între aspiraţiile alegătorului
      Reacţiile  Comitetului  Helsinki  -  România,  dar  şi  demonstraţiile  din  faţa
                                                         şi responsabilităţile alesului, primul având un rol esenţial în controlul asupra
     l Ambasadei  României  la  Washington  au  făcut  ca  demersurile  iniţiate  de   actelor  politice.  Actualmente  avem  40  de  „parlamente  judeţene”,
      Parchet să se oprească.                            responsabile doar de împărţirea raţiei  de sărăcie naţională, pe de o parte,
         Ţările  Uniunii  Europene  au  adoptat,  fără  excepţie,  subsidiaritatea -    şi de mulţumirea clienţilor politici, pe de alta
      înţeleasă ca un sinonim socio-economic al descentralizării,  al autonomiei   Chiar  şi  Franţa,  modelul  prin  excelenţă  al  statului  român,  renunţa
      locale  şi  regionale  -   ca  principiu  ordonator  al  societăţii:  statul  respectă   treptat la departamente („judeţe") în favoarea regiunilor, eficientizând un
      autonomia  regiunilor  şi  intervine  doar  acolo  unde  ele  nu-şi  pot  rezolva   sistem  uşor  de  contaminat  până  acum  de  factorul  politic  şi  dând
      singure problemele.
                                                         posibilitatea  competiţiei,  dar şi  a  solidarităţii  interregionale.  Un alt argu­
         Istoric vorbind, subsidiaritatea este un principiu enunţai încă din secolul
      19 de Wilhelm von Ketteler şi promovat ca doctrină socială de  Pius al XI   ment  este  costul  integrării  europene,  imposibil  de  suportat  prin  simpla
                                                         autonomie locală; s-a recurs la regionalism ca la o supapă de reducere a
      lea,  în  enciclica  „Quadragesimo  anno“  (1931).  Era  denunţată „statolatria
      totalitara’jn  raport cu democraţia participativă valorizată la capacitatea sa   acestor costuri,  prin  crearea  euroregiunilor  (v.  coridorul  de  prosperitate
                                                         Bavaria-Tirolu! de Sud). în Europa Unită, statul nu va mai fi „acea agenţie
      maximă. In  acelaşi an,  1931,  fostul  Ministru al Comunicaţiilor în Consiliul
      Dirigent,  Romul  Boilâ,  publica  un  model  devolutiv,  descentralizat,  pentru   din  cadrul  societăţii  care  deţine  monopolul  violenţei  legitime” (Max  We­
      întreaga Românie, în care regiunile ar fi urmat să deţină o largă autonomie.   ber), ci un depozit identitar, garant al aspiraţiilor tuturor comunităţilor care
      (Proiectul  este  asemănător  cu  autonomia  acordată  Scoţiei  de  Marea   îl  compun.  Nu  este  normal  ca  identităţile  personale,  etnicitatea,  să  fie
      Britanie).  Cu  nouă  ani  înaintea  lui  Romul  Boilâ,  unii  deputaţi  bucovineni   izvor de dispută -  nu poţi fi vinovat că te-ai născut într-o altă limbă, aşa
                                                         cum, în general, nu poţi fi vinovat că te-ai născut.
      cereau „libertatea deplină a  diferitelor provincii  de a  se desvolta conform
      tradiţiilor şi mijloacelor lor reale" (Gh. Grigorovici, 19 ianuarie 1922, discurs   Ca  prime  intenţii concrete,  Liga Transilvania-Banat  susţine proiecte
      la Institutul Social  Român,  Bucureşti).  După 20 de ani de la Marea Unire,   mari,  de  esenţă  (regionalism,  garantarea  proprietăţii,  vot  uninominal,
      luliu Maniu era şi cel mai dezamăgit de rezultatul catastrofal al centralismului   parlament unicameral) dar şi altele, cu efect imediat:
      dâmboviţean,  promovat  împotriva  intereselor  specifice  ale  Ardealului  şi   -  promovarea unor instituţii regionale capabile să asigure autonomia
      Banatului (cf. luliu Maniu, Memorandul Românilor din Transilvania-Ardeal,   administrativ-financiară a regiunilor, cu bugete proprii, dreptul de a rezolva
      Banat,  Crişana,  Maramureş  -   adresat  MS  Carol  al  ll-lea,  15  decembrie   în  mod liber şi  democratic  toate  problemele  lor economice,  administra­
      1938).                                             tive,  culturale, sociale,  dreptul  de  a stabili  la  nivel  regional  impozitele şi
         De un deceniu şi jumătate, ţările UE au adoptat cu succes patru niveluri   taxele:
      de  descentralizare  -   local,  intermediar  (provincial),  regional  şi  naţional.   -  promovarea învăţământului, sănătăţii şi cercetării ca domenii-cheie;
      Inclusiv state formate  pe  aceleaşi  coordonate  centraliste,  iacobine,  ca şi   -  reducerea (la o medie europeană) a  impozitelor şl taxelor impuse
      România (Franţa, Italia),  au apelat la formule regionale în administraţie şi   investitorului  (actualmente  un om de afaceri are de plătit  174 de taxe şi
      economie,  păstrând  fără  probleme  termenul  „unitar"  pentru  construcţia   impozite).
      statală în Constituţiile lor.  Mai mult, art.  a 2) al Acordului de la Maastricht   -  modernizarea reţelei căilor de transport şi construcţia de autostrăzi;
      stipulează că subsidiaritatea este o condiţie a integrării. în nici un normativ   -  programe speciale pentru ecologia mediului  şi a mediului istoric;
      internaţional,  autonomia  locală  sau  regională  nu  este aşezată  pe acelaşi   -TVA-ul diferenţiat: 0% - pentru produse alimentare de bază, articole
     ■ pian  cu  problema  naţională,  ea  fiind  o  expresie  a  descentralizării.  In   pentru  nou-născuţi,  rechizite şcolare,  medicamente;
   '«• normativele europene există un model clar de instituţionalizare a sistemului   -  9% pentru combustibili lichizi şi solizi, energie termică şi electrică,
     1 regional, iar autonomia este explicată ca un transfer de responsabilităţi şi   turism;
      puteri de decizie, nicidecum unul de suveranitate.    -  18% pentru celelalte produse;
         Puterea statului de tip patronal a fost dinamitată în favoarea unui sistem   -  gestionarea  de  către  Consiliile  municipale/locale  a  cel  puţin  70%
      care să permită comunităţii să-şi valorizeze resursele, atitudinile şi aspiraţiile   din taxele, impozitele, taxele speciale şi veniturile proprii (inclusiv TVA).
      specifice.  De  aici -  capacitatea  instituţiilor europene  de  a  acţiona în  cât   -  introducerea creditului ipotecar;
      mai multe planuri (de la local la supranaţional), în care se regăseşte, firesc,   -  garantarea autonomiei Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate;
      competiţia pentru resurse (programe proprii sau comunitare, structurale).  reforma sistemului de asigurări;
         In  România  cel  mai  mulţi  politicieni  sunt,  din  păcate,  incapabili  să   -  introducerea leasingului plătibil în produse agricole pentru utilajele
      regândească eficienţa într-un alt sistem de valori decât în cel al secolului   agricole  româneşti;
      XIX; superstiţiile (şi interesele) politice îi fac să confunde unitatea naţională   -   posibilitatea  achiziţionării  de  autoturisme  cu  norme  începând  cu
      cu centralismul aberant.  Rezultatul  este un paradox: cu cât un judeţ este   norme Euro 1;
      mai preocupat de acumularea unor venituri proprii mai mari, mai preocupat
                                                            -   programe  speciale  pentru  introducerea,  la  toate  nivelurile  de
      de dezvoltare, cu  atât acel judeţ este  mai susceptibil  să  se afle  în coada   învăţământ, a limbilor engleză şi germană;  .
      listei când e vorba de redistribuirea bugetului central.  -  crearea unui fond de solidaritate interregională, de 5% din veniturile
         Dar:  Istoria  nu  este  o  agenţie  de  închiriat  monumente  sau  mituri   regiunilor;
      naţionale.                                            -  limitarea imunităţii parlamentare doar în ceea ce priveşte declaraţiile
         Caracterul  naţional-unitar  al  statului  român  nu  poate  face.  conform
      actualei Constituţii, obiectul unor discuţii. Legea e lege şi -  bună sau rea -    politice, controlul averilor demnitarilor după modelul european;
                                                            -  reintroducerea legii privind câştigurile ilicite (fosta lege  18).
      trebuie respectată.  De aceea, sistemul propus de Liga Trahsilvania-Banat
      nu vizează articolul  1  al Constituţiei.             Nimic din ceea  ce  am  schiţat  aici  nu  este  incompatibil  cu  sistemul
         Subsidiaritatea, respectul faţă de specificul regional, principiul conform   european  de  valori.  Trebuie  Să se înţeleagă că  Uniunea  Europeană  nu
      căruia  resursele  trebuie  să  rămână,  în  cea  mai  mare  parte,  celor care   este  un  supermarket cu  preţuri  reduse. înainte de a fi  simplă  geografie
      muncesc pentru  ele -  sunt ideile de  bază  ale  Ligii;  rentabilizarea  banului   Europa înseamnă un set de valori  comunq.  Iar Uniunea  Europeană are
      public şi debirocratizarea  actului  administrativ  sunt componente  de  bază   pretenţia legitimă ca ţările candidate să aibă structuri compatibile, racordate
      ale statului eficient, dorit de noi. Jonathan Scheele. Şeful delegaţiei Comisiei   la eficienţă.
      Europene în România, a recunoscut la Cluj că există o problemă a regiunilor   Liga Transilvania-Banat crede că se poate şi altfel: avem şi noi două
      de dezvoltare, care nu corespund identitar regiunilor istoric-administrative   Braţe bune de muncă,  avem defecte şi calităţi,  la fel ca alţii: problemele
      adăugând: „construcţia instituţională a  regiunilor este o necesitate pentru   noastre  încep cu  organizarea,  cu  faptul  că  rigoarea  şi  onoarea  au  fost
     J accesarea şi implementarea asistenţei financiare şi a programelor europene"   înlocuite cu şmecheria ridicată ia rang de valoare culturală absolută.
     j  (12 februarie 2002, Cluj).                                                           Sabin GHERMAN
     '    Regionalismul  de tip european cere  un transfer de  responsabilităţi  şi   PS:  1. „Luăm exemplul Ţinutului Timiş, ţinut relativ bogat.  Din acest
      competenţe;  el are ca scop ştergerea diferenţelor flagrante dintre regiuni,   Ţinut,  Statul încasează  pe  an  aproximativ  5-6  miliarde.  Ştiţi,  Sire,  cât  îi
      competiţia, şi nu dezintegrarea ţării. Pe altă parte, nimeni în Europa nu se   rămân  din  aceste  miliarde  pentru  nevoile  lui  administrative,  culturale,
      mai vrea manager de conflicte interetnice sau interregionale, alegându-se   economice, sanitare etc? 200 de milioane..." (luliu  Maniu,  Memorandum
      calea mai simplă şi mai eficientă a multiculturalismului, complementarităţii   către MS Carol al ll-lea,  15 dec.  1938).
      şi respectului reciproc. Doar la politicienii noştri, din păcate, sunt la ordinea   2. în anul  2001, judeţul  Bihor a trimis către Bucureşti  3850 miliarde
      zilei managementul de apocalipse naţionale şi asteniile „marile conspiraţii   lei. Bugetul redistribuit de către Bucureşti aloca, în 2002, tot pentru Bihor,
      mondiale".                                         118 miliarde,  (sursa: Consiliu Judeţean Bihor).
     k                                                                                                    J
      C Ă L Ă U Z A  - S Ă P T Ă M Â N A L  IN D E P E N D E N T  A F L A T  IN  S L U J B A  T U T U R O R   O A M E N IL O R
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12