Page 12 - Calauza_2002_654
P. 12

C;                " S ă p tăm ân a I i n d e pe n de n t "af I aTm sluj bă ţ ut u ro f oarh eh i fo r ^


            F A t  H JM L i% .C  I S T U  JL             Mama sănătăţii — tot crudităţile!
                                               I
                      C A S E I
          _________________________ |  M uite crudităţi
             i-«   • .   _________ :    ____________ i . .!  _ i_      t      i -    . - ! 4 -       o / ' A d â o   e n n t m
                                                              acestea sunt mâncate în cantităţi mari, dezechilibrând raportul dintre
             Pentru  acoperirea  necesarului  de  minerale,  vitamine  şi  grăsimi
          hidrosolubile, se vor mânca multe crudităţi sub formă de salată. Dintre   legume  şi  fructe.  Nu  se  recomandă  fructe  fierte,  deoarece  pe  de  o
          legume,  la  unele  se  folosesc  părţile  aeriene,  iar  la  altele  părţile   parte  sunt  preparate  cu  zahăr,  iar  pe  de  altă  parte  sunt  distruse
          subterane. Se recomandă să se ia câte două din fiecare grupă, deoarece   substanţele active. Cantitatea crudităţilor (legume şi fructe) împreună
          diferitele  părţi  ale  plantei  conţin  alte  principii  active,  combinarea   cu terciul de cereale trebuie să ocupe. 1 /3 din totalul de alimente. Dacă
          asigurând necesarul de substanţe vitale. Variaţia şi gustul bun trebuie   se măreşte proporţia la 1/2 sau 2/3 succesul va fi mai mare.
          să fie în atenţia noastră. Aceasta se obţine prin adăugarea de diferite   Consumul de băuturi
          mirodenii şi plante proaspete. în cazul în care  masa conţine şi  hrană   Ideea  de  a  nu  bea  după  cum  apare  setea,  s-a  dovedit  greşită.
          gătită, crudităţile se vor mânca mai întâi. Ca uleiuri se vor folosi numai   Bineînţeles, nu se bea după potolirea setei. Dacă proporţia de cruerratT
                                                              este  satisfăcătoare,  provizia  de  apă  în  corp  se  reglează,  setea  se
          cele obţinute prin procedee reci.
                      Cum se prepară crudităţile?             potoleşte, lichidele din alimentaţie sunt suficiente fără a mai fi nevoie
             a. Partea aeriană.                               să bem lichide.
             Salata, tăiată cu smântână, ulei, lămâie şi verdeaţă.  Lichidele folosite vor fi apă curată, apă minerală cu bioxid de car­
             Conopida, tocată fin, şi frişcă.                 bon  sau  fără,  ceaiuri  de  diferite  feluri.  Alimentaţia  lichidă,  precum
             Castraveţi, cu coajă, tăiaţi felii subţiri cu iaurt, ulei, mărar, pătrunjel   sucurile de fructe şi legume, se va evita.  Bineînţeles, în afara zilelor
          verde, ceapă verde şi felii de roşii.               de post sau consacrate numai consumului de sucuri.
             Gulii, cu ulei. pătrunjel verde, ceapă, nuci mărunte, smântână dulce.  în cadrul unor alimentaţii de durată, obezul va folosi însă legumele
             Dovleac, cu sfeclă roşie,  mere,  nuci,  lapte acru.  şi fructele în totalitate şi nu sub formă de sucuri. Laptele nu va fi folosit
             Varză roşie tăiată fin, cu ulei, lămâie, mere.   la stingerea setei, ci numai ca hrană lichidă.
             Varză  acră,  tăiată  fin,  cu  ulei  de  floarea  soarelui,  ceapă  tăiată,   O metodă contraindicată: mâncatul
          hrean răzuit.                                          Să nu se mănânce decât de trei ori pe zi.  Recomandarea de a se
             Spanac, tăiat felii cu ulei, lămâie şi ceapă.    mânca  des  şi  puţin  este  greşită.  Mesele  se vor ţine  cu  stricteţe,  iar
             Roşii, cu ceapă şi ulei.                         între mese nu  se va  mânca nimic.  Altfel,  organismul  nu-şi  foloseşte
             Varză albă, tăiată fin cu ulei, ceapă, lămâie.   depozitul de grăsimi şi  individul nu slăbeşte.
             Salată de fructe  din fructe tocate şi  nuci tocate,  plus  smântână,   '  Această formă de alimentaţie nu este o cură, putând fi respectată
          iaurt, lapte.                                       şi de-a lungul a zeci de ani  (mai  bogată  şi cu  valoare  biologică  mai
             b. Rădăcinoase
                                                              mare  este  alimentarea  cu  crudităţi).  Ea  este  contrariul  unei  diete
             M orcovi raşi fin cu mere rase, nuci măcinate, suc de lămâie, ceapă
                                                              multilaterale şi nu aduce nici un fel de prejudicii sănătăţii.  Cu încetul
          tocată fin, ulei, pătrunjel verde.                  prin această alimentaţie slăbesc cei graşi şi se normalizează cei slabi.
             Păstârnac  ras,  cu  lămâie,  smântână  dulce,  nuci  măcinate  sau   Greşeli posibile
          tocate, morcovi.
             R idichi mari sau ridichi de lună, tăiate felii fine, cu verdeaţă, ceapă   Dacă succesul nu apare, trebuie analizat ce s-a greşit. S-ar putea
                                                              ca  proporţia  de  crudităţi  să  fie  prea  mică  pentru  a  obţine  rezultate
          verde, mărar, ulei.
                                                              bune. Aşa cum spuneam, în cazuri uşoare cantitatea de crudităţi trebuie
             Sfeclă roşie,  rasă fin cu miere,  lămâie, lapte acru,  iaurt,  nuci.
             Ridiche neagră, rasă fin, amestecată cu smântână şi nuci mărunte.  să fie cel  puţin  de  1/3  din totalitatea  alimentaţiei  la cazuri  mai  grele
                                                              sau  vechi cantitatea crudităţilor trebuie să fie  mult  mai  mare,  la unii
             Ţelina,  rasă fin, cu mere, nuci, smântână sau ulei.
             Fructele să nu fie mâncate ca felul trei (desert) ci înaintea meselor   este  necesară  o  perioadă  mai  lungă  de  numai  crudităţi.  Cantitatea
          sau. ca  masă  de  sine  stătătoare.  Potrivit  părerii  că  fructele  slăbesc.  necesară fiecărei persoane, o va găsi fiecare în parte.   _  __
         I  LA CONCRET                    Cum  scăpăm de  nisipul  de  la  rinichi?

              în  m icro litia za   renală  în   de apă m inerală de  la staţiunile   în   zo n a   a lp in ă .  M e rişo ru l  se   cam erei,  se filtrează, iar peste
           p rim u l  rând  e ste   n e ce sa ră    O lă n e ş ti   (iz v o ru l   2 4 ),   diferenţiază  de  Afin  prin  aceea   fru n ze le   răm ase  se  a d a ug ă
           stabilirea  tipului  de  litiază  de   Călim ăneşti, Căciulata. în litiaza   că  a re   fru n z e   p e rs is te n te    200  ml  apă  şi  se  fierbe  la  foc
           c a re   s u fe riţi  p rin   a n a liz a    o x a lic ă   se  p e rm ite   co n su m u l   lucioase (la Afin sunt căzătoare)   dom ol tim p de 15 minute. După
           biochim ică  a  m icro ca lcu lilo r   unor  proteine  uşoare  din  carne   răm ânând  verzi  şi  sub zăpadă,   c in c i  m in u te   se  filtre a z ă
           („n is ip u lu i").  în   fu n c ţie   de   d e    m â n z a t,   b a ta l,   p e ş te    ia r  fru c te le   su n t  ro ş ia tic e .  în   decoctul  obţinut  şi  se  adaugă
           re z u lta tu l   a n a liz e lo r   se   proaspăt, piept de pui sub form ă   unele zone ale ţării, din fructele   cei  100 ml rezultaţi la extracţia
           stabileşte atât regim ul dietetic   de rasol; în special. Sunt admise   de M erişor se fac com poturi sau   la rece. Din extractul obţinut se
           pe care trebuie să-l urmaţi, cât   orezul, pastele făinoase, cartofii,   se   p re p a ră   s u b   fo rm ă   de   iau  două  linguri  la  trei  ore.  La
           şi   tra ta m e n tu l   n a tu ra l   m orcovii,  fructele  (în  afară  de   garnitură  la  rasoluri.  Re  lângă
                                                                                        toate preparatele din frunze de
           fitoterapeutic.  în  litiaza  urică   căpşuni,  fragi  şi  coacăze),  iar   acţiunea de dizolvare a nisipului
                                                                                        M erişor se vor adăuga câte un
           tra ta m e n tu l  cu  p la n te   se   d in tre   le g u m e ,  sp a ra n g h e lu l,   sau chiar a calculilor m ici, are şi
                                                                                        vârf  de  cuţit  de  bicarbonat  de
           asociază cu  un  regim   dietetic   ştevia,  spanacul,  fasolea  verde   a c ţiu n e   d iu re tic ă   şi  d e z in -
                                                                                        sodiu uz intern, de la farm acii.
           se ve r.  Se  va  e v ita   c a rn e a    şi  v a rz ă   a lb ă   c o n s u m a te   cu   fectantă  uro-renală.  M odul  de
                                                                                        Să  nu  vă  speriaţi  în  cazul  în
           roşie,  m ai  ales  sub  form ă  de   m o d e ra ţie ,  c â t  m ai  p u ţin .  îri   preoarare a frunzelor de M erişor
                                                                                        ca re   u rin a   se   c o lo re a z ă   în
           conserve, m ezeluri, afumături,   litiaza  fo sforică  se  recom andă   este urm ătorul:
                                                                                        verde. în paralel cu infuziile de
           icre   e tc.  Se  in te rz ic   to ta l   carnea  (peşte  alb,  piept  de  pui   •  infuzie  din  două  linguriţe
                                                                                        M erişor puteţi  folosi  1,5 I pe zi
           b ă u tu rile   a lc o o lic e ,  c o n d i­  sau.curcan  fără  pieliţă),  dar  nu   frunze la o cană cu apă. Se beau
                                                                                        infuzii de frunze de Mesteacăn,
           mentele, fasolea boabe, lintea,   şi  la p te le .  S e  re c o m a n d ă    una-dcuă căni pe zi;
                                                                                        de  Urzică, T uriţă m are (Fierea
           b râ n z e tu rile    fe rm e n ta te ,   legum ele verzi şi fructele. Dintre   •  d e c o c t  p re p a ra t  d in tr-o
                                                                                        A grim oniae),  C oada  Racului,
           ciu p e rcile ,  cio co la ta ,  ce a iu l   sp e c iile   de  p la n te   cu  a cţiune   linguriţă frunze la o c a ră  cu apă,
           negru  chinezesc  şi  cafeaua.   lito trip tic ă    se   re c o m a n d ă    care  se  fierbe  la  foc  dom ol  15   M ă ta s e   d e   P o ru m b ,   P in
           Se  re c o m a n d ă   în  s c h im b ,   M erişoru (Vaccinium  vitis-idaea)   m inute.  Se  beau  două  căni  pe   m ed icina e   (R hizom a  G ram i-
           in fu zii  de  plante  (fru n ze   de   cunoscut  şi  sub  denum irea  de   zi, îi  m ai m ulte  reprize;.  nis),  frun ze   de  Păr  pădureţ,
           m e s te a c ă n ,   m ă ta s e    de   C oacăz  de  m unte.  El  creşte  în   •  e x tra c ţie   a p o a s ă   d u b lă    'O sul   ie p u re lu i   (R a d ix
           porum b,  cozi  de  cireşe  etc).   z o n e le   în a lte   a le   C a rp a ţilo r,   d o u ă    lin g u riţe    fru n z e    se   O nonidis),  câte  o  lingură  de
           C onsum ul  de  lichide  trebuie   uneori  în  a so cia ţie   cu  A fin u l,   m acerează tim p de două ore în   plante  la  o  cană  cu  apă  sub
           crescut la 1,5-2 litri pe zi şi cură  depăşindu-l altitudinal, ajungând  100  m l  apă,  la  te m p e ra tu ra  form ă de infuzie sau decoct.
           C Ă L Ă U Z A  - S Ă P T Ă M Â N A L  I N D E P E N D E N T  A F L A T   ÎN  S L U J B A  T U T U R O R   O A M E N IL O R
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16