Page 8 - Calauza_2002_655
P. 8
Săptămânal independent aflat în slujba tuturoVoamenilor
CASA GROZA. MĂRTURII Şl DOCUMENTE INEDITE
CTITORI Şl PROTECTORI A l BISERICII ORTODOXE DIN DEVA El şi-a lăsat averea Societăţii Astra, imobile în Sibiu, burse pentru
studenţii români, fiind principalul donator şi binefăcător necunoscut până
- urmare din nr. 654 - după primul război mondial. O publicaţie a Astrei din anul 1924 consacră
Alexandru Moldovan, frate cu Dimitrie un studiu familiei şi în special lui Dimitrie Moldovan, ca
Moldovan, a urmat o carieră militară strălucită binefăcător al Asociaţiei. Astăzi însă, din păcate, a fost
după Academia de la Viena. Ajungând colonel aproape uitat de cei care au sărbătorit cea de-a 140-a
de husari el a luptat în 1849 contra armatelor Iul aniversare a Astrei.
Kossuth, în faza lui de neînţelegere cu românii Donatoarea principală a terenurilor şi a refacerii vechii
lui lancu şi a murit în luptele de la Bratislava • biserici ortodoxe din Deva a fost Anastasia Moldovan.
.Pressburg - Pojony, fiind decorat post-mortem măritată Muhlhofer, la mijlocul secolului XIX. Numele de
>'*ţf~cu cele mai înalte distincţii militare şi a fost rezonanţă germană era al multor români cărora li se
declarat erou. A fost mult mediatizat pe atunci în germanizase numele dar ei rămăseseră tot români şi
publicaţiile de la Viena. Au rămas de la el câteva ortodocşi.
arme, o sabie de paradă, un pumnal de ofiţer, Biserica din Deva a jucat un rol important în viaţa
păstrate cu grijă şi evlavie de familia Moldovan 'religioasă, culturală şi politică a oraşului, concentrând
la Bâiţa unde erau expuse în salonul Biedermaier activităţi şi participând la acţiunile româneşti din 1877-1878,
şi au format obiectul interesului urmaşilor tineri Petru Groza cu familia şi socrii primind teatre, organizând conferinţe, seminar». Avea şi o
ai familiei. Imaginea luptei de la Bratislava, în ______ săi; Băiţa, 1951_______ puternică Reuniune a femeilor ortodoxe, din care făcea
mijlocul regimentului de Ulani pe care-l comanda,
cu sabia ridicată, astfel îl arăta un tablou păstrat în familie, pierdut însă parle şi mama mea. Ana Moldovan-Groza, ba chiar a fost
cu ocazia unor reamenajări şi vânzării unei case din Băiţa în jurul anilor preşedintă, o perioadă, prin anii 1930. Liviu GROZA
1950. (va urma)
DIN DRAGOSTE
CUM SCO A TEM ECONOM IC TARA
M-am gândit să scriu astăzi despre emisiunea lui Mircea Radu
DE LA GREU? „•Din dragoste". Poate n-aş fi'procedat aşa, dacă în ultima vreme,
„holteiul”, destul de chipeş şi cu priză la partea feminină, n-ar fi făcut
urmare din nr.654 - de toate categoriile şi In cele nişte gafe care au omorât dragostea pură, adevărată, întinsă pe buze
Atunci suntem mai diverse a ctivită ţi, co ca rouă peste iarba dimineţii. Nu este deloc greu, pentru a constata că
la egalitate a mercianţi, fermieri, agricultori şi această emisiune, se aseamănă tare mult cu „lartă-mă". Şl în una şi în
spus vesel şi zoo te h n işti, patroni de cealaltă, se aşteaptă să se deschidă o poartă şi sâ apară cel aşteptat.
e n tu z ia s m a t Lacrimi curg şi în una şi în alta. Pupăcios cu domnişoarele şi doamnele
întreprinderi mici şi mijlocii. e Mircea Radu, cum pupăcioasă e şi Raluca Moianu cu partea feminină.
ministrul nostru
Aceştia împreună cu personalul „Din dragoste", are în plus o caravană, iar „lartă-mă”, câteva cazuri de
de interne, şi noi tot care va lucra în marile unităţi leşin. Dar, să ne întoarcem la poveştile de dragoste. într-una din
atâţia in fra cto ri emisiuni, realizatorul Mircea Radu a „găsit” o pereche destul de
in d u stria le vor asigura un
avem. tomnatică, el peste 80 de ani, ea peste 60 de ani. El, ne spunea că a
belşug de mărfuri şi o gamă
Ca să putem fost „golan", noi am înţeles fustangiu, dar că acum nu mai este. Ea, ne
largă de servicii făcând posibil
da un răspuns la avântul economiei naţionale şi spunea că a avut nişte necazuri şi o prietenie i-ar fi prins bine. El a
întreb area - purtat-o prin câteva ţări şi i-p oferit câteva concedii prin staţiuni din
implicit un standard de viaţă ţară şi atunci, în acea emisiune i-a cerut să-i devină soţie. Eşec total.
cum trăiesc astăzi românii,
ridicat pentru populaţie. Doamna n-a acceptat chiar justificându-se în felul ei, că prietenul nu-şi
Irebuie să avem un model de respectă cuvântul şi tot mai calcă pe alături. Ce dragoste? Poate o
Nu politicienii sunt aceia de
comparaţie. în mod cert nu confuzie, o umplere a ecranului Antena 1. Dar iată că ajungem şi la o
la care aşteptăm progresul eco
avem un nivel de trai pe care-l nomic. Rolul acestora este să emisiune mai recentă. Numele îndrăgostitului nu-l mai ştim, doar pe al
au cetăţenii din ţările bogate, îndrăgostitei. Se numea Nineta. lată cum decurg lucrurile. Se transmite
asigure cadrul legislativ pentru primul mesaj, după care, caravana se pune în mişcare. Apare rotofeiul,
dar nu este nici atât de scăzut
ca m unca şi proprietatea care e poftit să apuce loc pe canapeaua din caravană. Realizatorul îi
ca al populaţiei din ţările sărace
noastră să fie garantate şi la pune întrebări invitatului său, care recunoaşte că o iubeşte pe Nineta
ale lumii. Avem şi cetăţeni care şi aşteaptă să-i devină soţie, atunci când crede ea. Până atunci, Nineta
adăpostul legilor. Aplicarea şi
au nivel de trai similar cu cel îşi trage copiii după ea până la casa celui ce şi-a construit-o singur,
respectarea legilor să fie unică
din ţările bogate şi avem şi pentru toţi cetă ţe nii fără doar cu mânuţele lui. După ce stă o zi, spre seară se întoarce la tatăi
locuitori a căror stare materială copiilor şi uite aşa caravana curge mai departe iar în final Mircea Radu
discriminare şi părtinire. ne îndeamnă „Să visaţi la dragoste". Pentru asemenea „vise" Mircea
este foarte precară, în special
Avem o ţară bogată, cu un Radu, n-are parte de aplauze. De confuzii, nu avem nevoie. Nu-l dăm
a pensionarilor şi a salariaţilor
popor harnic şi talentat, care în sfaturi lui Mircea Radu, dar e vremea ca „Din dragoste" să fie scutită
cu venituri reduse. decursul frământatei noastre de prea multe încurcături. în numele iubirii, nu-l judecăm pe realizator,
în general însă, dacă ci îi tra*nsmitem un mic sfat: Să citească şi rândurile de mai sus. Ca de
istorii a dat dovadă de curaj şi
privim în ju rul nostru lâ la un frate întru gazetărie şi suflete. . Miron ŢIC
abundenţa de produse, în spe abnegaţie în învingerea şi
depăşirea obstacolelor cu care
cial c’ele alimentare cu care s-a confruntat. Mai este însă
sunt aprovizionate pieţele şi „ARDEALUL LITERAR Şl ARTISTIC" -
necesară debarasarea de
m agazinele, la fluxu l de SAU AUTORITATEA DE VALOARE
unele mentalităţi retrograde de
cumpărători, la sortimentele şi
muncă şi de viaţă moştenite de Acesta este titlul sub care este prezentat ultimul număr al
cantităţile pe care cetăţenii le revistei „Ardealul literar şi a rtistic” în publicaţia „C urierul
la regimul comunist.
au în „acoşele lor, putem să Primăriei” (8 pagini, anul de apariţie VIII) ce apare la Cluj Napoca.
începutul care s-a făcut şi
spunem că în prezent nivelul Cităm'cu plăcere din prezentarea colegilor clujeni; „Publicaţia din
modul cum decurge activitatea
nostru de trai este acceptabil. Deva, ajunsă ,în anul VI de apariţie, s-a impus în peisajul literar
economică, mă face să fiu opti
Dar când vom ajunge şi noi prin ţinuta sa estetică şi a conţinutului ideatic al materialelor
mist în perspectivele de viitor.
ca să avem pentru cea mai publicate. Este o „planetă" a scriitorilor nu numai din Ardealul
Nu va trece mult timp şi.vom tradiţional, ci cuprinde întregul areal în care se gândeşte şi se scrie
mare parte a populaţiei un nivel
avea po sib ilita te a să ne româneşte..." Editat cu finanţare de la Ministerul Culturii şi Cultelor
de trai decent?
bucurăm şi noi de un standârd şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, revista „Ardealul
Luând ca etalon de
de viaţă, aşa cum ni-l dorim. literar şi artistic" a fost introdusă în Catalogul presei româneşti
comparaţie ţările bogate, acest pentru intern şi străinătate, ţi se poate.face abonament oriunde în
'V e ţi vedea că am avut
lucru va fi posibil atunci când lume prin Rodipet SA. De la acest numkr, revista a fost distribuită
dreptate.
vom avea o puternică clasă de în absolut toate judeţele ţării, devenind-practic o revistă naţională.
Ec. Corneliu ALDEA
mijloc formată din meşteşugari Alexandru MURGU
C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L I N D E P E N D E N T A F L A T IN S L U J B A T U T U R O R O A M E N I L O R „